Aroganță, substantiv feminin
Sinonime:
obrăznicie, îngâmfare, impertinență, insolență.
Fatuitate, substantiv feminin Sinonime:
îngâmfare, aroganţă, înfumurare, grandomanie, trufie, semeţie, orgoliu.
Fum, substantiv neutru
Sinonime:
brumă, ceață, dezinfectare, emanație, exhalație, fumerolă, fumigație, gaz, mofetă, negură, pâclă, praf, smog; (învechit) casă, cămin, gospodărie; (figurat) amăgire, deșertăciune, înceţoşare, întunecare; (figurat, la plural) aroganţă, făloșenie, fudulie, împăunare, înfumurare, îngâmfare, preţiozitate, trufie.
Înfumurare, substantiv feminin Sinonime:
îngâmfare, mândrie, orgoliu, aroganţă, vanitate, prezumţie, închipuire.
Măgărie, substantiv feminin
Sinonime:
aroganță, asinitate, impertinență, insolență, morgă, murdărie, necuviință, nedelicatețe, neghiobie, neobrăzare, nerozie, nerușinare, obrăznicie, prezumție, sfruntare, trufie, tupeu, (popular și familiar) țâfnă, (rar) semeție.
Măreție, substantiv feminin
Sinonime:
aroganță, fală, fast, frumusețe, fudulie, glorie, grandoare, infatuare, înfumurare, îngâmfare, lux, maiestate, mărire, mândrie, monumentalitate, obrăznicie, orgoliu, pompă, semeție, sfidare, slavă, solemnitate, somptuozitate, splendoare, strălucire, trufie, vanitate, (învechit) ighemonicon, (învechit) mărie, (învechit) mărime, (învechit) pohfală, (învechit) saltanat.
Mândreţe, substantiv feminin
Sinonime:
aroganță, fală, frumusețe, fudulie, infatuare, înfumurare, îngâmfare, mândrenie, mândrie, minunăție, minune, orgoliu, semeție, splendoare, trufie, vanitate.
Mândrie, substantiv feminin
Sinonime:
aroganță, bucurie, fală, fatuitate, fudulie, glorie, infatuare, înfumurare, îngâmfare, morgă, orgoliu, prezumție, satisfacţie, semeție, suficiență, trufie, vanitate, (învechit și popular) măreție, (învechit și popular) mărire, (învechit) fălnicie, (învechit) laudă, (învechit) mărie, (învechit) mărime, (învechit) mândrețe, (învechit) pohfală, (învechit) preaînălțare, (învechit) preaînălțime, (învechit) semețire, (învechit) trufă, (învechit) trufășie, (învechit) zădărnicie, (popular și familiar) ifos, (popular și familiar) țâfnă, (popular) dârzenie, (popular) făloșenie, (popular) făloșie, (rar) superbie, (rar) țanțoșie.
Obrăznicie, substantiv feminin
Sinonime:
aroganță, impertinenţă, insolență, măgărie, morgă, neastâmpăr, necuviinţă, neobrăzare, nerușinare, prezumție, sfidare, sfruntare, trufie, tupeu, (învechit) îndrăzneală, (popular și familiar) țâfnă, (rar) semeție.
Orgoliu, substantiv neutru Sinonime:
mândrie, îngâmfare, vanitate, trufie, aroganţă.
Pohfală, substantiv feminin (învechit)
Sinonime:
aroganță, cinste, cinstire, elogiu, fală, fast, fudulie, glorie, infatuare, înfumurare, îngâmfare, laudă, lux, măreție, mărire, mândrie, omagiu, orgoliu, pompă, preamărire, preaslăvire, proslăvire, semeție, slavă, slăvire, somptuozitate, splendoare, strălucire, trufie, vanitate, (variantă) pofală.
Prezumţie, substantiv feminin
Sinonime:
aroganță, bănuială, fală, fatuitate, fudulie, gloriolă, impertinență, infatuare, insolență, ipoteză, înfumurare, îngâmfare, măgărie, mândrie, necuviință, neobrăzare, nerușinare, obrăznicie, opinie, orgoliu, presentiment, presupunere, semeție, sfruntare, suficiență, supoziţie, supraapreciere, supraestimare, suspiciune, trufie, tupeu, vanitate; (variante) prezumpție, prezumțiune.
Superbie, substantiv feminin (rar)
Sinonime:
aroganță, fală, fudulie, infatuare, insolență, înfumurare, îngâmfare, mândrie, orgoliu, semeţie, trufie, vanitate.
Trufie, substantiv feminin Sinonime:
înfumurare, îngâmfare, infatuare, aroganţă, dispreţ, sfidare, mândrie, semeţie.
Ţâfnă, substantiv feminin Sinonime:
ifos, aroganţă, semeţie, arţag, apucături.
Fălnicie, substantiv
Sinonime:
aroganţă, fală, fudulie, infatuare, înfumurare, îngâmfare, mândrie, orgoliu, semeţie, trufie, vanitate.
Făloşenie, substantiv (popular)
Sinonime:
aroganţă, fală, fudulie, infatuare, înfumurare, îngâmfare, lăudăroșenie, mândrie, orgoliu, semeţie, trufie, vanitate.
Făloşie, substantiv
Sinonime:
aroganță, fală, fudulie, infatuare, înfumurare, îngâmfare, mândrie, orgoliu, semeţie, trufie, vanitate.
Ireverență, substantiv
Sinonime:
aroganță, impertinenţă, impolitețe, incongruitate, insolență, irespect, lipsă de respect, necuviință, nereverență.
Insolenţă, substantiv
Sinonime:
aroganță, impertinență, impoliteță, irespect, ireverență, morgă, nerușinare, obrăznicie, ofensă.
Preaînălţime, substantiv
Sinonime:
aroganță, fală, fudulie, infatuare, înfumurare, îngâmfare, mândrie, orgoliu, semeție, trufie, vanitate.
Gloriolă, substantiv
Sinonime:
aroganță, glorie deșartă, suficiență, vanitate.
Morgă, substantiv
Sinonime:
institut medico-legal, prosectură; aroganță, deriziune, desconsiderație, fală, fatuitate, fudulie, impertinență, infatuare, insolență, ireverență, înfumurare, îngâmfare, măgărie, mândrie, necuviință, neobrăzare, nereverență, nerușinare, obrăznicie, orgoliu, semeție, sfruntare, suficiență, trufie, tupeu, vanitate.
Vanitate (vanități), substantiv
Sinonime:
ambiție neîntemeiată, aroganță, fatuitate, gloriolă, infatuare, înfumurare, îngâmfare, mândrie, orgoliu, ostentație, pretenție, suficiență, trufie, țanțoșie; (la plural) deșertăciune, futilitate, himeră, inanitate, insignifianță, inutilitate, zădărnicie.
Preaînălţare, substantiv (învechit)
Sinonime:
aroganță, fală, fudulie, infatuare, înfumurare, îngâmfare, mândrie, orgoliu, semeție, trufie, vanitate.
Prezumpțiune, substantiv (învechit)
Sinonime:
aroganță, fatuitate, infatuare, ipoteză, înfumurare, opinie, părere, presupunere, prezumpție, prezumție, prezumțiune, supoziție, vanitate.
Țanţoşie, substantiv
Sinonime:
aroganță, fală, fudulie, infatuare, înfumurare, îngâmfare, mândrie, orgoliu, semeție, trufie, vanitate.
Impertinenţă, substantiv
Sinonime:
aroganță, impolitețe, impudență, inconveniență, insolență, ireverență, măgărie, necuviință, neobrăzare, nerușinare, obrăznicie, sfruntare, trufie, tupeu, (învechit) impertinenție, (livresc) morgă, (livresc) prezumție, (popular și familiar) țâfnă, (rar) semeție.
Mărire, substantiv
Sinonime:
amplificare, amploare, apoteoză, aroganță, augmentare, autoritate, binecuvântare, bulbucare, căscare, cârmuitor, cinste, cinstire, conducător, creștere, demnitar, demnitate, dezvoltare, dilatare, dimensiune, domnie, elogiere, elogiu, exaltare, extensiune, extindere, faimă, fală, fruntaș, fudulie, glorie, glorificare, grandoare, holbare, infatuare, intensificare, înălțime, înfumurare, îngâmfare, înmulțire, întărire, întețire, laudă, lărgire, lăudare, maiestate, majorare, măreție, mărit, măsură, multiplicare, omagiu, orgoliu, potențare, preamărire, preaslăvire, proporție, proslăvire, punct culminant, putere, rang, ridicare, rotunjire, scumpire, semeție, slavă, slăvire, splendoare, sporire, strălucire, suire, tărie, trufie, umflare, urcare, vanitate, zgâire, zgâit, (învechit) atotputernicie, (învechit) mărie, (învechit) mărime, (învechit) mândrie, (învechit) pohfală, (învechit) pohvalenie, (învechit) prealăudare, (învechit) preaslăvie, (învechit) sărbătorire, (popular și familiar) belire, (popular și familiar) bleojdire, (popular) boboșare, (popular) boldire, (regional) măreață. Mărire, interjecție
Sinonime:
osana, slavă.
Înălțare, substantiv
Sinonime:
ascensiune, avansare, clădire, construcție, construire, creștere, durare, înaintare (în rang), înălțat, mărire, promovare, ridicare, suire, suit, urcare, urcat, zidire, (figurat) dezvoltare, (figurat) lăudare, (figurat) progres, (figurat) slăvire, (figurat; învechit) aroganță, (învechit) încălecare, (învechit) înscăunare, (învechit) nălțare, (învechit) provivasire, (învechit) urcare pe tron, (învechit) văznesenie, (învechit; ca titulatură) Alteță, (livresc) edificare, (popular) Ispas; (Înălțarea Sfintei Cruci) Ziua Crucii, (popular) cârstov.
Iactanță, substantiv
Sinonime:
aroganță, fanfaronadă, infatuare, înfumurare, îngâmfare, lăudăroșenie, orgoliu, ostentație, rodomontadă, suficiență, vanitate, vanterie.
Megalopsihie, substantiv (învechit)
Sinonime:
aroganță, generozitate.
