Demarcat, adjectiv
Sinonime:
delimitat, scos în evidență; (sport) scăpat.
Demarcaţie, substantiv feminin Sinonime:
despărţire, delimitare, separare; precizare, fixare.
Demarcațiune, substantiv
Sinonime:
demarcație.
Demarcativ, adjectiv
Sinonime:
delimitant, distinctiv.
Frontieră, substantiv feminin
Sinonime:
bornă, (Banat) mege, (învechit şi popular) margine, (învechit, la plural) confinii, cordon, demarcaţie, fruntarie, graniţă, hotar, limită teritorială, miezuină.
Graniţă, substantiv feminin Sinonime:
frontieră, hotar, margine; (figurat) limită, demarcaţie, separare; (figurat) oprelişte, zăgaz, barieră.
Delimitare, substantiv
Sinonime:
circumscriere, demarcare, demarcaţie, hotărnicire, limitare, marcare, mărginire, profilare, restrângere.
Delimitat, adjectiv
Sinonime:
circumscris, demarcat, limitat, mărginit, finit.
Delimitativ, adjectiv
Sinonime:
delimitator, demarcațional, limitativ, restrictiv.
Bornaj, substantiv
Sinonime:
bornare, arpentaj, delimitare, demarcație, jalonare, pichetaj.
Delimitațiune, substantiv
Sinonime:
bornare, delimitare, demarcație.
Marcare, substantiv
Sinonime:
accentuare, circumscriere, delimitare, demarcare, demarcație, evidențiere, francare, hotărnicire, înscriere, însemnare, întărire, limitare, marcaj, marcat, marcație, mărginire, relevare, reliefare, subliniere, timbrare, (livresc) potențare.
Marcație, substantiv
Sinonime:
demarcație, marcare, marcă, (variantă) marcațiune.
Delimitație, substantiv (învechit)
Sinonime:
bornare, delimitare, demarcație, (învechit) delimitațiune.
Mărginire, substantiv
Sinonime:
capăt, circumscriere, delimitare, demarcare, demarcație, hotărnicire, limitare, limită, marcare, reducere, restrângere, restricție, rezumare, (figurat) capacitate intelectuală redusă, (figurat) îngustime, (figurat) lipsă de orizont, (figurat) mediocritate, (figurat) obtuzitate, (figurat) opacitate, (figurat) prostie, (învechit) fixare, (învechit) precizare.
Limitare, substantiv
Sinonime:
circumscriere, delimitare, demarcare, demarcație, hotărnicire, îngrădire, învecinare, marcare, mărginire, reducere, restrângere, rezumare, (învechit) limitație, (învechit) limitațiune.
Limitativ, adjectiv
Sinonime:
delimitativ, delimitator, demarcativ, restrictiv.
Hotărnicire, substantiv
Sinonime:
circumscriere, delimitare, demarcare, demarcație, hotărnicit, limitare, marcare, mărginire.
Separare, substantiv
Sinonime:
delimitare, demarcaj, demarcare, demarcație, descompunere, desfacere, despărțire, despărțit, desprindere, detașare, diferențiere, dihotomie, disjuncție, disjungere, disociație, disociere, divizare, diviziune, divorț, fracționare, hotărnicie, izolare, împărțire, scindare, scizionare, separație, (învechit) dezunire, (popular) despărțenie, (rar) dezalcătuire, (rar) segregare, (rar) segregație.
