Zăpăceală, substantiv feminin
Sinonime:
aiureală, babilonie, buimăceală, buimăcire, confuzie, debandadă, deconcertare, deranj, derută, descumpănire, dezordine, dezorganizare, dezorientare, haos, intimidare, încurcătură, năuceală, năucie, năucire, nedumerire, neorânduială, perplexitate, răvășeală, situație confuză, sminteală, tulburare, țicneală, uluială, uluire, zăpăcire, (familiar și figurat) balamuc, (familiar și figurat) țăcăneală, (familiar) brambureală, (familiar) fâstâceală, (familiar) fâstâcire, (familiar) gălăgie, (familiar) harababură, (familiar) hărmălaie, (familiar) larmă, (familiar) talmeș-balmeș, (familiar) tărăboi, (figurat) amețeală, (învechit și regional) zăbuneală, (învechit) uimeală, (învechit) vavilonie, (învechit) zăticnire, (Moldova) calamandros, (Moldova, Bucovina și Transilvania) tehuială, (Oltenia) rătuteală, (rar) neordine, (regional) sturluibare, (regional) teșmenire, (regional) uimăceală, (regional) zăluzenie, (regional) zăluzie, (regional) zărgheală, (regional) zăticneală, (Transilvania) îngăimăceală.
Zăpăci, verb Sinonime:
a (se) tulbura, a (se) năuci, a (se) buimăci, a (se) ameți, a (se) fâstâci, a (se) încurca; a răvăşi.
Zăpăcire, substantiv
Sinonime:
buimăceală, buimăcire, deranjare, descumpănire, dezorientare, fâstâceală, fâstâcire, încurcare, năuceală, năucie, năucire, perplexitate, răscolire, răvășire, tulburare, uluială, uluire, zăpăceală, (figurat) amețeală, (învechit) extravaganță, (învechit) intimidare, (învechit) uimeală, (regional) sturluibare, (regional) teșmenire.
Zăpăcit (zăpăcită), adjectiv Sinonime:
buimăcit, năucit, tulburat, fâstâcit, zvăpăiat, zvânturat.
Zăpăcitor, adjectiv
Sinonime:
amețitor, năucitor, stupefiant, uimitor, uluitor.
Zăpadă, substantiv feminin Sinonime:
omăt, nea, ninsoare.
Zăpădi, verb (învechit)
Sinonime:
a (se) acoperi cu zăpadă, a (se) înzăpezi.
Zăpădoc, substantiv
Sinonime:
nămete, troian, (regional) omăt.
Zăpădos, adjectiv
Sinonime:
plin de zăpadă, (învechit) zăpedos, (învechit) zăpezos, (regional) omătos, (regional) ometos.
Zăpăi, verb (regional)
Sinonime:
a foșni, a hămăi, a lătra, a tropăi.
Zăpăit, substantiv (regional)
Sinonime:
hămăială, hămăire, hămăit, hămăitură, lătrare, lătrat, lătrătură, zăpăială, zăpăitură.
Zăpăitură, substantiv (regional)
Sinonime:
foșnet (de frunze), hămăială, hămăire, hămăit, hămăitură, lătrare, lătrat, lătrătură, tropăit, zăpăit.
Zapaj, substantiv
Sinonime:
zapare, zaping, zapping.
Zăpârste, substantiv (regional)
Sinonime:
mezin, ultimul născut, (depreciativ) pigmeu, (depreciativ) pitic, (popular) prâslea, (variantă) zăpârște, (variantă) zăpârță, (variantă) zăpâște.
Zăpârstea, substantiv articulat (regional)
Sinonime:
mezin, prâslea, ultimul născut.
Aiureală, substantiv feminin
Sinonime:
aberație, absurditate, aiurare, bazaconie, delir, delirare, dezordine, elucubrație, enormitate, fantasmagorie, prostie, sminteală, stupiditate, tulburare, țicneală, vorbire lipsită de sens, zăpăceală, (familiar și figurat) țăcăneală, (învechit și regional) bâiguială, (învechit și regional) bâiguire.
Aiurit (aiurită), adjectiv Sinonime:
uluit, zăpăcit, într-o ureche, ţicnit, smintit, trăsnit.
Ameţi, verb
Sinonime:
a (se) afuma, a (se) aghesmui, a (se) buimăci, a (se) căli, a (se) cârpi, a (se) chercheli, a (se) ciupi, a (se) dezechilibra, a (se) îmbăta, a (se) magnetiza, a (se) matosi, a (se) năuci, a (se) oțeli, a (se) pili, a (se) sfinți, a (se) tămâia, a (se) trăsni, a (se) turci, a (se) turmenta, a (se) turti, a (se) ului, a (se) zăpăci, a avea amețeală, a deveni buimatic, a pricinui amețeală, a se pierde (cu firea), a-şi pierde luciditatea, (argou) a (se) mahi, (argou) a (se) matoli, (familiar) a (se) învinoșa, (învechit) a (se) cebălui, (livresc) a (se) griza, (Moldova) a (se) chefălui, (Moldova, Bucovina și Transilvania) a (se) tehui, (popular) a (se) bâigui, (popular) a (se) turlăci, (prin Transilvania) a (se) amnări, (rar) a (se) târnosi, (regional) a (se) flecui, (regional) a (se) hăbăuci, (regional) a (se) uimăci, (Transilvania și Banat) a (se) șumeni.
Ameţit (ameţită), adjectiv Sinonime:
zăpăcit, aiurit, năucit; beat, turmentat, pilit, cherchelit.
Aromi, verb (popular)
Sinonime:
a ademeni, a adormi, a atrage, a ațipi, a dormita, a ispiti, a încânta, a înșela, a minți, a momi, a moțăi, a păcăli, a picoti, a piroti, a purta, a rosti, a seduce, a tenta, a trișa, (figurat) a calma, (figurat) a liniști, (figurat) a ogoi, (figurat) a potoli, (învechit) a amăgi, (învechit) a aroma, (învechit) a tămâia, (popular) a zăpăci.
Babilonie, substantiv feminin Sinonime:
învălmăşeală, încurcătură, haos, amestec, încâlceală, dezordine, zăpăceală.
Balamuc, substantiv neutru Sinonime:
ospiciu, casă de nebuni, spital de nebuni; (figurat) larmă, gălăgie, zgomot, tărăboi, ceartă; zăpăceală, dezordine; necaz, supărare, încurcătură, bucluc, belea, rău, pagubă, pacoste.
Bazaochi (bazaoache), adjectiv (regional) Sinonime:
saşiu; nebunatic, ştrengar, aiurit, zăpăcit.
Bălmăji, verb Sinonime:
a amesteca, a încurca, a zăpăci, a ameţi; (figurat) a îmbrobodi, a înşela, a duce de nas (pe cineva), a îmbolmăji; a îngăima, a îndruga, a articula.
Bezmetic (bezmetică), adjectiv Sinonime:
zăpăcit, aiurit, şui, năuc, capiu, împrăştiat, fără căpătâi, nebun.
Bâiguit (bâiguită), adjectiv Sinonime:
neclar, neînţeles, încurcat; zăpăcit, uluit, buimăcit, aiurit, ameţit, buimac, năuc, prostit, tâmpit, stupid, dezorientat, derutat.
Bâlci, substantiv neutru Sinonime:
(regional) iarmaroc, târg, piaţă, (Banat) ocico; (figurat) hărmălaie, gălăgie, zăpăceală, aiureală, balamuc.
Buimac (buimacă), adjectiv Sinonime:
zăpăcit, aiurit, ameţit, amorţit, uluit, năuc, buimăcit, buimatic, hăbăuc, prostit, apatic, îndobitocit, tâmpit, cretin, stupid.
Buimăceală, substantiv feminin Sinonime:
zăpăceală, ameţeală, aiureală, amorţeală, uluială, năuceală, prosteală, apatie, îndobitoceală, tâmpeală, cretineală, stupiditate.
Buimăci, verb (reflexiv) Sinonime:
a se ameţi, a se aiuri, a se zăpăci, a se pierde, a se năuci, a se ului, a se prosti, a se îndobitoci, a se tâmpi.
Candriu (candrie), adjectiv Sinonime:
zăpăcit, ţicnit, aiurit, sucit, bramburit, hăbăuc; beat, afumat, grizat, cherchelit, pilit, ameţit.
Capiu (capie), adjectiv Sinonime:
năuc, zăpăcit, bezmetic, aiurit, şui, nebun.
Carambol, substantiv neutru Sinonime:
tamponare, ciocnire, izbire, izbitură; (figurat) încurcătură, zăpăceală, aiureală, harababură.
Căpia, verb Sinonime:
a înnebuni, a se zăpăci, a se ţicni, a se scrânti, a-şi pierde minţile; a pierde măsura.
Căscat (căscată), adjectiv
Sinonime:
(familiar) holbat, mirat, nătăfleţ, neatent, prost, uimit, uituc, zăbăuc, zăpăcit, zgâit; deschis, crăpat, desfăcut, răscrăcănat.
Căscăund (căscăundă), adjectiv Sinonime:
zăpăcit, neatent, uituc, gură-cască, zăbăuc, nătăfleţ, prost.
Confuzie, substantiv feminin
Sinonime:
greşeală, eroare, inadvertenţă; (figurat) amestec, încurcătură, zăpăceală, (Transilvania) îngăimăceală, (familiar) halima; imprecizie, neclaritate, nelămurire, neprecizie, obscuritate, (figurat) nebulozitate.
Debandadă, substantiv feminin
Sinonime:
neorânduială, dezordine, zăpăceală, dezorientare, dezorganizare, haos, (livresc) degringoladă, (rar) neordine, (Moldova) calamandros, (familiar) brambureală, harababură.
Deconcerta, verb
Sinonime:
a tulbura, a zăpăci, a încurca, a deruta, a descumpăni, a dezorienta.
Deranja, verb
Sinonime:
a răvăşi, a răscoli, a învălmăşi; (figurat) a tulbura, a stingheri, a stânjeni, a incomoda; a se obosi, a se osteni, a face eforturi, a zăpăci, (regional) a răntui, a rostopoli, a strica, a se defecta, a încurca, a jena, a supăra, (livresc) a conturba, a importuna, a inoportuna, (rar) a sinchisi, (popular) a zăticni, (Moldova şi Bucovina) a zăhăi, (învechit) a sminti, a perturba.
Deranjat (deranjată), adjectiv
Sinonime:
răvăşit, răscolit, stânjenit, stingherit, defectat, tulburat, în neorânduială, mutat din loc, zăpăcit, ciufulit, defect, stricat.
Deruta, verb Sinonime:
a dezorienta, a zăpăci, a încurca, a înşela. Derută, substantiv feminin Sinonime:
dezorientare, zăpăceală, învălmăşeală, încurcătură, haos.
Descumpăni, verb Sinonime:
a dezorienta, a dezechilibra, a deruta, a zăpăci.
Deşucheat (deşucheată), adjectiv
Sinonime:
nebun, smintit, ţicnit; dezmăţat, destrăbălat, deşănţat, aiurea, aiurit, bezmetic, corupt, decăzut, depravat, desfrânat, imoral, impudic, indecent, necuviincios, neruşinat, obscen, pervertit, pornografic, scabros, scârbos, stricat, trivial, vicios, vulgar, zănatic, zăpăcit, zurliu, alienat, dement, descreierat, înnebunit.
Dezaxare, substantiv feminin Sinonime:
dezechilibru, tulburare, dezorientare, zăpăceală.
Exaltat (exaltată), adjectiv
Sinonime:
entuziasmat, înflăcărat, aprins, însufleţit, ieşit din minţi, nebun, smintit, zăpăcit, ţicnit, surescitat.
Fâstâci, verb
Sinonime:
a se zăpăci, a se intimida, a se încurca, (regional) a se teşmeni, a se ului, (Transilvania) a se îngăimăci, (Oltenia, Muntenia şi Transilvania) a se rătuti, (figurat) a se pierde.
Gheaţă, substantiv feminin
Sinonime:
agurijoară, grindină, piatră, portulacă; ghețuș; (chimie) (gheaţă uscată) zăpadă de bioxid de carbon; (locuțiune) (de gheață) indiferent, nepăsător, nesimțitor; (locuțiune) (bani gheață) bani în numerar, bani lichizi, bani peșin. Gheată, substantiv
Sinonime:
bocanc, botină, cizmă, (Moldova) ciubotă, (Moldova) ghetă, (Moldova, învechit) jambieră, (regional) papuc, (Transilvania şi Maramureș) topancă.
Haihui (haihuie), adjectiv
Sinonime:
(adesea substantivat) aiurit, hoinar, năuc, neglijent, neserios, zănatic, zăpăcit.
Halima, substantiv feminin
Sinonime:
confuzie, episod, încurcătură, întâmplare, păţanie, peripeţie, poveste, zăpăceală.
Haos, substantiv neutru
Sinonime:
anarhie, babilonie, debandadă, dezordine, dezorganizare, încurcătură, neorânduială, zăpăceală, (familiar) brambureală, (familiar) harababură; (figurat) abis, hău, prăpastie; (figurat) confuzie, (învechit) caos, (învechit) chaos, (învechit) tohu-bohu, (învechit) vavilonie, (Moldova) calamandros, (rar) neordine.
Harababură, substantiv feminin
Sinonime:
aiureală, babilonie, debandadă, deranj, dezordine, dezorganizare, haos, încâlceală, învălmăşeală, neorânduială, răvăşeală, zăpăceală.
Hăbăuc (hăbăucă), adjectiv
Sinonime:
aiurit, amețit, bleg, bramburit, buimac, buimăcit, candriu, clătit, inabil, împrăştiat, nătăfleț, nătărău, nătâng, nătântoc, năuc, năucit, neghiob, nerod, netot, prost, prostănac, redus, smintit, stupid, sucit, tâmpit, tont, tontălău, ţicnit, zănatic, zăpăcit, (regional) nebun.
Hărmălaie, substantiv feminin
Sinonime:
balamuc, confuzie, dandana, dănănaie, dăndănaie, dezordine, gălăgie, gâlceavă, harababură, hălălaie, hărhălaie, huiet, larmă, scandal, tămbălău, tărăboi, tevatură, toiet, toloboată, tololoi, tumult, vacarm, vuiet, zarvă, zăpăceală, zgomot, (argou) năsulie, (astăzi rar) strigare, (familiar) tam-tam, (figurat) țigănie, (învechit și regional) toi, (învechit) calabalâc, (livresc) tapaj, (Moldova, Bucovina și Transilvania) holcă, (popular și familiar) chiloman, (rar) larmăt, (regional) haraiman, (Transilvania) lolotă.
Intimida, verb Sinonime:
a speria, a zăpăci, a înfricoşa, a copleşi.
Îmbăta, verb
Sinonime:
a se afuma, a se aghesmui, a se ameţi, a se chercheli, a se pili, a se turti, (învechit și popular) a se adami; (figurat) a încânta, a fermeca, a ameţi, a zăpăci, a tulbura, a seduce.
Împrăştiat (împrăștiată), adjectiv Sinonime:
(figurat) distrat, zăpăcit, dezordonat.
Înnebunit (înnebunită), adjectiv Sinonime:
nebun, scos din minţi, ţicnit, aiurit, zurliu, stricat la cap; zăpăcit, uluit.
Învălmăşag, substantiv neutru Sinonime:
forfoteală, înghesuială, neorânduială, vălmăşag; confuzie, zăpăceală, harababură, (învechit) calamandros.
Învălmăşi, verb Sinonime:
a amesteca, a pune claie peste grămadă, a înghesui; a (se) încurca, a (se) zăpăci.
Mahmur (mahmură), adjectiv Sinonime:
indispus, fără chef, plictisit, apatic, posomorât; buimac, zăpăcit, aiurit.
Nămete, substantiv masculin Sinonime:
troian, morman, grămadă de zăpadă.
Năuc (năucă), adjectiv Sinonime:
zăpăcit, buimac, ameţit, hăbăuc, aiurit, capiu, bezmetic, uimit, perplex, dezorientat, uluit, buimăcit; prost, nepriceput, netot, prostănac.
Năuci, verb Sinonime:
a uimi, a se dezorienta, a se zăpăci, a se buimăci, a se ului, a se tulbura, a se prosti, a se îndobitoci.
Nea, substantiv feminin Sinonime:
zăpadă, omăt, ninsoare.
Nebun (nebună), adjectiv
Sinonime:
alienat, dement, lovit de dambla, smintit, zălud, ţicnit, zăpăcit, bezmetic, capiu; nesocotit, nechibzuit, imprudent, neprevăzător, necugetat; neastâmpărat, zvăpăiat, zburdalnic, zglobiu, nebunatic; turbat, furios, aprins, apucat, violent, fără control.
Ninsoare, substantiv feminin Sinonime:
zăpadă, nea, omăt.
Omăt, substantiv neutru Sinonime:
zăpadă, nea, ninsoare.
Parigorie, substantiv feminin (învechit)
Sinonime:
aiureală, alinare, consolare, himeră, iluzie, îmbărbătare, încurajare, mângâiere, prostie, zăpăceală.
Pierde, verb Sinonime:
a dispărea, a pieri, a se face nevăzut; (reflexiv) a leşina, a agoniza, a se sfârşi, a muri; a se rătăci, a se răzleţi; (figurat) a se zăpăci, a se emoţiona, a se intimida, a se încurca, a se speria.
Prostit (prostită), adjectiv Sinonime:
copleşit, uluit, zăpăcit, dezorientat, năuc, tembel; înşelat, păcălit, dus de nas, tras pe sfoară, păgubit; istovit, vlăguit, stors.
Rătuti, verb (popular) Sinonime:
a se zăpăci, a-şi pierde capul, a înnebuni.
Sanchiu (sanchie), adjectiv (popular)
Sinonime:
aiurea, aiurit, bezmetic, bizar, ciudat, curios, descreierat, excentric, extravagant, fantasmagoric, fantezist, indolent, inexplicabil, insociabil, insolit, încăpăţânat, îndărătnic, leneș, mocnit, morocănos, mut, năstrușnic, nebun, necomunicativ, neobișnuit, neprietenos, nesociabil, original, paradoxal, posac, posomorât, puturos, recalcitrant, refractar, singular, smintit, straniu, taciturn, tăcut, trândav, trântor, țicnit, urâcios, ursuz, zănatic, zăpăcit, zurliu, (popular) hursuz.
Sastisi, verb (învechit) Sinonime:
a tulbura, a zăpăci; a plictisi, a sătura, a copleşi.
Sărit (sărită), adjectiv Sinonime:
(figurat) smintit, ţicnit, smucit, zărghit, nebun, aiurit, zăpăcit, într-o ureche; omis, uitat, trecut cu vederea.
Scrânti, verb Sinonime:
a luxa, a se fractura; (figurat) a se zăpăci, a se ţicni, a-şi pierde dreapta judecată.
Sfii, verb
Sinonime:
a face să se sfiască, a fi cuprins de rușine, a fi jenat, a nu îndrăzni, a se intimida, a se jena, a se reține, a se ruşina, a se stânjeni, a se stidi, a se stingheri, a se teme, a se zăpăci, (învechit) a se scăndăli, (regional, figurat) a se teşi.
Silhui (silhuie), adjectiv (popular) Sinonime:
nepătruns, neumblat, sălbatic; (figurat) dezordonat, împrăştiat, zăpăcit, bezmetic.
Sminteală, substantiv feminin
Sinonime:
abatere, aiureală, bătaie, ciomăgeală, culpabilitate, culpă, daună, defect, dificultate, eroare, greșeală, greutate, impas, impediment, inconvenient, neajuns, nebunie, necaz, neconformare, neplăcere, nevoie, obstacol, opreliște, pagubă, păcat, piedică, pierdere, prejudiciu, scrânteală, stavilă, stricăciune, țicneală, vină, vinovăție, zăpăceală, (familiar) țăcăneală.
Speria, verb Sinonime:
a (se) înspăimânta, a (se) înfricoşa, a (se) tulbura, a se buimăci, a (se) zăpăci, a-şi pierde firea, a tresălta, a-şi pierde cumpătul.
Stropşit (stropşită), adjectiv Sinonime:
zdrobit, sfărâmat, strivit, stricat, deformat; (figurat) zăpăcit, smintit, năbădăios, îndrăcit; pocit, desfigurat, schimonosit.
Sturlubatic (sturlubatică), adjectiv (popular)
Sinonime:
drăcos, neastâmpărat, nebun, nebunatic, sprințar, vioi, zăpăcit, zbânțuit, zburdalnic, zglobiu, zurliu, zvăpăiat, zvânturat, zvânturatic; (variante) sturlubatec, sturluibatec, sturluibatic, șturlubatic.
Şui (şuie), adjectiv Sinonime:
subţire, zvelt, deşirat, mlădios, îngust, flexibil; bezmetic, zăpăcit, aiurit, năuc, nebun, capiu, fără rost, fără căpătâi, prost, nătâng; smintit, ţicnit, zănatic, lovit cu leuca, zărghit.
Trăsneală, substantiv feminin Sinonime:
toană, capriciu, aiureală; nebunie, zăpăceală.
Tulburat (tulburată), adjectiv Sinonime:
neliniştit, îngrijorat, frământat, zbuciumat, agitat, zăpăcit, turmentat, confuz, încurcat, buimac, năuc, ameţit.
Ţicni, verb Sinonime:
a se sminti, a se zăpăci, a înnebuni, a-şi pierde mintea, a se ţăcăni, a se prosti.
Ţicnit (țicnită), adjectiv Sinonime:
smintit, zăpăcit, trăsnit, nebun.
Uimi, verb Sinonime:
a provoca mirare, a stârni admiraţie, a surprinde, a impresiona, a tulbura, a zăpăci, a buimăci, a ului.
Uituc (uitucă), adjectiv Sinonime:
lipsit de memorie, distrat, zăpăcit, adormit.
Ului, verb Sinonime:
a uimi, a buimăci, a năuci, a tulbura, a zăpăci.
Uluială, substantiv feminin Sinonime:
zăpăceală, buimăceală, năucire.
Vânt, substantiv neutru
Sinonime:
gaz, pârț, (familiar) pam, (popular) bășină, (popular) fâsâială, (prin Bucovina și Maramureș) târtâită; acvilon, adiere, alizat, alizeu, armatan, austru, băltăreț, blizzard, boare, bora, briză, ciclon, contraalizeu, coșavă, crivăț, curent, foehn, foen, harmattan, khamsin, mistral, muson, Notus, pampero, rafală, răbufneală, răbufnire, răcoare, răcoreală, reveneală, simun, siroco, suflare, tornadă, tramontana, uragan, vântăraie, vânticel, vântișor, vântoasă, vântuleț, vântușor, vârtej, vijelie, viscol, viscoleală, viscolire, volbură, zefir, (figurat) abureală, (figurat) aburire, (învechit) harmatan, (învechit) tempestă, (popular) vântoaie, (popular) vifor, (popular) viforâre, (popular) viforeală, (popular) viforniță, (regional) oloreală, (regional) olorit, (regional) traistă-goală, (regional) vâjgăraie, (regional) zapat.
Vârtej, substantiv neutru Sinonime:
bulboabă, vâltoare, copcă, rotire; vânt puternic, ciclon; ameţeală, zăpăceală, buimăceală.
Zăbăuc (zăbăucă), adjectiv Sinonime:
zăpăcit, aiurit, năuc.
Zălud (zăludă), adjectiv Sinonime:
smintit, zărghit, ţicnit, nebun, zăpăcit, înnebunit, tulburat, năucit; naiv, nepriceput, neserios, uşuratic; prost, tembel, tâmpit.
Zănatic (zănatică), adjectiv Sinonime:
zăpăcit, smintit, bezmetic, aiurit, zărghit.
Zevzec (zevzeacă), adjectiv Sinonime:
prost, nătărău, găgăuţ, neghiob, bleg, nerod, calcă-n străchini, neserios, zăpăcit, aiurit.
Zăticnire, substantiv feminin (învechit)
Sinonime:
deranjare, greață, incomodare, împiedicare, jenare, opreliște, piedică, popas, stânjeneală, stânjenire, stinghereală, stingherire, tulburare, zăpăceală, zăticneală, (prin extensiune) neajuns, (prin extensiune) ofensă, (rar) necaz.
Smint (smintă), substantiv masculin și substantiv feminin
Sinonime:
(regional) nebun, smintit, zăpăcit.
Ameţitor, adjectiv
Sinonime:
(învechit) vârtejitor, vârtejos; năucitor, uimitor, uluitor, (popular) zăpăcitor, (figurat) nebun; tulburător, (figurat) îmbătător; vertiginos.
Asurzire, substantiv
Sinonime:
afonizare, asurzeală, asurzie, asurzime, asurzit, asurzitură, pierderea auzului, surzenie, zăpăcire, (regional) alăuzire, (regional) alăuzit, (regional) surzitură.
Aui, verb
Sinonime:
a hăuli, a hui, a răsuna, a vui, (rar) a zăpăci, (variantă) a ăui, (variantă) a hăui.
Buimatic, adjectiv
Sinonime:
ameţit, buimac, buimăcit, năuc, năucit, tâmpit, zăpăcit.
Buimăcire, substantiv
Sinonime:
năucire, zăpăcire; buimăceală.
Buimăcit, adjectiv
Sinonime:
buimac; zăpăcit.
Bulversa, verb
Sinonime:
a deruta, a descumpăni, a dezorienta, a încurca, a zăpăci.
Bulversare, substantiv
Sinonime:
derută, descumpănire, dezorientare, încurcătură, nedumerire, perplexitate, zăpăceală.
Bulversat, adjectiv
Sinonime:
derutat, descumpănit, dezorientat, încurcat, nedumerit, perplex, zăpăcit.
Cebălui, verb
Sinonime:
a ameţi, a buimăci, a năuci, a zăpăci.
Debusolare, substantiv
Sinonime:
derută, descumpănire, dezorientare, încurcătură, nedumerire, perplexitate, zăpăceală.
Debusolat, adjectiv
Sinonime:
derutat, descumpănit, dezorientat, încurcat, nedumerit, perplex, zăpăcit.
Debusola, verb
Sinonime:
a (se) deruta, a (se) descumpăni, a (se) dezorienta, a (se) încurca, a (se) zăpăci, a (se) destabiliza.
Deconcertare, substantiv
Sinonime:
derută, descumpănire, dezechilibrare, dezorientare, încurcătură, nedumerire, perplexitate, tulburare, zăpăceală.
Deconcertat, adjectiv
Sinonime:
derutat, descumpănit, dezorientat, încurcat, nedumerit, perplex, tulburat, zăpăcit.
Deranjare, substantiv
Sinonime:
răscolire, răvăşire, zăpăcire, stricare, incomodare, jenare, stinghereală, stingherire, stânjeneală, stânjenire, tulburare, (livresc) conturbare, (popular) zăticnire.
