Căpătui, verb Sinonime:
a reuşi (în viaţă), a avea un rost; a se îmbogăţi, a parveni; (familiar) a se căsători, a face o partidă. Căpătui, substantiv
Sinonime:
căpătâi.
Căpătuială, substantiv feminin
Sinonime:
avere, căpătuire, căpătuit, chiverniseală, chivernisire, îmbogățire, înavuțire, pricopsire, rost, situație, stare, (depreciativ) parvenire, (familiar) căsătorie, (familiar) partidă.
Căpătuire, substantiv
Sinonime:
căpătuială, chiverniseală, chivernisire, îmbogățire, înavuțire, parvenire, pricopsire, (familiar) căsătorie.
Căpătuit, adjectiv
Sinonime:
bogat, căsătorit, chivernisit, cununat, îmbogățit, înavuțit, înstărit, parvenit, pricopsit, (popular și depreciativ) ajuns, (popular) așezat, (popular) cu stare. Căpătuit, substantiv (învechit)
Sinonime:
căpătuială, căpătuire, parvenit, (popular) ajuns.
Ajuns (ajunsă), adjectiv
Sinonime:
atins, atras, bogat, căpătuit, chivernisit, cu situație, decăzut, desăvârșit, evoluat, îmbătat, îmbogățit, înavuțit, înstărit, întâlnit, înțeles, parvenit, pricopsit, sosit, (învechit) copt, (învechit) mituit.
Avere, substantiv feminin Sinonime:
abundență, avuţie, bogăţie, resurse, proprietate, fonduri, bani, capital, patrimoniu, bunuri, lux, comoară, posesiune, căpătuială; situație, stare.
Avut (avută), adjectiv Sinonime:
bogat, înstărit, cu avere, cu stare, cu bani, cu cheag, căpătuit, realizat.
Căptuși, verb Sinonime:
a acoperi, a izola; a îndesa, a tixi; (familiar) a pune mâna, a prinde, a căpui, a înşfăca; (reflexiv) a se alege cu ceva, a se căpătui, a obţine, a dobândi; (figurat) a bate, a snopi, a stâlci.
Căsătorie, substantiv feminin
Sinonime:
bigamie, casă, căsătorie, căsnicie, coabitare, conviețuire, cununie, însurat, însurătoare, mariaj, măritat, măritiș, menaj, mezalianță, monogamie, nuntă, partidă, poliandrie, poligamie, protogamie, recăsătorire, trigamie, unire, uniune, viaţă conjugală, (grecism învechit) sinichesion, (învechit) însurăciune, (învechit) maritagiu, (livresc) matrimoniu, (poetic) himeneu, (popular) căpătuială, (popular) căpătuire, (popular) însoțire, (popular) luare, (popular) mărit, (popular) nuntire, (popular) nuntit, (rar) confareație, (rar) gospodărie, (rar) însurare, (rar) măritare.
Chiverniseală, substantiv feminin Sinonime:
gospodărire, administrare, organizare, chibzuinţă; economie, avere, căpătuire, îmbogăţire, pricopseală.
Chivernisi, verb Sinonime:
a administra, a gospodări, a organiza, a conduce; a economisi, a agonisi, a strânge avere, (reflexiv) a se căpătui, a se pricopsi, a se îmbogăţi, a-şi face o situaţie, a se ajunge, a se realiza.
Gospodări, verb Sinonime:
a chivernisi, a orândui, a administra; (reflexiv) a se căpătui, a se aşeza la casa lui, a se căsători.
Parvenit, adjectiv și substantiv
Sinonime:
ajuns, arivist, boierit, carierist, căpătuit, ciocoi, ciocoit, îmbogățit, (figurat) înțolit, (învechit) avut, (învechit) catortosit, (popular) cioclovină, (popular) pricopsit.
Rostui, verb Sinonime:
a aranja, a pune în ordine; a se căpătui, a face rost; a se căsători, a întemeia o familie.
Căsători, verb
Sinonime:
(popular) a se căpătui, (regional) a se toldui, a se lega, a se uni, (popular) a se însoţi, a se lua; a se cununa, a se însura, a se mărita.
Cununat, adjectiv
Sinonime:
căsătorit, (învechit) împrejmuit, (învechit) încoronat, (învechit) ocrotit, (învechit) răscumpărat, (învechit) răsplătit, (popular și familiar) căpătuit. Cununat, substantiv
Sinonime:
cununare, cununie, (învechit) împodobire, (învechit) împrejmuire, (învechit) încoronare, (învechit) ocrotire, (învechit) răscumpărare, (învechit) răsplătire.
Procopsi, verb
Sinonime:
a educa, a forma, a instrui, a îmbogăți, (variantă) a pricopsi, a profita, a se căpătui, a trage folos.
Înavuţire, substantiv
Sinonime:
căpătuială, căpătuire, chiverniseală, chivernisire, îmbogățire, parvenire, pricopsire.
Înavuţit, adjectiv
Sinonime:
bogat, căpătuit, chivernisit, îmbogățit, înstărit, pricopsit, (popular și depreciativ) ajuns.
Înstări, verb
Sinonime:
a parveni, a se ajunge, a se căpătui, a se chivernisi, a se îmbogăți, a se înavuți, a se pricopsi.
Acolisi, verb (regional și învechit)
Sinonime:
a apuca, a prinde, (variantă) a ocolisi. Acolisî, verb (regional)
Sinonime:
a se agăța de, a se apuca, a se căpătui, a se însura, a se prinde, (variantă) a acolisi.
Dobânditor, adjectiv și substantiv
Sinonime:
beneficiar, (învechit) biruitor, (învechit) cuceritor, (popular) căpătuit.
Îmbogățire, substantiv
Sinonime:
amplificare, căpătuială, căpătuire, chiverniseală, chivernisire, concentrare, dezvoltare, înavuțire, înstărire, mărire, parvenire, pricopsire.
Schivernisi, verb (învechit și regional)
Sinonime:
a administra, a căpătui, a cârmui, a chivernisi, a conduce, a guverna, a înstări, a stăpâni, a-și purta de grijă, (regional) a chiverni.
Căpătueală, substantiv (desuet)
Sinonime:
căpătuială, căpătuire, căpătuit, pricopseală, procopseală.
