Tupeu, substantiv neutru Sinonime:
îndrăzneală, impertinenţă, obrăznicie, insolenţă, cutezanţă.
Cutezanţă, substantiv feminin Sinonime:
curaj, temeritate, îndrăzneală, bărbăţie, voinicie, vitejie; tupeu, cinism.
Impoliteţe, substantiv feminin
Sinonime:
bădărănie, dezinvoltură, grosolănie, impertinență, incivilitate, incongruitate, inconveniență, indecență, indelicatețe, ineleganță, insolență, irespect, ireverență, lipsă de respect, lipsă de tact, mahalagism, mârlănie, mitocănie, mojicie, necuviinţă, nedelicatețe, neobrăzare, nepoliteţe, nerușinare, obrăznicie, rusticitate, tupeu, țărănie, vulgaritate, (învechit) grosime, (învechit) râtănie, (popular) mocofănie, (popular) mocofănism, (rar, figurat) necioplire, (regional) modorănie, (variantă) impoliteță.
Insolent (insolentă), adjectiv
Sinonime:
arogant, cinic, cu tupeu, dezagreabil, grosier, impertinent, impudent, indecent, irespectuos, ireverențios, neruşinat, obraznic.
Obraznic (obraznică), adjectiv Sinonime:
neruşinat, impertinent, insolent, lipsit de respect, fără ruşine, cu tupeu, prea îndrăzneţ.
Obrăznicie, substantiv feminin
Sinonime:
aroganță, impertinenţă, insolență, măgărie, morgă, neastâmpăr, necuviinţă, neobrăzare, nerușinare, prezumție, sfidare, sfruntare, trufie, tupeu, (învechit) îndrăzneală, (popular și familiar) țâfnă, (rar) semeție.
Prezumţie, substantiv feminin
Sinonime:
aroganță, bănuială, fală, fatuitate, fudulie, gloriolă, impertinență, infatuare, insolență, ipoteză, înfumurare, îngâmfare, măgărie, mândrie, necuviință, neobrăzare, nerușinare, obrăznicie, opinie, orgoliu, presentiment, presupunere, semeție, sfruntare, suficiență, supoziţie, supraapreciere, supraestimare, suspiciune, trufie, tupeu, vanitate; (variante) prezumpție, prezumțiune.
Impudență, substantiv
Sinonime:
aplomb, audacie, cinism, impudicitate, impudoare, indecență, insolență, ireverență, nerușinare, tupeu, (învechit) sfrunterie.
Morgă, substantiv
Sinonime:
institut medico-legal, prosectură; aroganță, deriziune, desconsiderație, fală, fatuitate, fudulie, impertinență, infatuare, insolență, ireverență, înfumurare, îngâmfare, măgărie, mândrie, necuviință, neobrăzare, nereverență, nerușinare, obrăznicie, orgoliu, semeție, sfruntare, suficiență, trufie, tupeu, vanitate.
Impertinenţă, substantiv
Sinonime:
aroganță, impolitețe, impudență, inconveniență, insolență, ireverență, măgărie, necuviință, neobrăzare, nerușinare, obrăznicie, sfruntare, trufie, tupeu, (învechit) impertinenție, (livresc) morgă, (livresc) prezumție, (popular și familiar) țâfnă, (rar) semeție.
Sfrunterie, substantiv (învechit)
Sinonime:
audacie, impertinență, impudență, insolență, intrepiditate, îndrăzneală, obrăznicie, sfidare, sfruntare, temeritate, tupeu.
Temeritate, substantiv
Sinonime:
audacie, bărbăție, bravură, curaj, cutezanță, dârzenie, imprudență, impudență, intrepiditate, încumetare, îndrăzneală, nechibzuință, neînfricare, nesocotință, petulanță, semeție, sfruntare, tupeu, (grecism învechit) taros, (învechit) dârzie, (învechit) îndrăznire, (învechit) mărinimie, (învechit) semețire, (învechit) sfrunterie, (popular și familiar) suflet, (popular) inimă, (popular) voinicie, (rar) cutezare.
Audacie, substantiv
Sinonime:
aplomb, bravură, curaj, cutezanță, impertinență, impudență, inovație, insolență, intrepiditate, îndrăzneală, nerușinare, obrăznicie, originalitate, temeritate, tupeu.
