Pagaie
Pagaie, substantiv
Sinonime: godie, lopată, ramă, vâslă.  
 
Pagalău
Pagalău, adjectiv masculin (regional)
Sinonime: (despre berbeci) roșcat.  
 
Păgân (păgână)
Păgân (păgână), adjectiv
Sinonime: ateu, crud, cumplit, eretic, idolatru, (învechit) idoloslugaş, idoloslujebnic, liber-cugetător, mahomedan, musulman, necredincios, nemilos, neomenos, păcătos, păgânesc, pătimaş, politeist, proclet, rău, sălbatic, schismatic, turc, turcesc, viclean, vitreg, (învechit şi regional) pogan, (învechit) agarean, (învechit) agarinesc.  
 
Păgânătate
Păgânătate, substantiv feminin
Sinonime: abjecţie, fărădelege, infamie, josnicie, mârşăvie, mişelie, mulțime de păgâni, mulțime de turci, nelegiuire, nemernicie, netrebnicie, păgânime, păgânism, ticăloşie, turcime, (plural) eretici, (plural) necredincioşi.  
 
Păgânatic
Păgânatic, adjectiv (învechit)
Sinonime: păgân.  
 
Păgânăție
Păgânăție, substantiv (învechit)
Sinonime: greșeală gravă, infamie, mârșăvie, mișelie, păcat, păgânătate, păgânism, ticăloșie.  
 
Păgânean
Păgânean, substantiv (învechit)
Sinonime: păgân.  
 
Păgânesc
Păgânesc, adjectiv
Sinonime: păgân, turc, turcesc, (figurat) barbar, (figurat) crud, (popular) păcătos, (prin extensiune) ticălos.  
 
Păgânește
Păgânește, adverb
Sinonime: cu cruzime, fără milă, necruțător, nelegiuit; turcește.  
 
Păgâni
Păgâni, verb
Sinonime: a (se) converti la păgânism, a (se) păgâniza, a (se) turci, a deveni ateu, a deveni păgân, a păcătui, a se înrăi, (popular) a deveni câinos la inimă.  
 
Păgânicioasă
Păgânicioasă, adjectiv și substantiv (învechit)
Sinonime: păcătoasă.  
 
Păgânicios
Păgânicios, adjectiv și substantiv (învechit)
Sinonime: păcătos.  
 
Păgânie
Păgânie, substantiv
Sinonime: abjecţie, fărădelege, infamie, josnicie, mişelie, mârşăvie, nelegiuire, nemernicie, netrebnicie, păgânism, ticăloşie.  
 
Păgânime
Păgânime, substantiv
Sinonime: mulțime de păgâni, păgânătate, turcime.  
 
Păgânire
Păgânire, substantiv
Sinonime: islamizare, islamizație, înrăire, păgânit, turcire, (învechit) necredincioșire.  
 
Păgânism
Păgânism, substantiv
Sinonime: animism, idolatrie, paganism, păgânătate, politeism, (învechit) păgânăție, (învechit) păgânie, (învechit) păgânizm.  
 
Păgâniza
Păgâniza, verb
Sinonime: a (se) păgâni.  
 
Păgânos
Păgânos, adjectiv (învechit)
Sinonime: nelegiuit, netrebnic, ticălos.  
 
Pagină
Pagină, substantiv feminin
Sinonime: foaie, faţă.  
 
Paginare
Paginare, substantiv
Sinonime: numerotare, numerotaţie, paginaţie, (învechit) paginatură, paginaţie.  
 
Paginat
Paginat, substantiv
Sinonime: numerotare, paginare, paginaţie.

Paginat, adjectiv
Sinonime: inserat, numerotat.  
 
Paginaţie
Paginaţie, substantiv
Sinonime: numerotare, numerotație, paginare, paginat, (informatică) segmentație, (învechit) paginatură, (învechit) paginațiune.  
 
Paginațiune
Paginațiune, substantiv
Sinonime: paginație.  
 
Paginatură
Paginatură, substantiv
Sinonime: numerotare, numerotație, paginare, paginație.  
 
Păgnie
Păgnie, substantiv (regional)
Sinonime: pâlnie.  
 
Pagofilă
Pagofilă, substantiv
Sinonime: (ornitologie) pescăruș alb.  
 
Pagubă
Pagubă, substantiv feminin
Sinonime: pierdere, lipsă, daună; stricăciune, distrugere.  
 
Păgubaş
Păgubaș, substantiv
Sinonime: păgubit, șmenuit, (învechit) dăunaș, (regional) păgubitor.  
 
Păgubi
Păgubi, verb
Sinonime: a pierde, a fi în pagubă.  
 
Păgubicios
Păgubicios, adjectiv (învechit)
Sinonime: păgubitor.  
 
Păgubie
Păgubie, substantiv (învechit)
Sinonime: condamnare, osândire.  
 
Păgubire
Păgubire, substantiv
Sinonime: avariere, degradare, deteriorare, devalorizare, pagubă, pierdere, prejudiciere (morală), prejudiciu, stricare, (învechit) nevoire.  
 
Păgubitor (păgubitoare)
Păgubitor (păgubitoare), adjectiv
Sinonime: stricător, dăunător, vătămător, pernicios.  
 
Păgubitoriu
Păgubitoriu, adjectiv (învechit)
Sinonime: păgubitor.  
 
Păgubitură
Păgubitură, substantiv (învechit)
Sinonime: moarte, pierzanie.  
 
Pagubnic
Pagubnic, adjectiv
Sinonime: dăunător, negativ, nociv, păgubitor, periculos, prejudiciabil, primejdios, rău, stricător, vătămător.  
 
Păgubos (păguboasă)
Păgubos (păguboasă), adjectiv
Sinonime: ghinionist, nefavorabil, nenorocos, păgubitor, (familiar) nebăftos.  
 

Bai
Bai, substantiv neutru (regional)
Sinonime: necaz, neajuns, supărare, încurcătură, bucluc, belea, rău, pagubă, pacoste, neplăcere, problemă.

Băi, verb
Sinonime: a face baie, a se îmbăia, a se scălda; (învechit și regional) a exploata o mină, a lucra în mină, a mineri.  
 
Balamuc
Balamuc, substantiv neutru
Sinonime: ospiciu, casă de nebuni, spital de nebuni; (figurat) larmă, gălăgie, zgomot, tărăboi, ceartă; zăpăceală, dezordine; necaz, supărare, încurcătură, bucluc, belea, rău, pagubă, pacoste.  
 
Cota
Cota, verb
Sinonime: a marca, a nota, a numerota, a pagina; (figurat) a aprecia, a preţui, a evalua, a considera.

Cotă, substantiv feminin
Sinonime: înălţime, altitudine, nivel; (învechit) măsură; fixing; (cotă-parte) cotitate, parte, (regional) tain, (învechit) refenea, contribuție, impozit, taxă, zeciuială.  
 
Daună
Daună, substantiv feminin
Sinonime: pagubă, vătămare, detriment; stricăciune; despăgubire, contravaloare.

Dăuna, verb
Sinonime: a prejudicia, a păgubi, a strica, a vătăma.  
 
Dăunător (dăunătoare)
Dăunător (dăunătoare), adjectiv
Sinonime: păgubitor, vătămător, stricător, distrugător, negativ, nociv, periculos, prejudiciabil, primejdios, rău, (livresc) pernicios, (învechit şi popular) pierzător, (regional) dăunăcios, dăunos, (învechit) pagubnic, prejudicios, stricăcios, (figurat) contraproductiv.  
 
Defavoare
Defavoare, substantiv feminin
Sinonime: dezavantaj, discredit, dizgrație, neajuns, neșansă, pagubă; (variante) defavor, desfavoare, desfavor, disfavoare.  
 
Deficit
Deficit, substantiv neutru
Sinonime: pierdere, lipsă, defect, neajuns, pagubă.  
 
Deficitar (deficitară)
Deficitar (deficitară), adjectiv
Sinonime: cu defecte, cu lipsuri, defectuos, deficient, dezechilibrat, insuficient, în minus, păgubaș.  
 
Detriment
Detriment, substantiv neutru
Sinonime: pagubă, daună, neajuns.  
 
Dezavantaj
Dezavantaj, substantiv neutru
Sinonime: dezagrement, inconvenient, neajuns, defavoare, (figurat) handicap; prejudiciu, pagubă; inferioritate.  
 
Dezechilibrat (dezechilibrată)
Dezechilibrat (dezechilibrată), adjectiv
Sinonime: descumpănit, tulburat, dezorientat; deficitar, cu pierderi, în pagubă, zdruncinat, (figurat) dezaxat, (livresc, figurat) detracat.  
 
Fărădelege
Fărădelege, substantiv feminin
Sinonime: abjecție, crimă, ignominie, infamie, josnicie, mârșăvie, mișelie, nelegiuire, nemernicie, netrebnicie, ticăloșie, turpitudine, (astăzi rar) scelerație, (figurat) murdărie, (învechit) bazaconie, (învechit) blestemăciune, (învechit) fără de lege, (învechit) fără-de-lege, (învechit) fărăleage, (învechit) făr'delege, (învechit) nebunie, (învechit) necurat, (învechit) necurăție, (învechit) necurățire, (învechit) păgânătate, (învechit) păgânie, (învechit) sacrilegiu, (învechit) verigășie, (popular și familiar) parșivenie, (popular) becisnicie, (popular) blestemăție, (popular) scârnăvie, (popular) spurcăciune, (regional) mârșăvenie, (variantă) fărdelege.

Fărădelege, adjectiv
Sinonime: abject, infam, josnic, mârşav, mişel, mişelesc, mizerabil, nedemn, nelegiuit, nemernic, netrebnic, ruşinos, scelerat, ticălos, (învechit) criminal, (învechit) necredincios, (învechit) păcătos.  
 
Figurină
Figurină, substantiv feminin
Sinonime: bibelou, pagodă, statuetă, (învechit) magot.  
 
Fila
Fila, verb
Sinonime: a toarce, a răsuci; a rări; a urmări, a supraveghea, a observa, a pândi.

Filă, substantiv
Sinonime: foaie, pagină.  
 
Frige
Frige, verb
Sinonime: a (se) arde, a dogori, a pârjoli, a pârli, a perpeli, a prăji, a pune la foc; (familiar) a se păcăli, a se înşela, a păgubi, a ademeni, a amăgi, a încânta, a înşela, a minţi, a momi, a păcăli, a prosti, a purta, a trişa; a suferi un eșec, a rămâne păgubaș.  
 
Fript (friptă)
Fript (friptă), adjectiv
Sinonime: prăjit, ars, pârjolit, pârlit; (figurat) decepţionat, înşelat, păgubit.  
 
Frontispiciu
Frontispiciu, substantiv neutru
Sinonime: faţadă, faţă; prima pagină, pagină de gardă.  
 
Frustra
Frustra, verb
Sinonime: a înșela, a jefui, a lipsi, a lua pe nedrept, a păgubi, a spolia.  
 
Leziune
Leziune, substantiv feminin
Sinonime: bubă, daună, pagubă, plagă, prejudiciu, rană, vătămare, (învechit și regional) beleaznă, (învechit) rănitură, (popular) meteahnă, (regional) oajdă.  
 
Mişelie
Mişelie, substantiv feminin
Sinonime: abjecție, deșertăciune, fărădelege, ignominie, infamie, inutilitate, josnicie, lipsă, mârșăvie, mizerie, nelegiuire, nemernicie, netrebnicie, nevoie, nimic, sărăcie, ticăloşie, turpitudine, zădărnicie, (figurat) murdărie, (învechit) bazaconie, (învechit) blestemăciune, (învechit) nebunie, (învechit) necurat, (învechit) necurăție, (învechit) necurățire, (învechit) nimicnicie, (învechit) păgânătate, (învechit) păgânie, (învechit) verigășie, (popular și familiar) parșivenie, (popular) becisnicie, (popular) blestemăție, (popular) scârnăvie, (popular) spurcăciune, (rar) scelerație, (regional) mârșăvenie.  
 
Musulman (musulmană)
Musulman (musulmană), substantiv
Sinonime: islamist, mahomedan, turc, (Evul Mediu) sarazin, (învechit) agarean, (învechit) busurman, (popular) necredincios, (popular) păgân, (turcism învechit) muslim.

Musulman (musulmană), adjectiv
Sinonime: islamic, mahomedan, turc, turcesc, (Evul Mediu) sarazin, (învechit) mahometanicesc.  
 
Nenorocos (nenorocoasă)
Nenorocos (nenorocoasă), adjectiv
Sinonime: fără şansă, ghinionist, nebăftos, nefast, nefericit, păgubaș, păgubos, rău.  
 
Netrebnicie
Netrebnicie, substantiv feminin (învechit)
Sinonime: abjecție, fărădelege, ignominie, incapacitate, ineficacitate, ineficiență, infamie, inutilitate, josnicie, mârșăvie, mişelie, nelegiuire, neputință, răutate, slăbiciune, smerenie, ticăloşie, turpitudine, umilință, zădărnicie, (astăzi rar) scelerație, (figurat) murdărie, (învechit) bazaconie, (învechit) blestemăciune, (învechit) nebunie, (învechit) necurat, (învechit) necurăție, (învechit) necurățire, (învechit) păgânătate, (învechit) păgânie, (învechit) verigășie, (popular și familiar) parșivenie, (popular) becisnicie, (popular) blestemăție, (popular) nemernicie, (popular) scârnăvie, (popular) spurcăciune, (popular) ticăloșenie, (regional) cusur, (regional) mârșăvenie, (regional) viciu.  
 
Numerotaţie
Numerotaţie, substantiv feminin
Sinonime: numerotare, numerotat, paginare, paginație, (învechit) paginatură.  
 
Pernicios (pernicioasă)
Pernicios (pernicioasă), adjectiv
Sinonime: dăunător, negativ, nociv, păgubitor, periculos, prejudiciabil, primejdios, rău, stricător, vătămător.  
 
Pierdere
Pierdere, substantiv feminin
Sinonime: pagubă, stricăciune, distrugere, risipire, irosire; dispariţie, absenţă, stingere, moarte; înfrângere, neizbândă.  
 
Prăpădenie
Prăpădenie, substantiv feminin
Sinonime: calamitate, catastrofă, deteriorare, dezastru, distrugere, flagel, grozăvie, năpastă, nenorocire, pacoste, pagubă, potop, prăpăd, pustiire, sinistru, stricăciune, urgie.  
 
Prejudiciabil (prejudiciabilă)
Prejudiciabil (prejudiciabilă), adjectiv
Sinonime: păgubitor, vătămător, nociv.  
 
Prejudiciu
Prejudiciu, substantiv neutru
Sinonime: pagubă, daună, neajuns, vătămare, ştirbire.  
 
Primejdios (primejdioasă)
Primejdios (primejdioasă), adjectiv
Sinonime: amenințător, contraindicat, critic, dăunător, de temut, expus, grav, greu, hazardat, imprudent, malign, negativ, neindicat, nepotrivit, nesigur, nociv, păgubitor, periclitant, periculos, pernicios, prejudiciabil, rău, riscant, riscat, serios, stricător, vătămător, (familiar) urât, (învechit și popular) pierzător, (învechit) pagubnic, (învechit) piericios, (învechit) prejudicios, (învechit) pricuros, (învechit) primejdiitor, (învechit) primejduicios, (învechit) primejduincios, (învechit) primejduitor, (învechit) stricăcios, (rar) sever, (regional) daunăcios, (regional) dăunos, (regional) poznaș.  
 
Prostit (prostită)
Prostit (prostită), adjectiv
Sinonime: copleşit, uluit, zăpăcit, dezorientat, năuc, tembel; înşelat, păcălit, dus de nas, tras pe sfoară, păgubit; istovit, vlăguit, stors.  
 
Ravagii
Ravagii, substantiv neutru (plural)
Sinonime: pagube, distrugeri, pustiiri, prăpăd.  
 
Sminteală
Sminteală, substantiv feminin
Sinonime: abatere, aiureală, bătaie, ciomăgeală, culpabilitate, culpă, daună, defect, dificultate, eroare, greșeală, greutate, impas, impediment, inconvenient, neajuns, nebunie, necaz, neconformare, neplăcere, nevoie, obstacol, opreliște, pagubă, păcat, piedică, pierdere, prejudiciu, scrânteală, stavilă, stricăciune, țicneală, vină, vinovăție, zăpăceală, (familiar) țăcăneală.  
 
Stricăciune
Stricăciune, substantiv feminin
Sinonime: avarie, corupție, daună, decadență, decădere, depravare, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, deteriorare, dezmăț, hernie, imoralitate, lepră, lezare, pagubă, perdiție, perversitate, perversiune, pervertire, pierdere, pierzanie, pierzare, prejudiciu, viciu, (figurat) descompunere, (figurat) putreziciune, (învechit și popular) pricaz, (învechit și regional) smintă, (învechit și regional) sminteală, (învechit) aselghiciune, (învechit) aselghie, (învechit) desfătare, (învechit) preacurvie, (învechit) preacurvire, (învechit) preaiubire, (învechit) scădere, (învechit) stricare, (învechit) stricătură, (învechit) vătămătură, (învechit, figurat) putrejune, (popular) vătămare, (prin Banat) ștetă, (rar) deșănțare, (rar, figurat) putrefacție.  
 
Stricător (stricătoare)
Stricător (stricătoare), adjectiv
Sinonime: corupător, dăunător, negativ, nociv, păgubitor, periculos, pervers, pervertitor, prejudiciabil, primejdios, rău, vătămător, (învechit și popular) pierzător, (învechit) pagubnic, (învechit) prejudicios, (învechit) stricăcios, (livresc) pernicios, (regional) dăunăcios, (regional) dăunos.  
 
Supărare
Supărare, substantiv feminin
Sinonime: necaz, neplăcere, suferinţă; neajuns, nevoie, lipsă; greutate, povară, piedică, deranj, pagubă, stricăciune; întristare, mâhnire, amărăciune; iritare, mânie, pornire, furie.  
 
Vătăma
Vătăma, verb
Sinonime: a dăuna, a deteriora, a lovi, a păgubi, a răni, a strica, (învechit) a preavătăma.  
 
Vătămătură
Vătămătură, substantiv feminin
Sinonime: colică, crampă, daună, hâitură, hernie, lovitură, pagubă, paralizie, pelagră, pierdere, prejudiciu, rană, schilodire, spasm, stricăciune, surpătură.  
 
Verso
Verso, substantiv neutru
Sinonime: dosul paginii, contrapagină.  
 
Frustrare (frustrări)
Frustrare (frustrări), substantiv feminin
Sinonime: dezamăgire, frustraţie, înșelare, păgubire.  
 
Smintă (sminte)
Smintă (sminte), substantiv feminin
Sinonime: (regional) abatere, alienare, alienație, boală mintală, culpabilitate, culpă, daună, defect, demență, eroare, greșeală, nebunie, pagubă, păcat, pierdere, prejudiciu, sminteală, smintire, stricăciune, țicneală, vină, vinovăție, (variantă; învechit) smântă.  
 
Ateu
Ateu, substantiv și adjectiv
Sinonime: necredincios, liber-cugetător, (popular) păgân, (învechit) ateist.  
 
Boz
Boz, substantiv
Sinonime: (botanică) bozie, (învechit şi regional) soc mic; (desuet) divinitate păgână, idol.  
 
Vacat
Vacat, substantiv
Sinonime: (poligrafie) pagină netipărită, pagină goală, pagină albă.  
 
Dăunăcios
Dăunăcios, adjectiv
Sinonime: dăunător, negativ, nociv, păgubitor, periculos, prejudiciabil, primejdios, rău, stricător, vătămător.  
 
Dăunos
Dăunos, adjectiv
Sinonime: dăunător, negativ, nociv, păgubitor, periculos, prejudiciabil, primejdios, rău, stricător, vătămător.  
 
Dăunaş
Dăunaş, substantiv
Sinonime: păgubaş, păgubit.  
 
Deficient
Deficient, adjectiv
Sinonime: defectuos, care este în deficit, care este în pierdere, care este în pagubă.  
 
Defraudat
Defraudat, adjectiv
Sinonime: delapidat, sustras; păgubit, frustrat.  
 
Dezavantajos
Dezavantajos, adjectiv
Sinonime: defavorabil, neavantajos, nefavorabil, neprielnic, neprofitabil, păgubitor, (livresc) oneros.  
 
Eretic
Eretic, substantiv și adjectiv
Sinonime: blasfemator, schismatic, (popular) necredincios, păgân, (învechit şi regional) spurcat, eterodox, heterodox, relaps.  
 
Bibelou
Bibelou, substantiv
Sinonime: figurină, mic obiect decorativ, pagodă, porțelan, statuetă, (desuet) biblou.  
 
Lăcaș
Lăcaș, substantiv
Sinonime: locaș, leagăn, locuinţă; (lăcaş de cult) bazilică, biserică, capelă, casă de rugăciune, casă de întâlnire, catedrală, geamie, moschee, pagodă, panteon, sanctuar, sinagogă, templu, zigurat.  
 
Abominațiune
Abominațiune, substantiv
Sinonime: mârșăvie, nelegiuire, oroare, ticăloșie; păgânism.  
 
Animism
Animism, substantiv
Sinonime: fetișism, păgânism, vitalism.  
 
Prejudicios
Prejudicios, adjectiv
Sinonime: dăunător, negativ, nociv, păgubitor, periculos, prejudiciabil, primejdios, rău, stricător, vătămător.  
 
Ghinionist
Ghinionist, adjectiv
Sinonime: nenorocos, păgubos, (familiar) nebăftos.  
 
Nebăftos
Nebăftos, adjectiv
Sinonime: ghinionist, nenorocos, păgubos.  
 
Pricăz
Pricăz, substantiv
Sinonime: animozitate, ceartă, conflict, daună, dezacord, dezbinare, diferend, discordie, discuţie, disensiune, dispoziţie, dispută, divergenţă, gâlceavă, hotărâre, învrăjbire, litigiu, neînţelegere, ordin, pagubă, pierdere, poruncă, prejudiciu, stricăciune, vrajbă, zâzanie.  
 
Pierzător
Pierzător, adjectiv (învechit și popular)
Sinonime: compromiţător, dăunător, degradant, devastator, dezastruos, dezonorant, distructiv, distrugător, infamant, înjositor, nedemn, negativ, nimicitor, nociv, omorâtor, păgubitor, periculos, prejudiciabil, primejdios, pustiitor, rău, ruinător, ruşinos, stricător, ucigaș, ucigător, vătămător.  
 
Numerota
Numerota, verb
Sinonime: a cota, a pagina.  
 
Numerotare
Numerotare, substantiv
Sinonime: numerotat, numerotație, paginare, paginație.  
 
Numerotat
Numerotat, adjectiv
Sinonime: paginat.  
 
Pacostnic
Pacostnic, adjectiv (învechit)
Sinonime: dezastruos, păgubitor.  
 
Ștetă
Ștetă, substantiv
Sinonime: daună, pagubă, pierdere, prejudiciu, stricăciune.  
 
Politeist
Politeist, adjectiv și substantiv
Sinonime: idolatru, păgân, (învechit) idoloslugaș, (învechit) idoloslujebnic.  
 
Ravagiu
Ravagiu, substantiv (mai ales la plural)
Sinonime: destrucție, devastare, devastație, dezastru, distrugere, pagubă, pustiire, stricăciune, (variantă) ravaj.  
 
Atentatoriu
Atentatoriu, adjectiv
Sinonime: criminal, de atentat, păgubitor, prejudiciabil, profanator.  
 
Pogan
Pogan, adjectiv (regional)
Sinonime: aprig, aspru, barbar, brutal, câinos, colosal, crâncen, crud, crunt, cumplit, diform, extraordinar, fără milă, fenomenal, feroce, fioros, formidabil, groaznic, grozav, hain, hâd, hidos, infernal, intens, inuman, în toi, înfiorător, îngrozitor, înspăimântător, mare, monstruos, năprasnic, necredincios, necruțător, neiertător, neîmblânzit, neînduplecat, neîndurat, neîndurător, nemilos, neomenos, neuman, păgân, pocit, puternic, rău, respingător, robust, sălbatic, sângeros, schimonosit, slut, solid, stâlcit, strașnic, strâmb, stricat, tare, teribil, urât, vânjos, viguros, violent, voinic, zdravăn.  
 
Pogăni
Pogăni, verb (regional)
Sinonime: a deveni păgân, a deveni politeist, a se converti, a se păgâni, a se turci.  
 
Politeism
Politeism, substantiv
Sinonime: idolatrie, păgânism, (învechit) paganizm.  
 
Neeconomic
Neeconomic, adjectiv
Sinonime: costisitor, inconvenabil, neeconomicos, păgubitor.  
 
Necreștin
Necreștin, adjectiv
Sinonime: necredincios, păgân.  
 
Necreștinesc
Necreștinesc, adjectiv
Sinonime: necreștin, păgân.  
 
Nerentabil
Nerentabil, adjectiv
Sinonime: neavantajos, neproductiv, neprofitabil, păgubos.  
 
Lipsire
Lipsire, substantiv
Sinonime: absenţă, frustrare, lipsă, păgubire, privare, văduvire.  
 
Lezat
Lezat, adjectiv
Sinonime: insultat, jignit, lovit, ofensat, păgubit, rănit, ultragiat, vătămat.  
 
Neeconomicos
Neeconomicos, adjectiv
Sinonime: neeconomic, păgubos.  
 
Turc
Turc, substantiv
Sinonime: (glumeț) turcalete, (învechit și popular) necredincios, (învechit și regional) ciutac; (învechit) osman, osmangiu, osmanlâu, otoman, păgân, șalvaragiu.  
 
Turc (turcă)
Turc (turcă), adjectiv
Sinonime: turcesc; (învechit) osman, osmanic, osmanlâu, osmănesc, otoman, otomanicesc, otomănesc, păgân, păgânesc.  
 
Turci
Turci, verb
Sinonime: a asimila cu populația turcă, a converti la islamism, a deveni turc, (învechit şi popular) a se păgâni; a se ameţi, a se chercheli, a se îmbăta, a se turmenta.

Turci, substantiv
Sinonime: (botanică) păpădie.  
 
Turcime
Turcime, substantiv
Sinonime: (învechit) păgânătate, (învechit) păgânime, (popular) aliotman.  
 
Liber-cugetător
Liber-cugetător, substantiv și adjectiv
Sinonime: ateu, necredincios, (învechit) ateist, (popular) păgân.  
 
Idoloslugaş
Idoloslugaş, adjectiv și substantiv (învechit)
Sinonime: idolatru, păgân, politeist.  
 
Idoloslujebnic
Idoloslujebnic, adjectiv și substantiv (învechit)
Sinonime: idolatru, păgân, politeist.  
 
Nelegiuit
Nelegiuit, adjectiv
Sinonime: abject, criminal, ignobil, infam, josnic, mârșav, mișel, mișelesc, mizerabil, nedemn, nemernic, netrebnic, rușinos, sacrileg, scelerat, ticălos, (Banat) bedaș, (figurat) infect, (figurat) murdar, (figurat) spurcat, (învechit și popular) parșiv, (învechit și popular) scârnav, (învechit și regional) ateu, (învechit și regional) ticăit, (învechit) blestemățesc, (învechit) criminalicesc, (învechit) fărădelege, (învechit) păgânos, (învechit) scârbavnic, (învechit) scârbelnic, (învechit) scârbit, (învechit) verigaș, (învechit) verigășos, (învechit) vil, (Moldova) chiolhănos, (popular) becisnic, (regional) pălăvatic, (regional) proclet.  
 
Stricăcios
Stricăcios, adjectiv (învechit)
Sinonime: alterabil, dăunător, efemer, negativ, nociv, păgubitor, periculos, pieritor, prejudiciabil, primejdios, rău, schimbător, stricător, temporar, trecător, vătămător, vremelnic.  
 
Stricătură
Stricătură, substantiv (învechit)
Sinonime: avarie, daună, defecțiune, deteriorare, pagubă, pierdere, prejudiciu, stricăciune, (regional) greș, (regional) pricaz, (regional) vrajă.  
 
Stricare
Stricare, substantiv
Sinonime: acrire, alterare, avariere, călcare, corupere, daună, dărăpănare, decădere, deformare, degradare, depravare, deranjare, descompunere, desfacere, deteriorare, distrugere, fermentare, forțare, împuțire, înăcrire, încălcare, înrăutățire, învechire, măcinare, nesocotire, nimicire, pagubă, părăginire, pervertire, pierdere, poluare, ponosire, prăpădire, prejudiciu, râncezire, roadere, ruinare, rupere, schimbare în rău, spargere, stricăciune, tocire, uzare, viciere, violare, (învechit) degradație, (popular) vătămare, (rar) ponoseală.  
 
Vătămare
Vătămare, substantiv
Sinonime: afecțiune, avariere, boală, daună, deteriorare, hernie, îmbolnăvire, lovire, lovitură, maladie, pagubă, pierdere, prejudiciu, rană, rănire, stricare, stricăciune, (livresc) lezare.  
 
Nebotezat
Nebotezat, adjectiv
Sinonime: evreu, necreștinat, păgân; curat, fără a fi amestecat cu apă, nediluat, nefalsificat.  
 
Agarinesc
Agarinesc, adjectiv (învechit)
Sinonime: necredincios, păgân, păgânesc, (învechit) agarean.  
 
Agarean
Agarean, substantiv (învechit)
Sinonime: mahomedan, musulman, necredincios, necreștin, păgân, (variantă) agarinean.  
 
Agarenie
Agarenie, substantiv (învechit)
Sinonime: idolatrie, păgânătate, păgânitate, religie păgână.  
 
Inconveniență
Inconveniență, substantiv
Sinonime: deranj, dezavantaj, dificultate, neajuns, necuviință, obstacol, pagubă.  
 
Idolatru
Idolatru, substantiv
Sinonime: adorator, adulator, fanatic, fetișist, păgân, politeist, (învechit) idolean, (învechit) idolniciar, (învechit) idololatru, (învechit) idoloslugaș, (învechit) idoloslujbnic, (învechit) idoloslujebnic, (învechit) idoloslujitel, (învechit) idoloslujitor.  
 
Înaljos
Înaljos, substantiv (învechit)
Sinonime: jignire, neajuns, nedreptate, pagubă, (variantă) înaltjos, (variantă) naljos.

Înaljos, adverb (învechit)
Sinonime: cu coborâș, în jos, în pantă descendentă, repede, (variantă) înaltjos, (variantă) naljos.  
 
Șmuțtitlu
Șmuțtitlu, substantiv
Sinonime: (poligrafie) copertă interioară, pagină de gardă, pagină de titlu fals.  
 
Paj
Paj, substantiv
Sinonime: (istorie) aprod, copil de casă, valet, (învechit) pag, (învechit) pagiu.  
 
Templu
Templu, substantiv
Sinonime: amfiprostil, augurat, biserică (monumentală), fanum, larariu, loc de rugăciune, moschee, oracol, pagodă, panteon, prostil, sanctuar, sinagogă, speos, zigurat, (rar) havră.  
 
 


Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie

RSS


Meniu
Dictoo.eu
Dictoo.eu
Dictoo
Dicționar