Izgonire, substantiv
Sinonime:
alungare, exilare, fugărire, gonire, izgonit, ostracizare, proscriere, relegare, relegație, surghiunire, (învechit) persecuție, (variantă) zgonire.
Proscripţie, substantiv feminin Sinonime:
izgonire, surghiun, exil, expulzare, ostracizare; interzicere, restricţie, interdicţie, oprire.
Surghiun, substantiv neutru Sinonime:
exil, izgonire, îndepărtare, pribegie, înstrăinare; izolare, singurătate.
Alungare, substantiv
Sinonime:
alungat, eliminare, exilare, fugărire, gonire, izgonire, îndepărtare, ostracizare, proscriere, relegare, relegație, repudiere, succedare, surghiunire, (învechit) sictirisire, (regional) risipitură.
Gonire, substantiv
Sinonime:
alungare, hăituire, izgonire, surghiunire; montă.
Relegațiune, substantiv
Sinonime:
alungare, carantină, declasare, deportare, exil, exilare, expulsiune, expulzare, gonire, izgonire, ostracizare, proscriere, proscripție, relegare, relegație, surghiunire.
Relegație, substantiv (învechit)
Sinonime:
alungare, carantină, deportare, excluziune, excomunicare, exilare, expulzare, gonire, izgonire, ostracism, ostracizare, proscriere, proscripție, relegare, surghiunire, (variantă) relegațiune.
Relegare, substantiv (învechit)
Sinonime:
alungare, exilare, expulzare, gonire, izgonire, ostracizare, proscriere, relegație, surghiunire.
Surghiunire, substantiv (învechit)
Sinonime:
alungare, deportare, exil, exilare, gonire, izgonire, ostracizare, pribegie, proscriere, proscripție, relegare, relegație, surghiun, (învechit) străinătate, (învechit) surghiunie, (învechit) surgunlâc, (învechit) urgie, (învechit) zatocenie.
Ostracizare, substantiv
Sinonime:
alungare, excludere, exilare, gonire, izgonire, îndepărtare (din viața publică), ostracism, persecuție, proscriere, relegare, relegație, surghiunire, (figurat) blamare.
Întirire, substantiv (regional)
Sinonime:
izgonire, înțărcare, prigonire, (variantă) intirire.
Zogornire, substantiv (regional)
Sinonime:
alungare, gonire, izgonire, îndepărtare.
Urgisire, substantiv (învechit și popular)
Sinonime:
asuprire, detestare, exploatare, faptă rea, împilare, năpăstuire, nedreptate, nedreptățire, opresiune, oprimare, oropsire, persecutare, persecuție, prigoană, prigonire, (figurat) apăsare, (figurat) despuiere, (figurat) stoarcere, (învechit și regional) strâmbătățire, (învechit) avanie, (învechit) izgonire, (învechit) netrebnicie, (învechit) obidă, (învechit) obidire, (învechit) obijduire, (învechit) strânsoare, (popular) asupreală, (popular) silnicie, (rar) părăsire.
Izgnanie, substantiv (învechit)
Sinonime:
exil, izgonire, surghiun.
Izgonit, adjectiv
Sinonime:
alungat, demis, exilat, fugărit, gonit, îndepărtat, pribeag, proscris, surghiunit, (învechit și popular) oropsit, (învechit) persecutat, (livresc) relegat. Izgonit, substantiv
Sinonime:
alungare, alungat, exilare, exilat, fugărire, gonire, gonit, izgonire, îndepărtare, pribeag, proscris, surghiunit, (învechit) persecuție, (învechit) surghiun.
Exorcizare, substantiv
Sinonime:
desatanizare, exorcism, (grecism învechit) exorchisire, (învechit) conjurație, (învechit) conjurațiune, (prin extensiune) izgonire.
Împingere, substantiv
Sinonime:
expulsie, ghiontire, îmboldire, îmbrânceală, îmbrâncire, îmbrâncitură, împins, împinsătură, înghionteală, înghiontire, luptă, mers din greu, (figurat) izgonire, (figurat) respingere, (ironic) mituire, (învechit) dovedire, (regional) înghioldeală, (regional) înghioldire, (regional) înieptare.
Fugărit, adjectiv
Sinonime:
alergat, alungat, gonit, hăituit, iepurit, izgonit, pus pe fugă, (regional) budușluit, (regional) păfugat. Fugărit, substantiv
Sinonime:
alungare, alungătură, fugăreală, fugărire, gonire, hăituială, hăituire, izgonire, urmărire.