-adelf
-adelf, sufix
Sinonime: concrescut, înfrățit; frate, stamină.  
 
-adelfie
-adelfie, sufix
Sinonime: concreștere, înfrățire, sudare.  
 
-amuzie
-amuzie, sufix
Sinonime: disonanță, surditate.  
 
-ectomie
-ectomie, sufix
Sinonime: ablațiune, excizie, extirpare, tăiere.  
 
-fan (-fanie)
-fan (-fanie), sufix
Sinonime: aparență, apariție, manifestare, revelație, strălucire, transparență.  
 
-foreză
-foreză, sufix
Sinonime: deplasare, împrăștiere, migrație.  
 
-pnee
-pnee, sufix
Sinonime: pneum-, pneumo-, respirație.  
 
-şi
-şi, pronume reflexiv
Sinonime: îşi.  
 
@
@, simbol
Sinonime: a comercial, A rond, coadă de maimuță.  
 
A
A, prepoziție
Sinonime: de câte, la.

A, interjecție
Sinonime: ah.  
 
A (An)
A (An), prefix
Sinonime: fără, lipsit de, nu; lipsă de, absenţă de.  
 
A cappella
A cappella, locuțiune adverbială (adjectivală)
Sinonime: (muzică) fără acompaniament instrumental.  
 
A da otpustul
A da otpustul, locuţiune
Sinonime: a ucide.  
 
A da stupai
A da stupai, locuțiune
Sinonime: a mâna din urmă.  
 
A face siluetă
A face siluetă, locuţiune
Sinonime: a deveni zvelt, a slăbi.  
 
A fi gros la pungă
A fi gros la pungă, locuţiune
Sinonime: a fi foarte bogat.  
 
A fortiori
A fortiori, locuţiune
Sinonime: cu atât mai mult, care se impune cu necesitate.  
 
A giorno
A giorno, locuțiune adverbială (italienism)
Sinonime: (despre iluminat) ca ziua.  
 
A posteriori
A posteriori, locuțiune adverbială
Sinonime: bazat pe experiență, din experiență, (variantă) aposteriori.  
 
A priori
A priori, locuțiune adjectivală (sau adverbială)
Sinonime: aprioric, intuitiv, în principiu, la prima vedere.  
 
A scoate la mezat
A scoate la mezat, locuţiune
Sinonime: a pune la licitație.  
 
A umbla handralău
A umbla handralău, expresie
Sinonime: a hoinări, a umbla de colo până colo fără nici o treabă.  
 
A-și da otpustul
A-și da otpustul, locuţiune
Sinonime: a muri.  
 
A-și lua valea
A-și lua valea, locuțiune
Sinonime: a fugi, a pleca.  
 
A-și pungi buzele
A-și pungi buzele, locuţiune
Sinonime: a-și strânge și a-și țuguia buzele.  
 
A-și pungi gura
A-și pungi gura, locuţiune
Sinonime: a-și strânge și a-și țuguia buzele.  
 
A-vedeare
A-vedeare, adverb (învechit)
Sinonime: fățiș, (variantă) avedeare.  
 
Ab intestat
Ab intestat, locuțiune adverbială
Sinonime: fără testament.  
 
Ab origine
Ab origine, locuțiune
Sinonime: de la început, de la obârşie, din capul locului.  
 
Ab ovo
Ab ovo, locuţiune
Sinonime: de la obârşie, de la început.  
 
Aba (abale)
Aba (abale), substantiv feminin
Sinonime: dimie, postav, pănură, ţesătură groasă de lână; (popular) suman; (regional) saiac, zeghe.  
 
Abac (abace)
Abac (abace), substantiv feminin
Sinonime: abacă, diagramă, dispozitiv de calcul, nomogramă, numărătoare, tabel, (învechit) ambac.  
 
Abaca
Abaca, substantiv feminin
Sinonime: cânepă de Manilla (Manila).  
 
Abacterian
Abacterian, adjectiv
Sinonime: antibacterian, aseptic, dezinfectat, sterilizat.  
 
Abager
Abager, substantiv (învechit și regional)
Sinonime: croitor, (învechit) abagiu.  
 
Abagiu
Abagiu, substantiv (învechit)
Sinonime: (regional) abager, (învechit) pânzar.  
 
Abagiubă
Abagiubă, substantiv
Sinonime: (botanică) lemn câinesc.  
 
Abai
Abai, substantiv (învechit)
Sinonime: cioltar, șabracă, valtrap.  
 
Abajur-glob (abajururi-glob)
Abajur-glob (abajururi-glob), substantiv neutru
Sinonime: abajur în formă de glob.  
 
Abaldă
Abaldă, substantiv (învechit și regional)
Sinonime: depozit, magazie.  
 
Abaliena
Abaliena, verb (învechit)
Sinonime: (dreptul roman) a aliena, a înstrăina.  
 
Abalienare
Abalienare, substantiv
Sinonime: (medicină) alienație.  
 
Abalienațiune
Abalienațiune, substantiv (învechit)
Sinonime: (dreptul roman) alienare, alienație, înstrăinare.  
 
Abandon (abandonuri)
Abandon (abandonuri), substantiv neutru
Sinonime: abdicare, apostazie, capitulare, concesionare, oprire, părăsire, rejectare, lepădare, renunţare, resemnare.  
 
Abandona
Abandona, verb
Sinonime: a părăsi, a renunţa, a lepăda; a abdica, a capitula, a ceda, a înceta, a declara forfait, a demisiona, a dezerta, a îngropa, a neglija, a se debarasa, a se da bătut, a se retrage.  
 
Abandonare
Abandonare, substantiv
Sinonime: abandon, desistare, părăsire, renunțare.  
 
Abandonat
Abandonat, adjectiv
Sinonime: delăsat, deșertat, fără familie, inutilizat, lăsat în paragină, nefrecventat, nepopulat, neterminat, părăsit, repudiat, uitat, vid, (învechit și popular) oropsit, (învechit și regional) năpustit.

Abandonat, substantiv
Sinonime: abandon, renunțare.  
 
Abanos (abanoși)
Abanos (abanoși), substantiv masculin
Sinonime: eben, ebenacee.  
 
Abataj (abataje)
Abataj (abataje), substantiv neutru
Sinonime: abatere, doborâre, exterminare, imolație, sacrificare, tăiere; (minerit) havaj, havare, (prin Transilvania) ort; (marinărie) carenaj.  
 
Abătătoare
Abătătoare, substantiv (învechit și regional)
Sinonime: han (cu birt).  
 
 


Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie

RSS


Meniu
Dictoo.eu
Dictoo.eu
Dictoo
Dicționar