Destrăbălăciune
Destrăbălăciune,
substantiv
(regional)
Sinonime
:
corupție,
decadență,
desfrâu,
destrăbălare,
destrăbălat,
dezmăț,
imoralitate,
perdiție,
pierzare,
viciu,
(învechit)
destrămare,
(învechit)
destrămătură,
(regional)
destrăbălătură.
Linkuri utile
Dicţionarul limbii române în format electronic
Dicționar de anagrame
Dicționar de paronime
Formular de contact
Căutări recente
Destrăbălăciune
Deprava
Aştepta
Modorănie
Spectral
Stabili
Ronțăitură
Păceluit
Ultimă
Scădea
Suspecți
Românime
Veşnic
Admitere
Administrație
Gospodărești
Mângâia
Da
Hiat
Heba
Frunzătură
înşelăciune
Sămânţă
Complicat
Coios
Murmuitor
Ametist
Impredictibil
Duhovnicească
Nefolositor
Afectivă
Afară
Emisiune
Dorinţă
Devoalare
Fecundă
Coada
Anterioare
Negustori
Obor
Vorbăreţ
Astrocit
Codalb
Silă
Proză
Coş
Răspuns
Pus
Incontestabil
C
Accelerat
Trişare
Traficant
Sac
Rigolă
Polihidroxilic
Căptuşeală
Cutie
Cușciucă
Dostoi
Viclean
Pieptănaş
Contaminat
Fov
Cupiță
învăţământ
Mângâiat
Ut
încleşta
Drajonaj
Clopoțel
ţinut
Strâmbet
Grec
Aliniere
Surprinde
Cretacic
Chinonic
Greu
Slugos
Cvadruplet
Omnibus
Fasoleală
Canion
Vântură-ţară
Oscileze
Liniştitor
Mănuși
Spaţios
Priveşte
Gargouillade
Munificenţă
Dicţionar
Trăncăni
Indruşaim
Grozăvie
Sandaciu
Lăcșor
Detaliu
Onomatologie
Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie
RSS