Învinovăţire, substantiv
Sinonime:
acuzare, acuzaţie, acuză, incriminare, inculpare, învinuire, (învechit) pârâtură, (învechit) pricină, (învechit) prihană, (popular) pâră.
Acuza, verb Sinonime:
a învinui, a învinovăţi, a recrimina, a incrimina, a pune ceva pe seama cuiva, a ataca, a critica, a imputa, a inculpa, a taxa. Acuză, substantiv
Sinonime:
acuzare, acuzație, învinovățire, învinuire.
Prihană, substantiv feminin (învechit)
Sinonime:
abatere, acuzare, acuzație, blam, blamare, condamnare, culpabilitate, culpă, cusur, defect, dezaprobare, eroare, greșeală, impuritate, imputare, imputație, înfierare, învinovățire, învinuire, meteahnă, murdărie, neaprobare, necinste, pată, păcat, pângărire, profanare, reprobare, reproș, respingere, spurcare, stigmatizare, vină, vinovăție, (învechit) prighană, (învechit) prihănie, (învechit) prihănire.
Acuzare, substantiv
Sinonime:
acuzat, acuzație, acuză, imputare, imputație, inculpare, învinovățire, învinuire, pârâre, rechizitoriu, reproș, (învechit) acuzațiune.
Acuzaţie, substantiv
Sinonime:
acuzare, învinovăţire, învinuire, acuză, culpabilizare, incriminare, incriminaţie, (popular) pâră, (învechit) pârâtură, pricină, prihană; inculpare, incriminare, incriminaţie.
Asuprire, substantiv
Sinonime:
asupriciune, asuprit, asupritură, constrângere, exploatare, forțare, învinovățire pe nedrept, nedreptățire, obligare, oprimare, prigonire, silire, (impropriu) chinuire, (învechit) atac prin surprindere, (învechit) exagerare, (popular) asupreală.
Culpabilizare, substantiv
Sinonime:
acuzare, acuzaţie, învinovăţire, învinuire, responsabilizare.
Incriminare, substantiv
Sinonime:
acuzare, acuzaţie, incriminație, inculpare, învinovăţire, învinuire. Încriminare, substantiv
Sinonime:
incriminare.
Imputaţie, substantiv
Sinonime:
acuzație, acuzațiune, calomnie, delațiune, difamație, imputare, incriminație, inculpare, insinuație, învinovățire, reproş, sumă plătită.
Incriminaţie, substantiv
Sinonime:
acuzare, acuzaţie, incriminare, (variantă) incriminațiune, învinovăţire, învinuire, suspiciune.
Autoacuzare, substantiv
Sinonime:
(acuzare de către sine însuși) autoacuzat, învinovățire, (rar) autoacuzație.
Autoacuzație, substantiv
Sinonime:
autoacuzare, autoacuzat, autodenunțare, învinovățire.