Necomparabil, adjectiv
Sinonime:
extraordinar, fără pereche, incomparabil, neasemănat, unic.
Neajuns, substantiv neutru
Sinonime:
calic, cusur, defect, deficienţă, dezagrement, dezavantaj, dificultate, greutate, imperfecţiune, inconvenient, insuficienţă, lipsă, meteahnă, necaz, necăjit, nemulţumire, neplăcere, nevoiaş, piedică, sărac, sărman, scădere, șicană, vicisitudine. Neajuns, adjectiv
Sinonime:
calic, incomparabil, inconfundabil, inegalabil, inimitabil, neasemănat, neasemuit, necăjit, necomparabil, neegalabil, neîntrecut, nevoiaş, sărac, sărman, unic.
Neasemănat (neasemănată), adjectiv
Sinonime:
aparte, excepțional, extraordinar, fără seamăn, incomparabil, inegalabil, neasemuit, necomparabil, neegalabil, neîntrecut, unic, (rar) neajuns, (învechit) neurmat.
Neegalabil, adjectiv
Sinonime:
excepțional, genial, imbatabil, incomparabil, inegalabil, inimitabil, neasemănat, neasemuit, necomparabil, neimitabil, neîntrecut, unic, (învechit) neurmat, (rar) neajuns.
Neurmat, adjectiv
Sinonime:
incomparabil, inconfundabil, inegalabil, inimitabil, neasemănat, neasemuit, necomparabil, neegalabil, neînsoțit, neîntrecut, unic.
