Toca, verb Sinonime:
a tăia, a mărunţi; (figurat) a cheltui, a risipi, (figurat) a consuma, a sărăci, a ruina; (figurat) a sporovăi, a flecări, a trăncăni, a cleveti; a bate, a ciocăni, a lovi, a snopi.
Țocăială, substantiv (familiar)
Sinonime:
sărut zgomotos, (familiar) țocăit, (regional) țucătură.
Țocăitură, substantiv (argotic)
Sinonime:
pupătură, (familiar) țocăit, (regional) țucătură.
Tocăla, verb (regional)
Sinonime:
a flecări, a vorbi mult și fără rost, a tocăi, (regional) a tocăli, (regional) a tocola.
Tocăli, verb (regional)
Sinonime:
a aduna, a strânge, (regional) a tocăla.
Țocăneală, substantiv (regional)
Sinonime:
țăcăneală.
Țocăni, verb (regional)
Sinonime:
a ciocăni, a țăcăni.
Tocănire, substantiv
Sinonime:
bătaie, bocăneală, bocănire, bocănit, bocănitură, ciocăneală, ciocănire, ciocănit, ciocănitură, tocănit.
Țocănit, substantiv (regional)
Sinonime:
ciocănit, țăcănit.
Tocănitor, substantiv (regional)
Sinonime:
fund, tocător.
Țocănitură, substantiv (regional)
Sinonime:
țăcănitură.
Bătaie, substantiv feminin
Sinonime:
altoială, atingere, bătălie, bătătură, băteală, bătută, bocăneală, bocănire, bocănit, bocănitură, boiște, bombardament, bombardare, bruftuială, bruftuluială, bumbăceală, burduşeală, caft, cafteală, carambol, cardeală, ceartă, chelfăneală, ciocăneală, ciocănire, ciocănit, ciocănitură, ciocnire, ciomăgeală, conflict, corecţie, fâlfâit, goană, harţă, hăituială, hăituire, izbire, împreunare, încăierare, încăierătură, înfrângere, lovire, lovitură, luptă, mardeală, muștruluială, palpitație, păruială, pedeapsă, plesnitură, pulsație, răfuială, război, scatoalcă, scărmănătură, scărmăneală, scornire, suflare, suflu, tărbăceală, târnuială, târnuire, tic-tac, timp, tocănit, trânteală, trosneală, urecheală, zvâcnire, (bătaie de joc) batjocură, (familiar) tăvăleală, (figurat) mângâiere, (figurat) scărmănare, (învechit și popular) suflat, (rar) încaier, (regional) încăierat, (regional) tocănire, (regional) zăliște.
Bea, verb Sinonime:
a consuma, a înghiţi, a sorbi, a ingurgita; a uda; (figurat) a cheltui, a risipi, a toca, a prăpădi.
Bonetă, substantiv feminin
Sinonime:
acoperământ, baretă, bonet, bonețică, calotă, capișon, caschetă, căciuliță, chipiu (fără cozoroc), coiffure, panama, pălărie, scufie, șapcă (fără cozoroc), tichie, tocă, turban; (marinărie) velă ajutătoare.
Cheltui, verb
Sinonime:
a arunca, a azvârli, a irosi, a împrăştia, a prăpădi, a risipi, a zvârli, a pierde, (livresc) a prodiga, (învechit şi regional) a prăda, (regional) a mătrăşi, a părădui, (Transilvania) a spesa, (învechit) a răşchira, (grecism învechit) a afierosi, (figurat) a înghiţi, a mânca, a păpa, a toca; a consuma; a desface, a plasa, a vinde.
Făcăleţ, substantiv neutru
Sinonime:
retevei, (popular) melesteu, mestecău, (regional) culeşer, mămăligar, mămăligător, mămăligău, mămăligoi, mestecar, mestecălău, mestelnic, (prin Banat) brucelnic, brucer, (Maramureș) tocănău, (Maramureș şi Transilvania) tocăner, sucitor.
Flecări, verb
Sinonime:
a spune fleacuri, a spune vorbe de clacă, a îndruga, a pălăvrăgi, a sporovăi, a trăncăni, (popular) a căţăi, a dondăni, a flencăni, a fleoncăni, a tăifăsui, a tăinui, a troncăni, (învechit şi regional) a spori, (regional) a hondrăni, a pălamojdi, a pălăvăcăi, a pălăvri, a pichirisi, a tăini, a tălălăi, a tolocăni, a torosi, a zăgrăi, (Moldova) a lehăi, a leorbăi, (prin nord-estul Olteniei) a prociti, (prin Moldova) a pruji, (Transilvania) a stroncăni, (prin Muntenia) a tândăli, (Banat) a tonoci, (învechit) a bârfi, a limbuți, a vorovi, (familiar) a pupăi, (figurat) a clămpăni, a clănțăni, a cotcodăci, a dârdâi, a hodorogi, a măcina, a melița, a toca.
Fund, substantiv neutru
Sinonime:
abis, adânc, adâncime, afund, bază, cârpător, codârlă, cur, dos, hău, profunzime, spate, străfund, taler, temei, temelie, tocător, tur, (regional) masă, (Transilvania şi Maramureș) tablă.
Gulaș, substantiv neutru Sinonime:
tocană, papricaş.
Împrăștia, verb
Sinonime:
a (se) cheltui, a (se) destrăma, a (se) dezumfla, a (se) difuza, a (se) dispersa, a (se) duce, a (se) întinde, a (se) lăți, a (se) nărui, a (se) prefira, a (se) presăra, a (se) propaga, a (se) răsfira, a (se) răspândi, a (se) răzleți, a (se) revărsa, a (se) risipi, a (se) spulbera, a (se) transmite, a (se) vărsa, a arunca, a azvârli, a circula, a da, a degaja, a emana, a emite, a exala, a irosi, a prăpădi, a pulveriza, a pune, a radia, a scăpăra, a scoate, a se extinde, a se ridica, a semăna, a vântura, a zvârli, (figurat) a înghiți, (figurat) a mânca, (figurat) a păpa, (figurat) a toca, (grecism învechit) a afierosi, (învechit și popular) a (se) împrăschia, (învechit și regional) a (se) sparge, (învechit și regional) a (se) spărgălui, (învechit și regional) a prăda, (învechit) a (se) povesti, (învechit) a (se) rășchira, (învechit) a (se) scociorî, (învechit) a (se) scodoli, (învechit) a (se) vesti, (învechit) a răsfuga, (învechit) a se tinde, (învechit) a slobozi, (învechit) a spârcui, (livresc) a prodiga, (Oltenia) a (se) vărzui, (popular și figurat) a (se) răzbuna, (popular) a (se) năsădi, (popular) a (se) răzni, (popular) a zburătăci, (prin Oltenia și Banat) a (se) sprânji, (rar) a (se) vehicula, (rar) a scutura, (regional) a mătrăși, (regional) a părădui, (Transilvania) a spesa.
Macera, verb
Sinonime:
a (se) dospi, a (se) fermenta, a (se) plămădi, a fărâmiţa, a infuza, a marina, a strivi, a terciui, a toca, a zdrobi, (regional) a (se) mocni.
Meliţa, verb Sinonime:
a zdrobi, a toca, a pisa; (figurat) a trăncăni, a flecări, a sporovăi, a pălăvrăgi.
Papa, substantiv masculin (familiar) Sinonime:
tată, părinte. Papă, substantiv feminin Sinonime:
mâncare; papară, scrob, jumări. Păpa, verb Sinonime:
(familiar) a mânca, a irosi, a toca, a risipi.
Satâr, substantiv neutru
Sinonime:
secure, tocător, topor. Șatâr, substantiv (învechit)
Sinonime:
gardă, scutier, slugă înarmată; (variante) satăr, satâr, satâraș, satârgiu, satiraș.
Bocănire, substantiv
Sinonime:
bătaie, bocăneală, bocănit, bocănitură, ciocăneală, ciocănire, ciocănit, ciocănitură, (regional) tocănire, tocănit.
Căţel, substantiv
Sinonime:
(zoologie) câine, (în limbajul copiilor) cuţu; (tehnică) cordenci, (regional) cripalcă, piedică, proptar, răzuş, scară, scaun, tocălie; cheotoare, măsea, pui, trăgătoare; (căţel-de-mare) corosbină.
Orbete, substantiv
Sinonime:
(zoologie) (popular) cățelul-pământului, (regional) grivan, porcuț, șuiță, tocăniță, țâncul-pământului, (Muntenia și Transilvania) sobol, șomâc; derbedeu, lepădătură, lichea, netrebnic, pușlama, scârnăvie, secătură.
Cheltuire, substantiv
Sinonime:
cheltuială, (învechit) chelşug, masraf; aruncare, azvârlire, irosire, risipire, zvârlire, (regional) părăduire, (figurat) păpare, tocare, tocat; consum.
Ciocănit, substantiv
Sinonime:
bătaie, bocănit, tocănit.
Ciopârțire, substantiv
Sinonime:
ciopârțeală, cioplitură, depesaj, îmbucătățire, rupere, rupt, sfârtecare, sfârticare, sfâșiere, sfâșietură, spintecare, tăietură, tocare, tocat, tocănire, tocănit, tranșă, (popular și familiar) ferfenițire, (popular și familiar) ferfenițit, (popular) căsăpire, (regional) hăcuire, (variantă) ciopârtire.
Cârpător, substantiv
Sinonime:
fund, tocător. Cărpător, substantiv
Sinonime:
cârpător.
Cordenci, substantiv
Sinonime:
(tehnică) căţel, (regional) cripalcă, piedică, proptar, răzuş, scară, scaun, tocălie; bârsă, cuţit, limbă.
Mărunţit (mărunţită), adjectiv
Sinonime:
fărâmiţat, sfărâmat, pisat, tocat.
Pălărie, substantiv
Sinonime:
abajur, beret, bicorn, bonetă, calotă, canotieră, caschetă, căciulă, chipiu, coiffure, fetru, panama, sombrero, tocă, tricorn, turban, (Transilvania şi Banat) clop, (argou) găină, (regional) plească; (botanică) (pălăria-cucului) (regional) andrișea, pliscariță, priboi, sovârf, dedânsele; (botanică) (pălăria-șarpelui) muscariță.
Hăcui, verb
Sinonime:
a ciopârţi, a mărunţi, a sfârteca, a sfâşia, a tăia în bucăți, a toca.
Mâncărică, substantiv
Sinonime:
gustărică, mâncare, mâncărioară, mâncăriţă, mâncăruşă, tocană.
Coiffure, substantiv
Sinonime:
(franțuzism) beret, beretă, bonet, bonetă, calotă, cască, caschetă, pălărie, perucă, tocă, turban.
Beret, substantiv
Sinonime:
acoperământ, bască, beretă, bonetă, calotă, căciuliță, coiffure, pălărioară, șapcă (fără cozoroc), tichie, tocă.
Bonet, substantiv
Sinonime:
acoperământ, baretă, bonetă, bonețică, calotă, caschetă, căciuliță, chipiu (fără cozoroc), coiffure, panama, pălărie, scufie, șapcă (fără cozoroc), tichie, tocă, turban.
Mărunţire, substantiv
Sinonime:
fărâmițare, pisare, sfărâmare, tocare, zdrobire.
Ţesător, substantiv
Sinonime:
abagiu, postăvar, textilist, (învechit) mătăsar, (învechit) pânzar, (prin Transilvania şi Banat) tocaci, (regional) abager.
Jegoşi, verb
Sinonime:
a (se) mânji, a (se) murdări, a (se) păta, (învechit și popular) a (se) scârnăvi, (învechit și regional) a (se) tăvăli, (învechit) a (se) murdarisi, (livresc) a (se) macula, (Moldova, Bucovina și Banat) a (se) feșteli, (Muntenia și Oltenia) a (se) mărdăgi, (popular) a (se) îngăla, (popular) a (se) terfeli, (prin Moldova) a (se) caciori; (regional) a (se) derveli, a (se) mozoli, a (se) murui, a (se) pricăji, a (se) tămânji, a (se) târnosi; (Transilvania) a (se) mocicoli, a (se) mocicoși, a (se) piscoli, a (se) piscoși, a (se) tocăni.
Bocănitură, substantiv
Sinonime:
bătaie, bocăneală, bocănire, bocănit, ciocăneală, ciocănire, ciocănitură, pocăneală, pocănit, pocănitură, (regional) bontăneală, (regional) bontănitură, (regional) tocănire, (regional) tocănit.
Irosire, substantiv
Sinonime:
aruncare, azvârlire, cheltuire, ierosire, iroseală, irosit, pierdere, risipă, risipire, zvârlire, (figurat) păpare, (figurat) tocare, (figurat) tocat, (popular) prăpădire, (regional) părăduire.
Tocola, verb (regional)
Sinonime:
a toca, (regional) a tocăla.
Păpare, substantiv
Sinonime:
aruncare, azvârlire, cheltuire, irosire, mâncare, risipire, tocare, zvârlire.
Țăcănitură, substantiv
Sinonime:
păcăneală, păcănire, păcănit, păcănitură, pârâitură, răpăit, șuierat, șuierătură, țăcăneală, țăcănire, țăcănit, (rar) țăncănitură, (regional) țocănitură.
Tălăpăni, verb (Muntenia)
Sinonime:
a flecări, a melița, a pălăvrăgi, a sporovăi, a trăncăni, a troncăni, a vorbi vrute și nevrute, (figurat) a tocăni, (regional) a leorbăi, (regional) a tărămtăti, (regional) a tolocăni, (regional) a tonoci, (regional) a torosi, (regional) a troncăi, (regional) a troscoti; a se târî.
Tărămtăti, verb (regional)
Sinonime:
a flecări, a melița, a pălăvrăgi, a sporovăi, a trăncăni, a troncăni, a vorbi mult și fără rost, a vorbi vrute și nevrute, (figurat) a tocăni, (Muntenia) a tălăpăni, (regional) a leorbăi, (regional) a tolocăni, (regional) a tonoci, (regional) a torosi, (regional) a troncăi, (regional) a troscoti.
Sfărâmare, substantiv
Sinonime:
agitare, agitație, caznă, căznire, chin, chinuire, concasare, dărâmare, dărâmătură, desființare, destrămare, distrugere, fărâmare, fărâmițare, frământare, frământat, frângere, împrăștiere, măcinare, măcinat, măciniș, mărunțire, mărunțit, melițare, melițat, nimicire, osteneală, pisare, pisat, potopire, prăpădire, râșnit, sfărâmat, silire, spargere, spart, spulberare, străduială, străduință, străduire, strivire, tocare, tocat, trudă, trudire, trudnicie, turtire, zbatere, zbucium, zbuciumare, zdrobire, (învechit și popular) pierdere, (învechit și popular) pistoseală, (învechit și popular) risipire, (învechit și regional) strucinătură, (învechit și regional) strucire, (învechit și regional) strucitură, (învechit) afanisire, (învechit) înfrângere, (învechit) învăluire, (învechit) năslire, (învechit) nevoie, (învechit) nevoință, (învechit) osârdie, (învechit) osârdnicie, (învechit) osârduință, (învechit) osârduire, (învechit) sârguială, (învechit) sfărmăt, (învechit) sodomire, (învechit) strădănuire, (învechit) strucinare, (învechit) topire, (învechit) volnicie, (învechit) zdruncinare, (popular și familiar) stropșeală, (popular și familiar) stropșire, (popular) canoneală, (popular) canonire, (popular) isprăvire, (popular) sârguință, (popular) zdrobeală, (popular) zdrumicare, (popular) zobire, (rar) casare, (rar) chinuială, (rar) mărunțișare, (rar) prăbușire, (regional) verpelire; (variante) (învechit și regional) sfărmare, (învechit) sfărămare, (învechit) sfărâmire.
Cricală, substantiv (regional)
Sinonime:
tocană.