Condamnat
Condamnat, adjectiv
Sinonime: osândit, pedepsit, (învechit) certat.

Condamnat, substantiv
Sinonime: deţinut, ocnaş, osândit, puşcăriaş, (popular) rob, (glumeţ) pensionar.  
 
Condamnație
Condamnație, substantiv
Sinonime: condamnare, condamnațiune, osândă, (învechit) condemnațiune.  
 
Condamnațiune
Condamnațiune, substantiv (învechit)
Sinonime: anatematizare, anatemă, anatemizare, blam, cenzură, condamnare, damnare, damnațiune, deportare, deportație, excomunicare, excomunicație, exil, expatriere, maledicție, oprobriu, osândă, pedeapsă, proscripție, proscripțiune, punițiune, reprobație, reprobațiune, sancțiune, (învechit) puniție, (variantă) condamnație.  
 
Condamnatoriu
Condamnatoriu, adjectiv
Sinonime: (despre sentințe) osânditor.  
 

Deţinut (deţinută)
Deţinut (deţinută), substantiv
Sinonime: arestat, captiv, codeținut, condamnat, deportat, ocnaș, ostatic, prizonier, pușcăriaș, (învechit) otaj, (învechit) recluzionar.  
 
Incurabil (incurabilă)
Incurabil (incurabilă), adjectiv
Sinonime: nevindecabil, grav bolnav, pierdut, condamnat.  
 
Ocnaş
Ocnaş, substantiv masculin
Sinonime: puşcăriaş, deţinut, condamnat.  
 
Puşcăriaş
Puşcăriaş, substantiv masculin
Sinonime: deţinut, condamnat, închis.  
 
Rob
Rob, substantiv masculin
Sinonime: sclav, şerb, iobag, exploatat; deţinut, condamnat, întemniţat, captiv, prizonier; (figurat) devotat, supus, obedient.  
 
Damnat (damnată)
Damnat (damnată), adjectiv
Sinonime: osândit, blestemat, condamnat, pedepsit, reprobat.  
 
Blamare
Blamare, substantiv
Sinonime: blam, condamnare, condamnațiune, dezaprobare, dezavuare, facere de râs, înfierare, neaprobare, păcălire, reprehensiune, reprobare, reprobațiune, respingere, sancționare, stigmatizare, (figurat) veștejire, (învechit) prihană, (popular) osândire.  
 
Certat
Certat, adjectiv
Sinonime: învrăjbit, supărat; condamnat, osândit, pedepsit.  
 
Necurabil
Necurabil, adjectiv
Sinonime: condamnat, incurabil, irecuperabil, malign, nerecuperabil, nevindecabil.  
 
Damnație
Damnație, substantiv
Sinonime: blestem, blestemare, condamnare, condamnație, damnare, damnațiune, maledicție, reprobare.  
 
Pensionar
Pensionar, substantiv
Sinonime: intern, (regional) pensionist; arestat, condamnat, deţinut, întemniţat, ocnaş, osândit, prizonier, puşcăriaş.  
 
Nevindecabil
Nevindecabil, adjectiv
Sinonime: condamnat, incurabil, irecuperabil, iremediabil, nerecuperabil, neremediabil, (învechit) necurabil.  
 
Damnabil
Damnabil, adjectiv
Sinonime: blamabil, condamnabil, culpabil, demn de blestem, demn de condamnat, reprehensibil.  
 
Damnat
Damnat, adjectiv
Sinonime: blestemat, condamnat, interzis, reprobat, supus chinurilor infernului.

Damnat, substantiv
Sinonime: om blestemat, om osândit (la chinurile iadului), paria.  
 
Recluzionar
Recluzionar, substantiv (învechit)
Sinonime: captiv, condamnat, deportat, deținut, prizonier.  
 
Condemnare
Condemnare, substantiv (învechit)
Sinonime: blam, blamare, condamnare, condamnațiune, dezaprobare, înfierare, neaprobare, osândă, pedeapsă, pedepsire, reprobare, reprobațiune, respingere, sancționare, stigmatizare, (figurat) veștejire, (învechit și regional) lege, (învechit și regional) ștraf, (învechit) certare, (învechit) judecată, (învechit) oblicire, (învechit) pilduire, (învechit) prihană, (livresc) dezavuare, (livresc) penitență, (livresc) reprehensiune, (popular) osândire, (regional) pedepsie.  
 
Condemnat
Condemnat, adjectiv (învechit)
Sinonime: condamnat, criticat, incurabil, nevindecabil, osândit, pedepsit, (învechit) certat, (învechit) necurabil.

Condemnat, substantiv (învechit)
Sinonime: condamnare, condamnat, deținut, ocnaș, osândit, pușcăriaș, (glumeț) pensionar, (popular) rob.  
 
Condemnație
Condemnație, substantiv (învechit)
Sinonime: condamnare, condamnație, condamnațiune.  
 
Dezaprobat
Dezaprobat, adjectiv
Sinonime: condamnat, contestat, dezavuat, neîncuviințat.  
 
Reprobație
Reprobație, substantiv
Sinonime: blam, blamare, condamnare, condamnațiune, dezaprobare, înfierare, neaprobare, reprobare, reprobațiune, respingere, stigmatizare, (învechit) reprubare.  
 
Blamat
Blamat, adjectiv
Sinonime: condamnat, criticat, defăimat, dezaprobat, făcut de râs, (regional) păcălit.  
 
Osânditor
Osânditor, adjectiv
Sinonime: condamnatoriu, dezaprobator, pedepsitor.  
 
 


Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie

RSS


Meniu
Dictoo.eu
Dictoo.eu
Dictoo
Dicționar