Cont, substantiv
Sinonime:
(contabilitate) partidă; buget, datorie, declarație, echilibru, evaluare, inventar, număr, poziție, rezumat, stare, statut, sumă; seamă, socoteală, (figurat) spate, spinare.
Conta, verb Sinonime:
a valora, a avea preţ, a fi însemnat; a se bizui, a se încrede, a avea încredere, a se lăsa în nădejdea (cuiva), a se sprijini, a se întemeia (pe cineva).
Contabil, adjectiv
Sinonime:
calculabil, contabilicesc, gestionar-contabil, responsabil. Contabil, substantiv
Sinonime:
casier, garant, ordonator, revizor-contabil, trezorier, (regional) sămădău, (Transilvania) samtartău.
Contabilicesc, adjectiv
Sinonime:
contabil, (rar) comptabil.
Contabilitate, substantiv
Sinonime:
balanță, cont, evidență contabilă, gestiune, (contabilitate în partidă dublă) digrafie, (învechit și regional) chelșug, (învechit) scriptură, (învechit) ținerea catastifelor, (prin Transilvania) sămădușag, (variantă) comptabilitate.
Contabiliza, verb
Sinonime:
a înregistra în conturi, a opera într-un cont; a calcula, a cifra, a evalua.
Contabilizabil, adjectiv
Sinonime:
calculabil, cifrabil, cuantificabil, denombrabil, măsurabil, totalizabil.
Contact, substantiv neutru
Sinonime:
atingere, contingenţă, familiaritate, intimitate, joncțiune, legătură, raport, relaţie, tangență.
Contadin, substantiv
Sinonime:
(învechit) țăran (italian).
Contagi, verb
Sinonime:
a (se) contagia, a (se) contamina.
Contagia, verb
Sinonime:
a (se) contagiona, a (se) contamina, a (se) infecta, a (se) molipsi, a contacta o boală, (învechit) a (se) smredui, (învechit) a (se) strica, (popular) a (se) umple.
Contagie, substantiv (învechit)
Sinonime:
contagiune.
Contagiere, substantiv
Sinonime:
contagiune, contaminare, infectare, molipsire.
Contagiona, verb
Sinonime:
a contagia, a contamina, a infecta; a influența, a sugestiona.
Contagios, adjectiv
Sinonime:
(medicină) molipsitor, infecţios, deleter, epidemic, nesănătos; comunicativ, expansiv.
Contagiozitate, substantiv
Sinonime:
infecțiozitate.
Contagiu, substantiv
Sinonime:
contagiune.
Contagiune, substantiv
Sinonime:
contaminare, epidemie, infecție, molipsire, molimă, transmitere; (figurat) comunicare, transmisibilitate.
Container, substantiv
Sinonime:
ambalaj, cutie, recipient, rezervor, tanc.
Containerizat, substantiv
Sinonime:
containeirizare, conteinerizare.
Contamina, verb Sinonime:
a contagia, a molipsi, a infecta, (figurat) a se influenţa.
Contaminant, adjectiv
Sinonime:
contagios, infecţios, molipsitor.
Contaminare, substantiv
Sinonime:
contaminație, molipsire.
Contaminat, adjectiv
Sinonime:
atins, impur, infectat, iradiat, molipsit, poluat, viciat, (figurat) influențat, (învechit) smreduit.
Contaminație, substantiv
Sinonime:
contagiune, contaminare, infecție, molipsire, transmisie, (variantă) contaminațiune.
Contaminațiune, substantiv
Sinonime:
contaminație.
Contăş, substantiv
Sinonime:
dulamă, suman; contoș, contuș.
Conte, substantiv
Sinonime:
(titlu de noblețe) ban, earl, graf, iarl, jarl, (regional) gabur, (regional) grof, (regional) iof.
Conteiner, substantiv
Sinonime:
container.
Conteineriza, verb
Sinonime:
a containeriza, a introduce folosirea containerelor în transporturi, a introduce în container.
Conteinerizare, substantiv
Sinonime:
containerizare.
Contempla, verb Sinonime:
a admira, a medita, a gândi.
Contemplaţie, substantiv feminin
Sinonime:
admirație, contemplare, meditaţie, misticism, reflexie, reverie, vis, visare, (variantă) contemplațiune.
Contemplativ (contemplativă), adjectiv
Sinonime:
contemplator, gânditor, meditativ, pansiv, visător.
Contemplator, adjectiv
Sinonime:
contemplativ, gânditor, meditativ, visător.
Contemporan (contemporană), adjectiv Sinonime:
actual, prezent, de azi.
Contemporaneitate, substantiv feminin
Sinonime:
actual, actualitate, coexistență, concomitență, conviețuire, epoca contemporană, lumea de azi, modernitate, prezent, simultaneitate, sincronie, (variantă) contemporanitate.
Contemporaneizare, substantiv
Sinonime:
actualizare.
Contemporanitate, substantiv
Sinonime:
contemporaneitate.
Contena, verb
Sinonime:
a (se) opri, a conteni, a se calma.
Contencios, adjectiv
Sinonime:
contențios, contestabil, contestat, discutabil, litigios.
Contendent, substantiv (învechit)
Sinonime:
competitor, concurent, rival.
Conteneală, substantiv
Sinonime:
(popular) contenire, încetinire, oprire.
Contenent, substantiv
Sinonime:
continent.
Contenență, substantiv (învechit)
Sinonime:
continență, reținere, rezervă.
Conteni, verb
Sinonime:
a înceta, a se linişti, a se opri, a se sfârşi, a (se) termina, a se întrerupe, a se curma, a se potoli, a sta, (învechit şi popular) a (se) ostoi, (prin Banat) a se prorupe, (Moldova) a tinchi, (învechit) a se precurma.
Contenință, substantiv
Sinonime:
continență.
Contenire, substantiv
Sinonime:
sfârșit, încetare, întrerupere; (locuțiune adverbială) (fără contenire) neîncetat, mereu.
Contenit, adjectiv (învechit)
Sinonime:
cumpătat, înfrânat, moderat, rezervat.
Content, substantiv (învechit)
Sinonime:
încântat, mulțumit, satisfăcut.
Abatere (abateri), substantiv feminin
Sinonime:
aberație, anomalie, contravenție, culcare pe pământ, culpabilitate, culpă, deformare, deplasare, derivă, deviație, deviere, doborâre, eroare, excepție, greșeală, infracțiune, încălcare (de norme), îndepărtare, mutare, ocolire, păcat, schimbare, vină, vinovăție, (figurat) deprimare, (figurat) rătăcire, (învechit și figurat) rătăceală, (învechit și regional) teahnă, (învechit) cusur, (învechit) săblaznă, (învechit) scandal, (învechit) smintă, (învechit) sminteală, (livresc) eres, (Oltenia, Muntenia și Moldova) ponos, (rar) prihană, (regional) greș.
Absurditate, substantiv feminin Sinonime:
prostie, contradicție, extravaganță, incoerență, non-sens, lipsă de logică, inepţie, aberaţie, elucubraţie, bazaconie, stupiditate.
Acord, substantiv neutru Sinonime:
alianță, înţelegere, învoire, consens, învoială, tranzacţie, convenţie, pact, armonie, asentiment, consonanţă, acceptare, agrement, autorizație, compromis, contract.
Act, substantiv neutru Sinonime:
document, atestat, zapis, hrisov, uric, faptă, acţiune, realizare, buletin, certificat, constatare, contract, convenție, proces-verbal, testament, protocol, tratat.
Actual (actuală), adjectiv Sinonime:
de azi, contemporan, din zilele noastre, prezent, la ordinea zilei, în uz, curent, modern.
Advers (adversă), adjectiv Sinonime:
opus, contrar, potrivnic, oponent.
Agasant (agasantă), adjectiv
Sinonime:
antipatic, contrariant, crispant, dezagreabil, enervant, exasperant, importun, insuportabil, iritant, neplăcut, persecutant, plicticos, plictisitor, sâcâitor, stresant, supărător, (învechit) zădărâtor.
Aglutina, verb Sinonime:
a (se) uni, a (se) contopi, a (se) reuni, a (se) amesteca.
Agrega, verb Sinonime:
a (se) alipi, a (se) contopi, a (se) uni, a (se) amesteca.
Ajuta, verb Sinonime:
a sprijini, a da ajutor, a pune umărul, a susţine, a contribui, a coopera, a participa, a facilita.
Ajutător (ajutătoare), adjectiv Sinonime:
auxiliar, de sprijin, susţinător, participant, contribuitor.
Amorţi, verb Sinonime:
a înţepeni, a înlemni, a încremeni, a îngheţa (uşor), a paraliza, a înceta, a opri, a conteni, a adormi, a se anchiloza.
Anula, verb Sinonime:
a desfiinţa, a suprima, a abroga, a aboli, a revoca, a contramanda, a decomanda, a şterge, a radia, a casa, a rezilia, a distruge.
Aporie, substantiv feminin (rar) Sinonime:
îndoială, nesiguranţă, încurcătură; contradicție ireductibilă.
Asigura, verb
Sinonime:
a (se) convinge, a (se) încredința, a acoperi, a amara, a arima, a cala, a consolida, a contracta o asigurare, a fixa, a fortifica, a garanta, a proteja, a-și lua toate măsurile de precauție, (învechit) a (se) asiguripsi, (învechit) a (se) pliroforisi, (învechit) a (se) siguripsi, (învechit) a adeveri, (învechit) a încrede, (învechit) a sigura.
Asupra, prepoziție Sinonime:
peste, pe; contra, împotrivă; înspre, spre, către; cu privire la (ceva sau cineva).
Atacator, substantiv masculin
Sinonime:
agresor, asaltator, atacant, cotropitor, invadator, înaintaș, năvălitor; (adjectival) contaminant, distrugător.
Atinge, verb Sinonime:
a face contact, a lovi, a izbi, a pipăi, a palpa, a mângâia; a vătăma, a leza, a ofensa; a sosi, a ajunge.
Atins (atinsă), adjectiv
Sinonime:
alipit, apucat, contactat, emoționat, gustat, impresionat, insultat, îndeplinit, înduioșat, jignit, lezat, lovit, menționat, mişcat, ofensat, posedat, tulburat, ultragiat, vătămat. Atins, substantiv (învechit)
Sinonime:
asemănare, atacare, atingere, jignire, lovire.
Avea, verb Sinonime:
a poseda, a deţine, a stăpâni, a cuprinde, a conţine.
Balansier, substantiv neutru
Sinonime:
balansor, contragreutate, pendulă, (învechit) balanțier, (zoologie) halter.
Baza, verb (reflexiv) Sinonime:
a se sprijini, a se rezema, a se propti; (figurat) a se încrede, a avea încredere, a se lăsa în nădejdea (cuiva), a se bizui, a conta (pe cineva sau pe ceva). Bază, substantiv feminin Sinonime:
temelie, fundament, fundație; temei, esenţă, valoare; origine, izvor, rădăcină, sorginte; armătură; piedestal, soclu.
Băgător de seamă, adjectiv (figurat) Sinonime:
precaut, prudent, circumspect, prevăzător, atent, cu ochii în patru. Băgător de seamă, substantiv masculin (figurat) Sinonime:
supraveghetor, controlor, supervizor; șef, ştab, boss, patron; angajat cu funcție mai mare.
Bir, substantiv neutru (învechit) Sinonime:
dare, impozit, contribuţie, obligație; tribut, dajdie, adet.
Birnic, substantiv masculin (învechit) Sinonime:
platnic, tributar, contribuabil.
Birou, substantiv neutru Sinonime:
cabinet, cancelarie, oficiu, ghișeu, contoar, pupitru; comitet, consiliu, colegiu, colectiv; agenție.
Bizui, verb Sinonime:
a se încrede, a se întemeia, a se baza, a se lăsa în seama (cuiva), a se sprijini (pe cineva), a avea încredere, a conta (pe cineva).
Bordură, substantiv feminin Sinonime:
fâşie, dungă, chenar, margine, contur, cadru.
Branşament, substantiv neutru Sinonime:
racordare, legătură, conectare, contact, unire, joncțiune, cuplare.
Brâncă (brânci), substantiv feminin
Sinonime:
(regional) gheară, labă, mână; anghină, (boală contagioasă) erizipel, orbalț; (botanică) buberic, căpriţă, cornul-salcei, guşterariţă, guşteriţă, iarba-porcului, iarbă grasă, iarbă-sărată, mătură-roşie, sărătură-roşie, săricică, sărigea, soloneţ, zămoşiţă, (brânca-ursului) crucea-pământului, (rar) salicornie, (regional) brâncariţă; (variantă, substantiv masculin) brânci.
Calemgiu, substantiv masculin (învechit) Sinonime:
copist, conțopist, secretar, funcţionar.
Caligraf, substantiv masculin (învechit) Sinonime:
copist, calemgiu, diac, pisar, grămătic, secretar, conțopist.
Cazual (cazuală), adjectiv
Sinonime:
accidental, contingent, fortuit, incidental, întâmplător, ocazional, sporadic; flexionar.
Căpăta, verb
Sinonime:
a agonisi, a avea, a câștiga, a contracta, a culege, a dobândi, a face, a încasa, a lua, a obține, a primi, a scoate, a vedea, (familiar și figurat) a pupa, (învechit) a isprăvi, (popular) a prinde.
Către, prepoziție
Sinonime:
(local) asupra, înspre, la, spre, (învechit) despre, între, supra; (temporal) înspre, spre, (regional) asupra, (învechit) despre, înde; contra, împotriva, pentru.
Ceas, substantiv neutru Sinonime:
oră, moment, timp, vreme; ceasornic, orologiu; contor.
Celibat, substantiv neutru
Sinonime:
burlăcărit, burlăcie, castitate, continență, feciorie, holteie, (învechit) junie, (învechit) necăsătorie, (învechit) necăsnicie.
Cenzura, verb Sinonime:
a controla, a supraveghea, a verifica; a interzice, a sista, a opri. Cenzură, substantiv feminin Sinonime:
control, supraveghere, verificare.
Cerceta, verb Sinonime:
a examina, a controla, a observa, a analiza, a studia; a investiga, a căuta; a se informa, a iscodi, a spiona, a trage de limbă; a întreba, a chestiona, a ancheta; (popular) a vizita, a vedea.
Chelălăi, verb
Sinonime:
a plânge continuu, a scânci, a schelălăi, a scheuna, a zmârcăi, (regional) a țilăi.
Ciocni, verb Sinonime:
a (se) lovi, a (se) izbi, a închina paharele; a ciobi, a ştirbi, a face să plesnească, a crăpa; a se contrazice, a fi în controversă.
Circumstanță, substantiv feminin
Sinonime:
caz, condiție, conjunctură, ipostază, împrejurare, moment, ocazie, ocurență, postură, poziție, prilej, situație, stare, (figurat) context, (învechit) împrejur-stare, (învechit) încunjurare, (învechit) peristas, (învechit) prilejire, (învechit) stat, (învechit) țircumstanție, (la plural) timpuri, (la plural) vremuri, (variantă) circonstanță, (variantă) circumstanție.
Colabora, verb
Sinonime:
a conlucra, a contribui, a coopera, a face parte, a lua parte, a lucra împreună, a participa, a scrie, a se asocia, (învechit) a concurge.
Comanda, verb
Sinonime:
a da ordin, a da dispoziţii, a ordona, a porunci, a dispune, a cere, a impune; (tehnică) a controla, a regla; a gestiona, a conduce; a decreta, a dicta, a obliga; a necesita, a vrea. Comandă, substantiv feminin
Sinonime:
dispoziţie, poruncă, ordin; solicitare, cerere; conducere; consumație; (tehnică) element de meniu, levier, manetă, reglaj, telecomandă, volan. Comânda, verb
Sinonime:
a pomeni; a jertfi, a sacrifica.
Combinaţie, substantiv feminin
Sinonime:
acord, amalgam, amestec, aranjament, asociere, calcul, combinare, compus, contract, convenție, corp compus, gând, idee, intenție, îmbinare, împreunare, îngemănare, întâlnire de dragoste, înțelegere, învoială, învoire, legământ, manevră, melanj, mixtură, pact, plan, proiect, reunire, sinteză, socoteală, tranzacție, unire, (argou) șustă, (învechit și popular) legătură, (învechit) așezământ, (învechit) cuvânt, (învechit) simfonie, (învechit) sulf, (învechit) șart, (popular) târg, (popular) tocmeală, (popular) tocmire, (prin Muntenia) prinsoare, (variantă) combinațiune.
Cârci, verb (regional)
Sinonime:
a (se) chirci, a (se) contrage, a (se) pipernici, a (se) strânge, a (se) zgârci, a micșora, (regional) a prevesti; (variante) a (se) cârceia, a (se) cârcia, a (se) împierci, a (se) încârceia, a (se) încârci, a (se) încârcia, a (se) închirci, a (se) pierci. Cârci, substantiv
Sinonime:
(regional) cârcel, strugure mic, vârf de lăstar de vie.
Compensa, verb
Sinonime:
a pune la loc, a (se) echilibra, a despăgubi, a satisface; a (se) contrabalansa, a (se) cumpăni, a precumpăni, (livresc) a (se) pondera.
Comprehensiune, substantiv feminin
Sinonime:
comprehensibilitate, comprehensivitate, conținut, cunoaștere, cunoștință, inteligibilitate, intensiune, înțelegere, pătrundere, pricepere, (învechit) iscusenie.
Comunicaţie, substantiv feminin
Sinonime:
adresă, anunț, aviz, comunicare, comunicat, contact, corespondență, difuziune, informație, legătură, mesaj, raport, relaţie, știre, (comunicații de masă) mass-media, (învechit) comunicațiune.
Concurs, substantiv neutru
Sinonime:
acord, ajutor, alpiniadă, aport, aprobare, asentiment, aviz, balcaniadă, campionat, colaborare, competiţie, confruntare, consimțământ, consimțire, contribuție, cupă, examen, îngăduință, întrecere, învoială, învoire, joc, meci, olimpiadă, partidă, permisiune, serviciu, spartachiadă, sprijin, șalanj, turneu, universiadă, voie, voință, vrere, (figurat) întâlnire, (învechit și regional) faliment, (învechit) concurșum, (învechit) încuviințare, (la plural) oficii.
Configura, verb Sinonime:
a contura, a descrie, a înfăţişa, a schiţa.
Conflict, substantiv neutru Sinonime:
ciocnire, dezacord, ceartă, contradicţie; înfruntare, antagonism.
Confunda, verb
Sinonime:
a amesteca, a contopi, a suprapune, a asemăna, a asemui, a semui; a greşi, a încurca.
Conjunctură, substantiv feminin
Sinonime:
condiție, circumstanță, context, împrejurare, situaţie; (la plural) vremuri.
Conlucra, verb Sinonime:
a colabora, a-şi da contribuţia.
Considera, verb
Sinonime:
a (se) crede; a aprecia, a admira, a (se) socoti, a eticheta, a analiza, a contempla, a avea în vedere, a estima, a studia, a examina, a judeca, a cântări, a reflecta, a privi, a ține cont de, a venera, a chibzui, a găsi, a gândi, a opina, (popular) a chiti, a cugeta, (învechit) a cunoaşte, a număra; a (se) vedea; (rar) a proclama, (învechit) a prochema, a proclamarisi;
(figurat) a taxa; a se închipui, (popular) a se ţine; a cerceta, a investiga, a urmări.
Consterna, verb Sinonime:
a surprinde neplăcut, a întrista, a contraria, a nedumeri.
Coopera, verb
Sinonime:
a (se) ajuta, a colabora, a concurge, a conlucra, a contribui, a participa, a se asocia, a-și da concursul.
Copia, verb
Sinonime:
a calca, a calchia, a contraface, a duplica, a imita, a pastișa, a plagia, a recopia, a reproduce, a rescrie, a transcrie, a trișa la un examen, a xerocopia, (învechit) a decopia, (învechit) a izvodi, (învechit) a prescrie, (învechit) a scoate, (învechit) a scrie.
Copist, substantiv masculin (învechit)
Sinonime:
calemgiu, caligraf, conţopist, crisograf, diac, grămătic, pisar.
Corp, substantiv neutru
Sinonime:
anatomie, cadavru, carne, conţinut, cuprins, element, lucru, materie, mort, obiect, organism, persoană, substanţă chimică, substanţă, suflet, trunchi, trup; asociație, colectivitate, comunitate, fraternitate, corporatie, grup; (corp compus) combinaţie; (corp simplu) element; (corp vitros) umoare vitroasă; (corp ceresc) astru; corpus; (expresie) (corp la corp) față în față, pieptiș, deschis, în luptă dreaptă, (prin extensie) înverșunat, aprig; (corp de balet) companie de dans.
Cota, verb
Sinonime:
a marca, a nota, a numerota, a pagina; (figurat) a aprecia, a preţui, a evalua, a considera. Cotă, substantiv feminin
Sinonime:
înălţime, altitudine, nivel; (învechit) măsură; fixing; (cotă-parte) cotitate, parte, (regional) tain, (învechit) refenea, contribuție, impozit, taxă, zeciuială.
Cotoi, substantiv masculin
Sinonime:
motan, pisic; braţ, crac, margine, mănuşă, mână, mâner, pervaz, spetează. Cotoi, verb
Sinonime:
a avea un contact sexual, a fecunda, a (se) cotârci, a (se) cotârși, a (se) cotoi, a (se) împerechea.
Creiona, verb (figurat) Sinonime:
a schiţa, a desena, a contura.
Crispat (crispată), adjectiv Sinonime:
rigid, contractat, încleştat.
Cristaliza, verb (figurat) Sinonime:
a se închega, a se defini, a se preciza, a se fixa, a se contura.
Critica, verb
Sinonime:
a satiriza, a biciui, a înfiera, a analiza, a discuta, a examina, a argumenta, a epiloga, a blama, a cenzura, a contrazice, a dezaproba, a detracta, a (se) plânge, a (se) dojeni, a (se) mustra, (popular) a cârti, (figurat) a scutura. Critică, substantiv feminin
Sinonime:
observaţie, mustrare, beşteleală, (la plural) bobârnace, ocară; satirizare, biciuire, înfierare, vestejire.
Cuprinde, verb
Sinonime:
a îmbrăţişa, a prinde, a apuca cu braţele; a vedea, a înţelege, a cunoaşte; a învălui, a include, a conţine; a pune stăpânire, a cuceri, a ocupa, a captura, a înhăţa, a încercui, a îngloba; a avea, a intra, a merge, a încăpea, a(-l) copleşi, a(-l) răzbi, (învechit) a(-l) răzbate, a-l apuca, a-i veni, a trece; a cotropi, a invada, a împresura, a încălca, a înconjura, a îndeletnici, a lua, a năpădi, a sechestra.
Cuprins, substantiv neutru
Sinonime:
conţinut; întindere, suprafaţă, spaţiu, loc, ţinut, regiune; tablă de materii, sumar, întins, teritoriu, (învechit) cuprindere, olat, limită, (rar) perimetru, (învechit) ocol, (rar) plin, corp, materie, (învechit) registru, scară, sumă, (grecism învechit) pinax; cotropire, gard, invadare, invazie, împrejmuire, încălcare, îngrăditură, năpădire, ulucă. Cuprins, adjectiv
Sinonime:
avut, bogat, înstărit, ocupat, prins, situat.
Curgător (curgătoare), adjectiv
Sinonime:
(popular) mergător; actual, contemporan, curent, fluent, prezent.
Cuvânt, substantiv neutru
Sinonime:
vorbă, zicere, spusă, trigramă; cuvântare, discurs, conferinţă; promisiune, făgăduială; punct de vedere, opinie, părere; (figurat) motiv, raţiune, cauză; veste, informaţie, zvon, termen, (livresc) verb, vocabulă, (regional) boace, grai, limbă, parolă, vorbire, voroavă; (cuvânt imitativ) onomatopee; (la plural) text; cazanie, intervenţie; (cuvânt introductiv) introducere; (cuvânt înainte) prefaţă; afirmaţie, angajament, glas, pretext; acord, aranjament, combinaţie, considerent, contract, convenţie, înţelegere, învoială, învoire, legământ, mobil, pact, pricină, prilej, ştire, temei, tranzacţie.
Dabilă, substantiv feminin (învechit)
Sinonime:
impozit, dare, contribuţie, bir, dajdie; belea, bucluc, cadavru, corp, dandana, gloabă, hoit, încurcătură, leş, mârţoagă, mortăciune, năpastă, neajuns, necaz, nemulţumire, nenorocire, neplăcere, nevoie, osatură, pacoste, pocinog, rău, schelet, sistem osos, stârv, supărare, trup.
Dare, substantiv feminin
Sinonime:
bir, impozit, contribuţie, sfert, (învechit) dajdie, adet; trasare; (dare de seamă) raport, referat, situaţie, (prin Transilvania) sămădaş, (învechit) doclad, otnoşenie, tacrir, (rusism învechit) predstavlenie.
Daună, substantiv feminin Sinonime:
pagubă, vătămare, detriment; stricăciune; despăgubire, contravaloare. Dăuna, verb Sinonime:
a prejudicia, a păgubi, a strica, a vătăma.
Dăunător (dăunătoare), adjectiv
Sinonime:
păgubitor, vătămător, stricător, distrugător, negativ, nociv, periculos, prejudiciabil, primejdios, rău, (livresc) pernicios, (învechit şi popular) pierzător, (regional) dăunăcios, dăunos, (învechit) pagubnic, prejudicios, stricăcios, (figurat) contraproductiv.
Defini, verb
Sinonime:
a determina, a contura, a fixa, a preciza, a lămuri; a caracteriza, a califica, a categorisi, (variantă) a defina.
Definit (definită), adjectiv Sinonime:
precizat, conturat, fixat, determinat, hotărât.
Delimita, verb
Sinonime:
a contura, a hotărnici; a preciza, a stabili, a fixa, a răzori, a circumscrie, a demarca, a limita, a marca, (învechit) a hotărî, a semna, a mărgini, a profila, a restrânge.
Delira, verb
Sinonime:
a aiura, a vorbi fără control, a spune prăpăstii, (învechit şi regional) a bâigui, (Oltenia) a lozi.
Denatura, verb
Sinonime:
a deforma, a falsifica, a schimba, a caricaturiza, a răstălmăci, a modifica, a strica, a contraface, a altera, a stâlci, a escamota, a măslui, a mistifica, (figurat) a silui, (învechit, figurat) a sminti, a strâmba.
Deranja, verb
Sinonime:
a răvăşi, a răscoli, a învălmăşi; (figurat) a tulbura, a stingheri, a stânjeni, a incomoda; a se obosi, a se osteni, a face eforturi, a zăpăci, (regional) a răntui, a rostopoli, a strica, a se defecta, a încurca, a jena, a supăra, (livresc) a conturba, a importuna, a inoportuna, (rar) a sinchisi, (popular) a zăticni, (Moldova şi Bucovina) a zăhăi, (învechit) a sminti, a perturba.
Descompune, verb
Sinonime:
a (se) altera, a (se) decompoza, a (se) desface, a (se) despărți, a (se) destrăma, a (se) divide, a (se) fracționa, a (se) împărți, a (se) putregăi, a (se) râncezi, a (se) scinda, a (se) separa, a dezmembra, a fermenta, a putrezi, a se acri, a se împuți, a se înăcri, a se strica, (figurat) a se contracta, (figurat) a se crispa, (învechit și regional) a se sărbezi, (învechit și regional) a se sminti, (prin Banat) a se pâșcăvi, (prin Transilvania) a se scoace, (rar) a (se) dezalcătui, (rar) a (se) putrefia, (regional) a se mocni, (regional) a se zeri.
Descrie, verb
Sinonime:
a înfăţişa, a caracteriza, a prezenta, a contura, a expune, a reda, a zugrăvi, (învechit) a depinge, a prescrie, a scrie, a zografisi, (figurat) a picta, a trasa.
Desena, verb
Sinonime:
a creiona, a grava, a picta, a reprezenta, a reproduce, a trasa; (reflexiv) a apărea, a ieşi în evidenţă, a accentua; a se profila, a se contura; (figurat, rar) a schiţa, a contura, a închipui.
Desface, verb
Sinonime:
a descompune, a desprinde, a dezangrena, a separa, a izola; a vinde, a face negoţ, a oferi; a anula, a contramanda, a desfiinţa, a despături, a dezdoi, (învechit) a răspica, a desfăşura, a dezlega, a despleti, a degaja, a elibera, a libera, a scoate, (învechit şi popular) a slobozi, a dezlipi, a întinde, a răsfira, a căsca, a crăpa, a (se) deschide, a se despica, a plesni, a rupe, a rezilia.
Dezavua, verb
Sinonime:
a dezaproba, a se desolidariza, a contrazice, a blama, a condamna, a înfiera, a proscrie, a reproba, a respinge, a stigmatiza.
Dezice, verb
Sinonime:
a dezavua, a dezminți, a infirma, a nega, a tăgădui, a anula, a retracta; a (se) contrazice.
Dezminţi, verb
Sinonime:
a nega, a contesta, a tăgădui, a retracta, a retrage, a anula, a infirma, a fi în dezacord, a contrazice; a nu răspunde așteptărilor.
Dimpotrivă, adjectiv
Sinonime:
potrivnic, opus, în sens contrar, din față, din partea cealaltă, de dincolo, neprielnic, nefavorabil; antitetic. Dimpotrivă, adverb
Sinonime:
din contra, cu totul altfel, invers, (rar) față în față.
Discontinuu (discontinuă), adjectiv
Sinonime:
cu întreruperi, cuantificat, discret, episodic, inegal, intermitent, iregular, întrerupt, larvat, lipsit de continuitate, necontinuu, sacadat, sincopat, sporadic, variabil.
Discutabil (discutabilă), adjectiv
Sinonime:
îndoielnic, nesigur, aproximativ, improbabil, dubios; contestabil, controversat, controversabil, criticabil; (figurat) şubred.
Discuţie, substantiv feminin
Sinonime:
conciliabul, convorbire, dezbatere, conversaţie, consfătuire, dialog; controversă, dispută, altercaţie, ceartă, dezacord, diferend, neînţelegere, disensiune, schimb; deliberaţie, deliberare; (la plural) palavre; (livresc) colocviu, (popular) sfat, vorbă, (Banat) turvin, (învechit) voroavă, (învechit, în Transilvania) beseadă, (turcism învechit) musaferea, (familiar) parolă, şuetă.
Disensiune, substantiv feminin Sinonime:
neînţelegere, dezacord, controversă, ceartă, dispută.
Disputa, verb
Sinonime:
a rivaliza, a se lupta pentru; a se desfăşura, a se juca; a contesta, a se certa, a purta o dispută, a discuta, a conversa, a vorbi în contradictoriu. Dispută, substantiv feminin
Sinonime:
dezbatere, controversă, ceartă, disensiune, neînţelegere, discuție aprinsă, diferend; meci, competiție, întrecere.
Domina, verb
Sinonime:
a (se) stăpâni, a fi stăpân; a dispune, a predomina, a prevala, a controla, a subjuga, a învinge, a se abţine, a se înfrâna, a se opri, a răbda, a se reţine, a absorbi.
Dominaţie, substantiv feminin
Sinonime:
dominare, conducere, stăpânire, oprimare, apăsare, exploatare, autoritate, control, domnie, putere.
Dres (dreasă), adjectiv
Sinonime:
reparat, refăcut; sulemenit, dichisit, fardat, aranjat, cochet, contrafăcut, elegant, falsificat, fercheş, ferchezuit, gătit, îngrijit, machiat, spilcuit, vopsit.
Durabilitate, substantiv feminin
Sinonime:
continuitate, longevitate, trăinicie, soliditate, perenitate, permanență, persistenţă, rezistenţă, tărie, (învechit şi regional) statornicie, (învechit) nestrămutare, viabilitate.
Echilibra, verb
Sinonime:
a (se) cumpăni, a (se) contrabalansa, a (se) compensa, a precumpăni, (livresc) a (se) pondera.
Echimoză, substantiv
Sinonime:
contuzie, escară, excoriație, hematom, pată cutanată, vânătaie, vinețeală.