Arendare, substantiv
Sinonime:
arendat, dare în arendă, luare în arendă, (învechit și regional) arândare, (învechit şi regional) năimeală, (învechit) arendăluire, (învechit) arenduire, (învechit) subarendare, (învechit, în Moldova) împosesuire.
Locaţie, substantiv feminin
Sinonime:
aranjare, arendare, chirie, concesiune, dispunere, închiriere, leasing, reînchiriere, (învechit și regional) năiem, (învechit și regional) năimeală, (învechit și regional) simbrie, (învechit) năimire, (învechit) orânduire, (Transilvania) tapșă, (variantă) locațiune.
Arendaş, substantiv
Sinonime:
arendășel, (învechit) arendar, (învechit) orândator, (regional) orândaş; (învechit, în Moldova) orândar, posesor.
Năimeală, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
angajament, angajare, arendare, arendă, chirie, închiriere, locație, plată (în natură), tocmeală, (variantă) namală, (variantă) năimală, (variantă) nămală.
Arendăluire, substantiv (învechit)
Sinonime:
arendare.
Împosesuire, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
arendare.
Orândărie, substantiv (învechit)
Sinonime:
arendare, luare în orândă (arendă).
Apalt, substantiv (învechit)
Sinonime:
arendare, (luare în) arendă, concesiune.
Arândare, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
arendare.
Arenduire, substantiv (învechit)
Sinonime:
arendare.