Împresurător, adjectiv
Sinonime:
asediator, grabnic, înconjurător, presant.
Împresurătură, substantiv (învechit)
Sinonime:
asediere, asuprire, împilare, împresurare, sugrumare, uzurpare, (figurat) copleșire, (variantă) împresărătură.
Ambiant (ambiantă), adjectiv Sinonime:
înconjurător, împresurător, de jur împrejur, din apropiere, vecin.
Asuprire, substantiv
Sinonime:
asupriciune, asuprit, asupritură, caznă, constrângere, exploatare, forțare, împilare, învinovățire, năpăstuire, nedreptățire, obligare, opresiune, oprimare, oropsire, persecutare, persecuție, prigoană, prigonire, silire, teroare, (figurat) apăsare, (figurat) despuiere, (figurat) stoarcere, (impropriu) chinuire, (învechit și figurat) armășie, (învechit și popular) urgisire, (învechit) apăs, (învechit) atac prin surprindere, (învechit) avanie, (învechit) exagerare, (învechit) împresurătură, (învechit) îngreuială, (învechit) învăluială, (învechit) obidă, (învechit) obidire, (învechit) obijduire, (învechit) strânsoare, (popular) asupreală, (popular) silnicie.
Asediat, adjectiv
Sinonime:
asaltat, împresurat, supus unui asediu, (figurat) copleșit.
Înconjurat, adjectiv
Sinonime:
împresurat, încercuit, învăluit, (învechit) împrejurat.
Încercuit, adjectiv
Sinonime:
împresurat, înconjurat, învăluit, strâns ca într-un cerc, trasat, (învechit) strâns cu cercuri.
Împresurare, substantiv
Sinonime:
acoperire cu pământ, asediere, asediu, îmbrățișare, încercuire, înconjurare, sugrumare, uzurpare, (figurat) copleșire, (grecism învechit) poliorchie, (învechit) împresurătură, (învechit) ocol.
Asediator, substantiv
Sinonime:
asaltator, atacator, împresurător.
