Sfărâmător, substantiv
Sinonime:
(tehnică) berbec, dezmembrator, (rar) distrugător, (variantă) sfărmător, (variantă) sfrâmător.
Berbec (berbeci), substantiv masculin
Sinonime:
(zoologie) batal, (Banat, Transilvania şi Moldova) arete; (tehnică) sfărâmător; (militărie și istorie) (învechit) arete; (astronomie; articulat) (învechit) aretele.
Brac, substantiv neutru (regional)
Sinonime:
rest, rămăşiţă; sfărâmătură, bucată.
Bucăţică, substantiv feminin Sinonime:
părticică, bucăţea, fărâmă, firimitură, sfărâmătură, (regional) mangură, (Banat) smicurătură.
Fărâmătură, substantiv feminin
Sinonime:
fărâmă, sfărâmătură, brac, firimitură, pișcătură, strop, dram, pic.
Grunz, substantiv masculin
Sinonime:
asperitate, boabă, bob, bulgăr, bulgăre, cocoloș, drob, grăunte, grunzuraș, sfărâmătură, zbârcitură, (învechit) gronji, (învechit) grung, (învechit) grunj, (popular) zgrunț, (popular) zgrunțur, (regional) bruș, (regional) buburuz, (regional) chilimboț, (regional) zgrunțiș, (regional) zgrunțișor, (regional) zgrunțuleț, (regional) zgrunzur.
Stropșit (stropșită), adjectiv
Sinonime:
călcat în picioare, comițial, deformat, denaturat, desfigurat, distrus, epileptic, îndrăcit, mutilat, năbădăios, nebun, nimicit, pocit, potopit, prăpădit, scâlciat, schilod, schilodit, schimonosit, sfărâmat, slut, sluțit, smintit, stâlcit, strâmb, strâmbat, stricat, strivit, turtit, urât, urâțit, zăpăcit, zdrelit, zdrobit, (învechit și figurat) cotropit, (rar) înfrânt, (rar) schingiuit, (regional) tescuit.
Zdrobit (zdrobită), adjectiv Sinonime:
strivit, sfărâmat; distrus, nimicit, învins; copleşit, amărât, demoralizat; obosit, sleit, extenuat.
Brac (bracuri), substantiv neutru
Sinonime:
sfărâmătură, (regional) fărâmătură; (de brac) care nu este bun de nimic, de neîntrebuințat.
Fărâmat, adjectiv
Sinonime:
sfărâmat, spart, zdrobit, frânt, nimicit, distrus.
Mărunţit (mărunţită), adjectiv
Sinonime:
fărâmiţat, sfărâmat, pisat, tocat.
Zobit, adjectiv
Sinonime:
sfărâmat, stâlcit, strivit, turtit, zdrobit.
Fracţie, substantiv
Sinonime:
fracțiune, parte, porțiune, (învechit) sfărâmătură; (fracţie zecimală) număr zecimal.
Pisăgit, adjectiv
Sinonime:
mărunțit, pisat, pisălogit, sfărâmat, zdrobit, (regional) chisolit.
Iconoboreţ, substantiv (învechit)
Sinonime:
iconoclast, (figurat) sfărâmător de icoane.
Nimicit, adjectiv
Sinonime:
distrus, exterminat, lichidat, potopit, prăpădit, sfărâmat, stârpit, zdrobit, (învechit și popular) risipit, (învechit și regional) spart, (învechit) stropșit, (popular) zdrumicat.
Pisăzat, adjectiv (regional)
Sinonime:
mărunțit, pisat, sfărâmat, zdrobit.
Moloz, substantiv
Sinonime:
mortar, piatră spartă, tencuială; (la plural) dărâmături, sfărâmături, spărturi; (popular) golomoz, (variantă) moluz.
Pistosit, adjectiv (învechit)
Sinonime:
istovit, pisat, sfărâmat, storcit, strivit, terciuit, zdrobit, (figurat) bătut, (figurat) snopit în bătaie.
Ruptecos, adjectiv (regional)
Sinonime:
rupt, sfărâmat, zdrențuros.
Sfărâmare, substantiv
Sinonime:
agitare, agitație, caznă, căznire, chin, chinuire, concasare, dărâmare, dărâmătură, desființare, destrămare, distrugere, fărâmare, fărâmițare, frământare, frământat, frângere, împrăștiere, măcinare, măcinat, măciniș, mărunțire, mărunțit, melițare, melițat, nimicire, osteneală, pisare, pisat, potopire, prăpădire, râșnit, sfărâmat, silire, spargere, spart, spulberare, străduială, străduință, străduire, strivire, tocare, tocat, trudă, trudire, trudnicie, turtire, zbatere, zbucium, zbuciumare, zdrobire, (învechit și popular) pierdere, (învechit și popular) pistoseală, (învechit și popular) risipire, (învechit și regional) strucinătură, (învechit și regional) strucire, (învechit și regional) strucitură, (învechit) afanisire, (învechit) înfrângere, (învechit) învăluire, (învechit) năslire, (învechit) nevoie, (învechit) nevoință, (învechit) osârdie, (învechit) osârdnicie, (învechit) osârduință, (învechit) osârduire, (învechit) sârguială, (învechit) sfărmăt, (învechit) sodomire, (învechit) strădănuire, (învechit) strucinare, (învechit) topire, (învechit) volnicie, (învechit) zdruncinare, (popular și familiar) stropșeală, (popular și familiar) stropșire, (popular) canoneală, (popular) canonire, (popular) isprăvire, (popular) sârguință, (popular) zdrobeală, (popular) zdrumicare, (popular) zobire, (rar) casare, (rar) chinuială, (rar) mărunțișare, (rar) prăbușire, (regional) verpelire; (variante) (învechit și regional) sfărmare, (învechit) sfărămare, (învechit) sfărâmire.
Sfărmare, substantiv (învechit)
Sinonime:
distrugere, naufragiu, sfărâmare, sfărâmătură.
Zobitură, substantiv (regional)
Sinonime:
sfărâmătură.
Brizură, substantiv
Sinonime:
bucată, crăpătură, despicătură, fragment, ruptură, sfărâmătură, (regional) dărab.
Fărâmător, adjectiv
Sinonime:
sfărâmător, spărgător, strivitor, zdrobitor, (figurat) distrugător; (variante) fărămător, fărâmitor, fărmător, (învechit și regional) fărmătoriu.
Smicurat, adjectiv
Sinonime:
(învechit) dezghiocat, sfărâmat, zdrobit, (regional) zobit; (regional) trist.
Zdrobire, substantiv
Sinonime:
biruire, distrugere, fărâmițare, împrăștiere, înfrângere, învingere, mărunțire, mărunțișare, nimicire, pisare, pisat, prăpădire, presare, radere, sfărâmare, sfărâmat, spargere, stâlcire, stoarcere, stors, strivire, terciuire, tescuire, tescuit, turtire, zdrobit, (figurat) dărâmare, (figurat) durere sufletească, (figurat) mâhnire, (figurat) sfâșiere sufletească, (figurat) supărare cumplită, (învechit și popular) pierdere, (învechit și popular) risipire, (învechit și regional) storsură, (învechit și regional) zdrobitură, (învechit) pocăință, (învechit) potopire, (învechit) remușcare, (învechit) stropșire, (învechit) stropșitură, (învechit) zdrucire, (popular) fărâmare, (popular) zdrobeală, (popular) zdrumicare, (popular) zdruncinare, (popular) zobire, (rar și figurat) extenuare, (rar) casare, (rar) zvântare, (regional) strujire.
Zdrobitură, substantiv
Sinonime:
rană, sfărâmătură, strivitură, zdrobire, (învechit) pocăință, (învechit) zdrubitură.
