Afurisire
Afurisire, substantiv
Sinonime: afurisanie, afuriseală, afurisenie, afurisit, anatemă, anatemizare, blestem, blestemare, excomunicare, jurare, (învechit) proclețenie, (învechit) procleție.  
 

Afurisenie
Afurisenie, substantiv feminin
Sinonime: afurisire, afurisit, anatemă, blestem, excludere, excomunicare, (învechit) proclețenie, (învechit) procleție, (variantă) afurisanie.  
 
Anatemă
Anatemă, substantiv
Sinonime: afurisenie, afurisire, blestem, excludere, excomunicare, osândire, ostracizare, (învechit) proclețenie, (învechit) procleție, (variantă) anaftemă, (variantă) anaftimă.

Anatema, verb (învechit)
Sinonime: a anatemiza.  
 
Excomunicare
Excomunicare, substantiv
Sinonime: afurisenie, afurisire, anatemă, blestem, (învechit) procleţenie, procleţie, proscriere.  
 
Anatemizare
Anatemizare, substantiv
Sinonime: afurisire, anatemare, anatemat, anatematizare, anatematizat, anatemisire, anatemisit, anatemizat, damnație, excomunicare, proclețire.  
 
Procleţenie
Procleţenie, substantiv
Sinonime: afurisenie, afurisire, anatemă, blestem, excomunicare.  
 
Procleţie
Procleţie, substantiv
Sinonime: afurisenie, afurisire, anatemă, blestem, duplicitate, excomunicare, falsitate, făţărnicie, ipocrizie, minciună, perfidie, prefăcătorie, viclenie, vicleşug.  
 
Anatemisire
Anatemisire, substantiv (învechit)
Sinonime: afurisire, anatemizare, (variantă) anatemesire.  
 
Anatematizare
Anatematizare, substantiv (învechit)
Sinonime: afurisire, anatemare, anatemat, anatematizat, anatemisire, anatemisit, anatemizare, anatemizat, proclețire.  
 
Proclețire
Proclețire, substantiv (învechit)
Sinonime: afurisire, anatemizare, condamnare.  
 
 


Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie

RSS


Meniu
Dictoo.eu
Dictoo.eu
Dictoo
Dicționar