Cocot (cocoți), substantiv (învechit)
Sinonime:
cocoș.
Cocoți, verb
Sinonime:
a (se) cocoța.
Cocotier, substantiv
Sinonime:
(botanică) (învechit) cocos.
Cocoțire, substantiv
Sinonime:
cocoțare, cocoțat, cocoțit.
Cocoțit, substantiv
Sinonime:
cocoțare, cocoțat, cocoțire.
Cocos, substantiv
Sinonime:
nucă de cocos; cocotier. Cocoş, substantiv
Sinonime:
(ornitologie) (rar, adesea glumeţ) cucurigu, pintenat, (învechit şi popular) cântător; (ornitologie) (cocoş-de-munte) cocoş-sălbatic, (regional) gotcan, tarcan, tătar, cocoş-de-sihlă; (botanică) inimă; (tehnică) (Transilvania) scăpărătoare; coada-cocoşului, cucui, iris, măsea, stânjen, stânjenel.
Cocoțare, substantiv
Sinonime:
cățărare, cățărat, cocoțat, cocoțire, cocoțit, promovare dubioasă, ridicare, suire, suiș, suit, urcare, urcat, urcuș, (învechit) coțobănire, (popular) aburcare, (popular) țuțuiere, (regional) țuțuială, (regional) țuțuire, (regional) țuțuit.
Palmier, substantiv
Sinonime:
(botanică) cocotier, curmal, finic, latanier, sagotier, talipot, (rar) palm.
Cocoțat, adjectiv
Sinonime:
cățărat, cocoțit, cucoțat, cucuiat, pupuiat, (figurat) țuguiat, (regional) gurguțat.
