Vrăciui, verb
Sinonime:
a îndrepta, a înfiripa, a însănătoşi, a întrema, a înzdrăveni, a lecui, a reface, a restabili, a ridica, a tămădui, a vindeca.
Vrăciuință, substantiv (învechit)
Sinonime:
vindecare, (învechit) vrăciune.
Vrăciuitor, adjectiv
Sinonime:
întremător, lecuitor, tămăduitor, vindecător.
Înzdrăveni, verb
Sinonime:
a (se) fortifica, a (se) îndrepta, a (se) înfiripa, a (se) însănătoşi, a (se) întări, a (se) întrema, a (se) lecui, a (se) reconforta, a (se) reface, a (se) restabili, a (se) ridica, a (se) tămădui, a (se) tonifica, a (se) vindeca, a se învoinici, a se pune pe picioare, a(-şi) recăpăta puterile, a(-și) reface forţele, (învechit și popular) a (se) împuternici, (latinism rar) a (se) sana, (Moldova) a (se) priboli, (popular) a (se) scula, (prin Oltenia, Banat și Transilvania) a (se) zvidui, (regional) a (se) răzbuna, (regional) a (se) vânjoșa, (regional) a strănuta, (Transilvania) a (se) citovi; (învechit și regional) a (se) sănătoșa, a (se) tocmi, a (se) zdrăveni; (învechit) a (se) remedia, a (se) vrăciui; (popular și familiar) a (se) drege, a (se) doftori, a (se) doftorici.
Vindecător, adjectiv
Sinonime:
curativ, întremător, lecuitor, tămăduitor, (învechit) vrăciuitor.
Lecuitor, adjectiv
Sinonime:
curativ, întremător, tămăduitor, vindecător, (învechit) vrăciuitor.
Vindecăciune, substantiv (învechit)
Sinonime:
însănătoșire, lecuire, tămăduială, tămăduire, vindecare, (învechit și regional) vindec, (învechit) vindecat, (învechit) vindecământ, (învechit) vindecătură, (învechit) vrăciuință, (învechit) vrăciune.
