O, interjecție Sinonime:
oh, of, vai, ah!
Oacheş (oacheșă), adjectiv Sinonime:
brunet, smead, tuciuriu, negricios, (regional) bărnaci.
Oaie, substantiv
Sinonime:
(zoologie) caracul, miel, mioară, oișoară, oiță, oițică, ovină, (învechit) marială, (regional) bucherea, (regional) ruscă, (Transilvania şi Banat) păcuină.
Oală, substantiv feminin
Sinonime:
chiup, ghiveci, glastră, ol, oluț, scoc, ulcea, ulcică, urcior, vas de lut, (învechit) canal, (învechit) țeavă de scurgere, (prin Transilvania) răvar, (regional) olan, (regional) ţiglă; (oală de noapte) oliță, (Banat și vestul Transilvaniei) șerbeleu, (popular) olicică, (popular) țucal, (regional) olcuță, (regional) șerbel.
Oarcât, adjectiv (regional)
Sinonime:
oarecât.
Oare, adverb Sinonime:
nu cumva? Într-adevăr?
Oarecând, adverb (învechit și regional)
Sinonime:
cândva, demult, oarecândva, oareşicând, odată, odinioară, vreodată.
Oarecândva, adverb (învechit)
Sinonime:
oarecând.
Oarecare, adjectiv nehotărât Sinonime:
anumit, careva, oareşcare, cineva.
Oarecâtva, adjectiv
Sinonime:
ceva, câtva, oarecare, oareșicare.
Oarece, pronume nehotărât Sinonime:
ceva, oareşice, puţin, câtva.
Oareceva, pronume (învechit și regional)
Sinonime:
ceva, oarece, (variantă regională) oarecevate.
Oarecine, pronume nehotărât Sinonime:
cineva, oareşcine, careva.
Oarecum, adverb
Sinonime:
aproximativ, cam, ceva, cumva, în parte, într-o măsură oarecare, întrucâtva, nițel, oarecumva, oareșicum, parţial, puțin, (învechit și regional) cevași, (învechit și regional) cevașilea, (învechit) doar, (învechit) după cum, (învechit) oarece, (învechit) oareșice.
Oareşicând, adverb (învechit)
Sinonime:
cândva, oarecând, vreodată.
Oareşicare, adjectiv (popular)
Sinonime:
ceva, câtva, oarecare, (învechit și regional) cevași, (învechit și regional) cevașilea, (învechit și regional) oarecât, (învechit și regional) oarecâtva, (învechit și regional) oareșice.
Oareşicine, pronume
Sinonime:
careva, cineva, oarecare, oarecine, unul, vreunul.
Oareşicum, adverb
Sinonime:
ceva, întrucâtva, oarecum, (învechit și regional) cevași, (învechit și regional) cevașilea, (învechit) oarece.
Oareunde, adverb
Sinonime:
oriîncotro, orişiunde, oriunde, pretutindeni, undeva.
Oarfăn, adjectiv și substantiv
Sinonime:
calic, necăjit, nevoiaş, sărac, sărman.
Oaricât, adjectiv (învechit și regional)
Sinonime:
oarecât.
Oarzăn, adjectiv
Sinonime:
(regional) precoce, prematur, timpuriu, văratic; brunet, oacheș; boacăn, ciudat; nerușinat, ușuratic. Oarzăn, adverb
Sinonime:
(Transilvania) clar, pe față.
Oaspăt, substantiv
Sinonime:
oaspete.
Oaspete, substantiv masculin Sinonime:
musafir, invitat, oaspe.
Oaste, substantiv feminin Sinonime:
armată, forţă militară, oştire; serviciu militar, cătănie; oşteni, soldaţi; mulţime, ceată, gloată.
Obâcină, substantiv (învechit)
Sinonime:
lege, obicei, tabiet, (învechit) impozit, (variantă) obicină.
Obadă, substantiv feminin Sinonime:
cătuşă; piedică.
Obârșenie, substantiv (învechit)
Sinonime:
capăt, sfârșit.
Obârşie, substantiv feminin Sinonime:
origine, izvod, sursă, început, sorginte.
Obcină, substantiv feminin Sinonime:
culme, vârf, creastă; moşie, proprietate; moştenire; patrie, ţară.
Obconic, adjectiv
Sinonime:
(botanică) invers conic.
Obedient, adjectiv
Sinonime:
ascultător, bun, compliant, cuminte, disciplinat, docil, guvernabil, maniabil, plecat, supus.
Obedienţă, substantiv feminin Sinonime:
supunere, ascultare, docilitate, conformism.
Obera, verb (învechit)
Sinonime:
a încărca cu datorii, a îndatora.
Oberliht, substantiv neutru Sinonime:
geam, deschidere, fereastră.
Oberst, substantiv
Sinonime:
colonel.
Oberşter, substantiv
Sinonime:
colonel, oberst.
Obeștui, verb (învechit și regional)
Sinonime:
a intra în obște, a trăi în comunitate, (învechit) a obști.
Obez (obeză), adjectiv Sinonime:
gras, buhăit, huidumă.
Obeziofobie, substantiv
Sinonime:
adipofobie; teamă de a deveni obez.
Obiceainic, adjectiv (învechit)
Sinonime:
deprins, învățat, moral, tradițional, (învechit) obiceinic.
Obicei, substantiv neutru Sinonime:
deprindere, obişnuinţă, învăţ, nărav; datină, rânduială, cutumă, uz; lege, normă, prescripţie.
Obiceinic, adjectiv (învechit)
Sinonime:
deprins, învățat, moral, tradițional, uzual, (învechit) obiceainic.
Obicină, substantiv (învechit)
Sinonime:
deprindere, lege, obicei, obișnuință, practică religioasă, ritual, tabiet, (învechit) impozit, (variantă) obâcină.
Obicinit, adjectiv (învechit)
Sinonime:
obișnuit.
Obicinuelnic, adjectiv (învechit)
Sinonime:
obișnuit, uzual.
Obicinui, verb (învechit)
Sinonime:
a avea obiceiul, a practica, a se deprinde, a se familiariza, a se obișnui.
Obicinuință, substantiv (învechit)
Sinonime:
familiaritate, obicei, obișnuință, uz, uzanță.
Obicinuire, substantiv (învechit)
Sinonime:
obișnuire.
Obicinuit, adjectiv (învechit)
Sinonime:
obișnuit, uzual.
Abandon (abandonuri), substantiv neutru Sinonime:
abdicare, apostazie, capitulare, concesionare, oprire, părăsire, rejectare, lepădare, renunţare, resemnare.
Abatere (abateri), substantiv feminin
Sinonime:
aberație, anomalie, contravenție, culcare pe pământ, culpabilitate, culpă, deformare, deplasare, derivă, deviație, deviere, doborâre, eroare, excepție, greșeală, infracțiune, încălcare (de norme), îndepărtare, mutare, ocolire, păcat, schimbare, vină, vinovăție, (figurat) deprimare, (figurat) rătăcire, (învechit și figurat) rătăceală, (învechit și regional) teahnă, (învechit) cusur, (învechit) săblaznă, (învechit) scandal, (învechit) smintă, (învechit) sminteală, (livresc) eres, (Oltenia, Muntenia și Moldova) ponos, (rar) prihană, (regional) greș.
Abilitate (abilități), substantiv feminin
Sinonime:
agilitate, ușurință, îndemânare, pricepere, destoinicie, iscusinţă, dibăcie, ingeniozitate, virtuozitate; (la plural) deprinderi, obiceiuri, șmecherii, șiretlicuri; (termen juridic) aptitudine legală, delegație, împuternicire, mandat, procură.
Abject (abjectă), adjectiv
Sinonime:
abominabil, detestabil, dezgustător, groaznic, grosolan, ignobil, incalificabil, infam, înfiorător, josnic, mârșav, mișel, mizerabil, nedemn, nelegiuit, nemernic, netrebnic, odios, oribil, repugnant, respingător, rușinos, sordid, ticălos, (Banat) bedaș, (figurat) infect, (figurat) murdar, (învechit și regional) ticăit, (învechit) fărădelege, (învechit) vil, (popular) becisnic, (regional) pălăvatic, (regional) proclet.
Abjura, verb Sinonime:
a nega, a tăgădui, a se lepăda, a renega, a renunța public la religia sa, a renunța la o opinie, a abandona o practică.
Abominabil (abominabilă), adjectiv
Sinonime:
abject, cumplit, cutremurător, dezgustător, fioros, groaznic, grozav, înfiorător, înfricoșător, îngrozitor, înspăimântător, macabru, monstruos, odios, oribil, repugnant, respingător, sângeros, teribil, urât, zguduitor.
Aborigen (aborigenă), adjectiv Sinonime:
băştinaş, autohton, indigen, pământean, originar, nativ, localnic, omul locului.
Absenta, verb Sinonime:
a lipsi, a nu fi de faţă, a nu se prezenta, a chiuli.
Absenţă, substantiv feminin Sinonime:
lipsă, inexistenţă, carență, dispariție, omisiune; neatenţie, distracţie.
Abundent (abundentă), adjectiv Sinonime:
bogat, îmbelşugat, mult, din plin, amplu, considerabil, dens, generos, numeros, opulent, pantagruelic, planturos, prolific.
Abundenţă, substantiv feminin Sinonime:
acumulare, multitudine, belşug, bogăţie, îndestulare, surplus, îmbelşugare, opulență, cantitate, prosperitate.
Acar, substantiv masculin
Sinonime:
macagiu, muncitor feroviar; cutioară, cutiuță, (regional) acarniță, (regional) acăriță. Acar, adverb (învechit și regional)
Sinonime:
acăr, măcar. Acar, conjuncție (regional)
Sinonime:
cu toate că, deși, fie, măcar că, ori.
Acceptabil (acceptabilă), adjectiv
Sinonime:
accesibil, admisibil, bun, bunicel, convenabil, corect, credibil, decent, moderat, mulțumitor, onest, plauzibil, potrivit, rezonabil, satisfăcător, scuzabil, suportabil, sustenabil, tolerabil, valabil, verosimil, (familiar) pasabil, (învechit) de primire, (învechit) sortabil, (învechit) suferibil, (învechit) suferit, (livresc) modic.
Accidental (accidentală), adjectiv Sinonime:
întâmplător, neprevăzut, neesenţial, inopinat, involuntar, ocazional, rar.
Achita, verb Sinonime:
a plăti, a onora, a restitui o datorie, (familiar) a omorî, a ucide, a trimite pe lumea cealaltă, a suprima, a ierta, a absolvi de pedeapsă, a scuza, a grația, a disculpa.
Achiziţiona, verb Sinonime:
a procura, a obţine, a face rost; a aduna, a colecta, a strânge, a cumpăra, a poseda.
Aciua, verb Sinonime:
a (se) adăposti, a se stabili, a găsi un adăpost, a (se) oploşi, a (se) pripăşi.
Aclama, verb Sinonime:
a aplauda, a aproba, a striga, a ovaţiona.
Aclimatiza, verb Sinonime:
a (se) adapta, a (se) obişnui, a (se) acomoda; a (se) deprinde, a (se) familiariza, a se învăţa (cu ceva), a se iniția.
Acri, verb Sinonime:
a (se) oţeți, a (se) acidula, a (se) înăcri, a (se) altera, a (se) strica, a (se) borşi, a (se) amărî.
Activitate, substantiv feminin
Sinonime:
acţiune, afacere, exercițiu, funcție, îndeletnicire, job, muncă, ocupaţie, operațiune, profesie.
Actual (actuală), adjectiv Sinonime:
de azi, contemporan, din zilele noastre, prezent, la ordinea zilei, în uz, curent, modern.
Actualmente, adverb
Sinonime:
acum, în acest timp, în momentul de față, în prezent, momentan, sub ochii noștri, (de) azi.
Acvilă, substantiv feminin
Sinonime:
(ornitologie) hoală, iepurar, ortan, pajură, uligaie, vultan, vultur, zgripțor, zgripțoroaică, (rar) aceră, (regional) aciră.
Adăpost, substantiv neutru Sinonime:
refugiu, pavăză, ocrotire, protecţie, oblăduire; bârlog, clădire, ascunzătoare, depozit, garaj, haltă, hangar, chioșc, loc.
Adesea, adverb Sinonime:
des, adeseori, repetat, de multe ori, frecvent, zilnic.
Adipos (adipoasă), adjectiv Sinonime:
gras, seboreic, obez.
Admonestare, substantiv feminin
Sinonime:
admonestație, admonițiune, blamare, condamnare, critică, dojană, dojenire, mustrare, observaţie, reprimandă.
Adulmeca, verb
Sinonime:
a căuta să afle, a da de urmă, a descoperi, a mirosi, a observa, a simţi, a supraveghea, a umbla după, a urmări, (învechit) a adulma, (Muntenia și Oltenia) a mâșâi, (rar) a puncta, (regional) a adurmeca, (regional) a mușina, (regional) a mușlui, (regional) a ulma, (regional) a vetri.
Advers (adversă), adjectiv Sinonime:
opus, contrar, potrivnic, oponent.
Adversar, substantiv masculin Sinonime:
rival, oponent, concurent, dușman.
Afabil (afabilă), adjectiv
Sinonime:
afectuos, amabil, binevoitor, condescendent, cordial, omenos, prietenesc, prietenos, serviabil, sociabil, tandru, (figurat) cald, (figurat) călduros, (învechit) apropielnic, (învechit) omenesc, (învechit) peripiiticos.
Afront, substantiv neutru Sinonime:
jignire, insultă, ofensă; calomnie, atingere, dezonorare, vexare.
Agăţa, verb
Sinonime:
(variantă) a acăța, (livresc) a (se) acroșa, (prin Muntenia) a (se) atăgârța, (regional) a (se) tăgârța, (Transilvania) a (se) împrinde, a fixa, a (se) anina, a (se) atârna, a (se) prinde, a (se) spânzura, a (se) suspenda, a (se) zgrepțăna, a se apuca, (figurat) a se crampona; (familiar) a cuceri (o femeie), a acosta o femeie pe stradă. Agată, substantiv
Sinonime:
(mineralogie) agat.
Ajutor, substantiv neutru Sinonime:
asistent, angajat, colaborator, sprijin, reazem, ocrotire, susţinere; propteală.
Albişoară, substantiv feminin Sinonime:
obleț, sorean, (colectiv) albitură.
Albișor, substantiv masculin Sinonime:
obleț.
Alege, verb Sinonime:
a selecta, a selecţiona, a reţine, a prefera, a da întâietate; a distinge, a deosebi, a discerne; a vota, a delega; a broda, a coase la gherghef; (reflexiv) a ieşi la iveală, a sfârşi, a se încheia (într-un fel), a adopta, a decide, a desemna, a opta, a tria.
Alerga, verb Sinonime:
a goni, a alunga, a fugi, a o lua la picior, a merge repede.
Altădată, adverb Sinonime:
odinioară, odată, în trecut; în viitor, de aici înainte, vreodată, a doua oară, cândva, pe vremuri.
Alternanță, substantiv feminin
Sinonime:
alternare, alternat, alternativă, ciclu, du-te-vino, oscilație, perindare, periodicitate, recurență, revenire succesivă, ritm, rotație, schimbare, succesiune, variație, (învechit) intercurență.
Amabil (amabilă), adjectiv
Sinonime:
abordabil, acomodant, acort, afabil, afectuos, agreabil, ampresat, atent, atrăgător, binevoitor, blând, bun, civilizat, complezent, condescendent, cordial, culant, curtenitor, delicat, drăguț, galant, gentil, îndatoritor, obligant, omenos, ospitalier, plăcut, politicos, prietenesc, prietenos, primitor, serviabil, simpatic, sociabil, (familiar) săritor, (figurat) cald, (figurat) călduros, (figurat) urban, (învechit) cilibiu, (învechit) cinstitor, (învechit) complezant, (învechit) cortez, (învechit) libovnic, (învechit) omenit, (învechit) politevsit, (popular) levent, (rar) prevenitor.
Amabilitate, substantiv feminin
Sinonime:
afabilitate, amenitate, atenție, atitudine amabilă, bunătate, bunăvoință, cavalerism, civilitate, complezență, compliment, comportare amabilă, comunicativitate, condescendență, culanță, curtoazie, galanterie, gentilețe, grațiozitate, îndatorare, manieră, mansuetudine, măgulire, obliganță, politețe, prevenire, prietenie, serviabilitate, sociabilitate, solicitudine, (figurat) căldură, (învechit) complăcere, (învechit) complezanță, (învechit) filotimie, (învechit) gentileță, (învechit) libov, (învechit) politeță, (învechit) priință, (învechit) tropos, (rar) curtenie.
Ambiţie, substantiv feminin Sinonime:
orgoliu, mândrie, înfumurare; aspiraţie, râvna, dorinţă.
Ambițios (ambițioasă), adjectiv Sinonime:
orgolios, mândru, încăpăţânat, căpos, îndrăzneț, pretențios, temerar.
Amenaja, verb Sinonime:
a aranja, a orândui, a pune la punct, a pregăti, a organiza, a ordona.
Ameţi, verb
Sinonime:
a (se) afuma, a (se) aghesmui, a (se) buimăci, a (se) căli, a (se) cârpi, a (se) chercheli, a (se) ciupi, a (se) dezechilibra, a (se) îmbăta, a (se) magnetiza, a (se) matosi, a (se) năuci, a (se) oțeli, a (se) pili, a (se) sfinți, a (se) tămâia, a (se) trăsni, a (se) turci, a (se) turmenta, a (se) turti, a (se) ului, a (se) zăpăci, a avea amețeală, a deveni buimatic, a pricinui amețeală, a se pierde (cu firea), a-şi pierde luciditatea, (argou) a (se) mahi, (argou) a (se) matoli, (familiar) a (se) învinoșa, (învechit) a (se) cebălui, (livresc) a (se) griza, (Moldova) a (se) chefălui, (Moldova, Bucovina și Transilvania) a (se) tehui, (popular) a (se) bâigui, (popular) a (se) turlăci, (prin Transilvania) a (se) amnări, (rar) a (se) târnosi, (regional) a (se) flecui, (regional) a (se) hăbăuci, (regional) a (se) uimăci, (Transilvania și Banat) a (se) șumeni.
Amic, substantiv masculin
Sinonime:
alter ego, camarad, coleg, companion, confident, cunoscut, cunoștință, frate, însoțitor, ortac, partener, prieten, relație, tovarăş, văr, (popular) fârtat, (învechit) libovnic, prietnic, soț, soție.
Amiciție, substantiv feminin
Sinonime:
camaraderie, prietenie, tovărășie, (învechit și popular) prieteșug, (învechit și regional) amicie, (învechit) prietnicie, (regional) fârtăție, (regional) ortăcie.
Amâna, verb Sinonime:
a nu face la timp, a lăsa la o parte, a păsui, a-şi lua un răgaz, a reporta, a întârzia (cu ceva).
Amorţi, verb Sinonime:
a înţepeni, a înlemni, a încremeni, a îngheţa (uşor), a paraliza, a înceta, a opri, a conteni, a adormi, a se anchiloza.
