Deplin (deplină)
Deplin
(deplină),
adjectiv
Sinonime
:
tot,
întreg,
complet,
desăvârşit,
perfect,
împlinit,
total,
absolut,
integral,
(livresc)
plenar,
(învechit)
cumplit,
nemărginit.
Deplinătate
Deplinătate,
substantiv
feminin
Sinonime
:
desăvârșire,
dezvoltare
completă,
integritate,
întregime,
perfecțiune,
plenitudine,
plinătate,
(învechit)
plinăciune,
(învechit)
plineală.
Concorda
Concorda,
verb
Sinonime
:
a
cadra,
a
coincide,
a
consuna,
a
corespunde,
a
fi
de
acord,
a
fi
în
concordanță
deplină,
a
se
afla
în
armonie
perfectă,
a
se
armoniza,
a
se
asorta,
a
se
potrivi,
(învechit)
a
conglăsui,
(popular)
a
se
lovi,
(prin
Bucovina
și
Moldova)
a
se
știmui.
Integritate
Integritate,
substantiv
feminin
Sinonime
:
cinste,
probitate,
cumsecădenie,
onestitate;
deplinătate,
plenitudine.
Întregime
Întregime,
substantiv
feminin
Sinonime
:
deplinătate,
integritate,
întreg,
plenitudine,
totalitate,
(figurat)
sănătate,
(învechit)
întregăciune,
(învechit)
întregătate,
(învechit)
întregie,
(învechit)
întregiune.
Plenitudine
Plenitudine,
substantiv
feminin
Sinonime
:
deplinătate,
desăvârşire,
integritate,
maturitate,
plinătate,
totalitate;
(învechit)
plinăciune,
plineală.
Putere
Putere,
substantiv
feminin
Sinonime
:
forţă,
tărie,
capacitate,
eficacitate,
posibilitate,
putinţă;
sănătate,
vigoare,
voinicie,
rezistenţă;
autoritate,
stăpânire,
dominaţie;
împuternicire,
drept,
autorizaţie,
competenţă;
(popular)
deplinătate,
toi,
miez.
Desăvârşire
Desăvârşire,
substantiv
Sinonime
:
perfecţionare;
deplinătate,
plenitudine,
plinătate,
(învechit)
plinăciune,
plineală;
perfecţiune,
sublim,
puritate.
Nubil
Nubil,
adjectiv
Sinonime
:
adolescent,
ajuns
la
deplină
dezvoltare,
format,
puber;
bun
de
căsătorit,
maritabil.
Plinăciune
Plinăciune,
substantiv
(învechit)
Sinonime
:
deplinătate,
desăvârşire,
plenitudine,
plinătate,
(învechit)
pliniciune.
Plineală
Plineală,
substantiv
Sinonime
:
achitare
(a
unei
datorii),
deplinătate,
desăvârşire,
executare
silită,
îndeplinire
(a
unei
hotărâri),
plenitudine,
plinătate.
Pliniciune
Pliniciune,
substantiv
(învechit)
Sinonime
:
deplinătate,
desăvârșire,
plenitudine,
plinătate,
(învechit)
plinăciune.
Întregiune
Întregiune,
substantiv
(învechit)
Sinonime
:
deplinătate,
integritate,
plenitudine,
(învechit)
întregăciune,
(învechit)
întregătate.
Linkuri utile
Dicţionarul limbii române în format electronic
Cupoane de reducere
Dicționar de anagrame
Dicționar de paronime
Formular de contact
Căutări recente
Informațional
Zelator
Deplină
Memorialist
Deliberaţie
Distructiv
Baftă
Neocritic
Ici-ciohodar
Înhobota
Piperigî
Factor
Tipar
Profunzime
Postav
Poster
Studiul
Teamă
Istericale
Bucățoi
Posnic
Pipăit
Româncă
Modular
Vechilimea
Ciuclă
Trăsură
Viitor
Mânui
Somnoroșeală
Afixal
Garsonieră
Compasiune
Desocializa
Embargo
Pufăitură
Compătimitor
Rupe
Carieră
Dinți
Eficace
Sincronizare
Ceruire
Obiect
Reîntrema
Turvini
Demite
Heteroploidie
Demisie
Coperiş
Gol
Motiv
Infinitate
Iarba-datului-şi-a-faptului
Vulgariza
Purta
Capitula
Teșitură
Refractiv
Nerăbdare
Brigadă
Planctonologie
Paradiziac
Rătăcitor
Cacadâr
Trapez
Marinimos
Chiulangiu
înverşunat
Chişleag
Lacom
Sutură
Malorosiancă
Aţă
Ganglionar
Secondariu
Sterpar
ţânţar
Plafona
Aliniați-vă
Intelecțiune
Vastă
Inteligibilă
Sărăcăcioasă
Ahtiată
Papism
Drumul
Dogărie
Oprimare
Pătătură
Interisi
Rost
Tranchilizare
Papirus
încrezută
Zahăr
Nelinişti
Târnoaţă
Trântă
Subtilitate
Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie
Reduceri online!
RSS