Plecăciune
Plecăciune, substantiv feminin
Sinonime: ascultare, cuminţenie, docilitate, închinăciune, modestie, respect, reverenţă, smerenie, supunere, temenea.  
 

Căciuleală
Căciuleală, substantiv feminin
Sinonime: ploconire, plecăciune, linguşire; milogire, insistenţă, cerere, cerşit.  
 
Plocon
Plocon, substantiv neutru
Sinonime: atenție, bir, cadou, compliment, dar, dare, impozit, închinăciune, jertfă, mătanie, ofrandă, plecăciune, ploconeală, prinos, reverență, surpriză, temenea, (învechit) bairamlâc, (învechit) danie, (popular) rodină, (variantă) poclon.  
 
Prosternare
Prosternare, substantiv feminin
Sinonime: supunere, înclinare, închinăciune, plecăciune, aplecare; ploconire; venerare, divinizare, slăvire.  
 
Reverenţă
Reverenţă, substantiv feminin
Sinonime: închinăciune, plecăciune, temenea.  
 
Salamalec
Salamalec, substantiv neutru (învechit)
Sinonime: temenea, închinăciune, plecăciune.

Salamalec, interjecție
Sinonime: pace cu voi, pace vouă, (variantă) selamalâc.  
 
Umilinţă
Umilinţă, substantiv feminin
Sinonime: supunere, smerenie, plecăciune; (figurat) sărăcie, mizerie; înjosire, ofensă, jignire, ruşine, ocară, batjocură, necinste, dezonoare.  
 
Ascultare
Ascultare, substantiv
Sinonime: audiere; chestionare, examinare, interogare, (învechit) procitanie; cuminţenie, docilitate, supunere, (livresc) obedienţă, (rar) cuminţie, sumisiune, supuşenie, (învechit) ascultământ, plecăciune, subordinaţie.  
 
Închinăciune
Închinăciune, substantiv
Sinonime: adorare, adorație, aplecare, capitulare, compliment, consacrare, cult, devotament, închinare, mătanie, ofrandă, plecăciune, ploconeală, reverenţă, rugă, rugăciune, salut, subjugare, supunere, temenea, toast, (familiar, rar) selamlâc, (învechit și regional) ocinaș, (învechit) molitvă, (învechit) plecare, (învechit) rugare, (învechit) rugăminte, (regional) plocon, (turcism învechit) talâm.  
 
Selamlâc
Selamlâc, substantiv (învechit)
Sinonime: compliment, închinăciune, mătanie, plecăciune, ploconeală, reverență, temenea, (variantă) selamalâc.  
 
Plecare
Plecare, substantiv
Sinonime: afecțiune, aplecare, aplicație, aptitudine, ascultare, atașament, atracție, chemare, compliment, dar, declinare, declinație, deplasare, ducă, ducere, flexiune nominală, gând ascuns, har, imbold, impuls, intenție, închinăciune, înclinare, înclinație, înzestrare, mătanie, mergere, mers, plecăciune, ploconeală, pornire, predilecție, predispoziție, preferință, prosternare, respect, reverență, simpatie, smerenie, start, supunere, talent, temenea, vocație, (franțuzism învechit) depart.  
 
Ploconire
Ploconire, substantiv
Sinonime: admirație exagerată, închinăciune, înjosire, lingușire, plecăciune, ploconeală, servilism, supunere, umilire, (familiar) căciuleală, (familiar) căciulire.  
 
Ploconeală
Ploconeală, substantiv
Sinonime: aplecare, compliment, închinăciune, înjosire, lingușire, mătanie, plecăciune, ploconire, reverență, supunere oarbă, temenea, umilire, (familiar și rar) selamlâc, (familiar) căciulire, (învechit) plecare, (regional) plocon, (turcism învechit) talâm.  
 
Închinare
Închinare, substantiv
Sinonime: acceptare, adorare, aplecare, aprobare, asfințit, capitulare, chefuire, consacrare, dedicare, dedicație, destinare, devotament, devotare, închinat, înclinare, ofertă, ofrandă, plecare, plecăciune, predare, prosternare, rugă, rugăciune, salutare, subjugare, supunere, toast, (învechit și regional) ocinaș, (învechit) adăpostire, (învechit) închinăciune, (învechit) închinătură, (învechit) lăsare prin testament, (învechit) molitvă, (învechit) odihnă, (învechit) renunțare la o slujbă, (învechit) rugare, (învechit) rugăminte, (rar) prosternație.  
 
Talâm
Talâm, substantiv (învechit)
Sinonime: apucătură, ceremonial, compliment, comportament, comportare, conduită, deprindere, gest, închinăciune, manieră, maniere, mătanie, moravuri, năravuri, obiceiuri, plecăciune, ploconeală, purtare, reverență, temenea, (variantă) talim, (variantă) tălim.  
 
Talim
Talim, substantiv (învechit)
Sinonime: apucătură, ceremonial, deprindere, gest, lingușeală, obicei, plecăciune, reverență, (variantă) talâm.  
 
Aplecăciune
Aplecăciune, substantiv (învechit)
Sinonime: aplecare, aplicație, aptitudine, atracție, chemare, dar, har, înclinare, înclinație, înzestrare, plecăciune, pornire, predilecție, predispoziție, preferință, talent, tendință, vocație.  
 
 


Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie

RSS


Meniu
Dictoo.eu
Dictoo.eu
Dictoo
Dicționar