Vorbă, substantiv feminin Sinonime:
cuvânt, grai, vocabulă; convorbire, conversaţie, discuţie, taifas; promisiune, făgăduinţă; zvon, veste, ştire, informaţie; zicală, zicătoare; proverb, expresie; înţelegere, învoială, târguială, acord, tocmeală.
Vorbă-lungă, substantiv (și adjectiv)
Sinonime:
clănțău, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbăreț, (familiar) moftangiu, (familiar) moftolog, (familiar) mofturean, (figurat) meliță, (învechit și regional) spornic, (învechit și regional) vorbareț, (învechit) limbareț, (învechit) vorovaci, (livresc) locvace, (Moldova) dârdală, (Moldova) trăncălău, (popular și familiar) farfara, (popular) gureș, (popular) toacă-gură, (prin Muntenia) tândălit, (rar) ploscar, (rar) ploscaș, (rar) taclagiu, (regional) lehau, (regional) leorbău, (regional) pălăvatic, (regional) pălăvrăgit, (regional) tololoi, (regional) vorbar, (Transilvania) stroncănitor.
Vorbagiu, substantiv
Sinonime:
(depreciativ) flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbăreț.
Vorbar, adjectiv (regional)
Sinonime:
clănțău, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbă-lungă, vorbăreț. Vorbar, substantiv (învechit)
Sinonime:
dicționar, glosar, lexicon, vocabular, (învechit și regional) vorbariu.
Vorbăraie, substantiv
Sinonime:
flecăreală, flecărie, flecărire, flecărit, limbuție, locvacitate, logoree, pălăvrăgeală, pălăvrăgire, pălăvrăgit, sporovăială, sporovăire, sporovăit, tăifăsuială, tăifăsuire, tăifăsuit, trăncăneală, trăncănit, vorbărie, (figurat) clănțăneală, (figurat) dârdâială, (figurat) dârdâit, (Moldova) leorbăială, (prin Muntenia) procovanță, (regional) pălăvăcăială, (regional) pălăvrăgitură, (regional) pălăvrit, (regional) trancana, (regional) treanca-fleanca, (Transilvania) stroncănire.
Vorbăreață, substantiv
Sinonime:
flecară, guralivă, limbută, palavragioaică, (familiar) moftangioaică, (figurat) gaiță.
Vorbăreț (vorbăreață), adjectiv
Sinonime:
flecar, guraliv, gureș, limbut, (rar) neamuțit.
Vorbăreție, substantiv (învechit)
Sinonime:
vorbărie.
Vorbărie, substantiv feminin
Sinonime:
bavardaj, exprimare prolixă, flecăreală, flecărie, flecărire, flecărit, limbuție, locvacitate, logoree, papotaj, pălăvrăgeală, pălăvrăgire, pălăvrăgit, poliloghie, sporovăială, sporovăire, sporovăit, taifas, tăifăsuială, tăifăsuire, tăifăsuit, trăncăneală, trăncănit, vanilocviu, verbalism, verbiaj, verbozitate, vorbăraie, (figurat) clănțăneală, (figurat) dârdâială, (figurat) dârdâit, (figurat) frazeologie, (figurat) gargarism, (figurat) onanie, (învechit) vorbăreție, (învechit) vorbitorie, (învechit) vorbitură, (Moldova) leorbăială, (prin Muntenia) procovanță, (regional) pălăvăcăială, (regional) pălăvrăgitură, (regional) pălăvrit, (regional) trancana, (regional) treanca-fleanca, (Transilvania) stroncănire.
Vorbariu, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
dicționar, glosar, lexicon, vocabular, (învechit) vorbar.
Amăgi, verb Sinonime:
a înşela, a duce cu vorba, a ispiti, a ademeni, a deruta, a induce în eroare, a atrage, a păcăli.
Aserţiune, substantiv feminin Sinonime:
afirmaţie, alegație, vorbă, spuse, cuvinte.
Ba, adverb (familiar şi regional) Sinonime:
nu, nicidecum, de loc, de fel, nici vorbă, nici pomeneală, nici gând, nici de fel, nici de leac, da de unde, ţi-ai găsit, vorbă să fie, în nici un caz, aş!, (regional) baiu! Bă, interjecție (familiar) Sinonime:
mă, măi, hei, fă, bre; tii, măi-măi, ia uite, aoleo.
Banc, substantiv neutru
Sinonime:
cantitate, cârd, grup (de peşti), (regional) toană; (familiar) anecdotă, glumă, minciună, snoavă, spirit, vorbă de clacă; (geografie) prag, ridicătură; (joc de cărți) bacara, bancă, maca; (tehnică) banchetă, batiu, postament, stand, suport.
Bălăcărie, substantiv feminin Sinonime:
(regional) insultă, injurie, jignire, batjocură, ponegrire, înjosire, defăimare, ocară; vorbă urâtă (murdară).
Bârfă, substantiv feminin
Sinonime:
bârfeală, bârfire, bârfit, bâzâit, calomnie, calomniere, cancan, cleveteală, clevetire, clevetit, comeraj, defăimare, denigrare, discreditare, mahalagism, ponegreală, ponegrire, șoaptă, vorbă, vorbire de rău, (argotic) prostituată, (Banat) tonocie, (familiar și figurat) încondeiere, (familiar și figurat) înnegrire, (familiar) mâncătorie, (familiar) ștafetă, (învechit și regional) bârfitură, (învechit și regional) ponos, (învechit și regional) ponosluire, (învechit și regional) voroavă, (învechit) ascultătură, (învechit) balamuție, (învechit) catigorie, (învechit) clevetă, (învechit) dosnicie, (învechit) mozavirie, (popular) hulă, (popular) hulire, (popular) năpăstuire, (popular) pâră, (regional) cârcăială, (regional) lihăială, (regional) voșcot, (regional; la plural) pletcuri.
Butadă, substantiv feminin Sinonime:
vorbă de spirit; ironie.
Ceartă, substantiv feminin
Sinonime:
altercaţie, neînţelegere, confruntare, conflict, discuţie, vorbă, zarvă, (popular) gâlceavă, sfadă; admonestare, admonestaţie, certare, dojană, dojenire, imputare, morală, mustrare, observaţie, reproş, (popular) beşteleală, muştruluială, ocară, (învechit şi regional) înfruntare, probozeală, (regional) probază, probozenie, (prin Moldova) bănat, (Moldova) şmotru, (învechit) dăscălie, împutăciune, învăţătură, preobrăzitură, probozire, răpşte, remonstrare, zabrac, (figurat) săpuneală, scuturătură; animozitate, discordie, duşmănie, învrăjbire, ostilitate, pedeapsă, pornire, sancţiune, ură, vrajbă, vrăjmăşie, zâzanie.
Cică, adverb (familiar) Sinonime:
se spune, se zice, se crede, se aude; chipurile, vorba vine.
Cimilitură, substantiv feminin
Sinonime:
ghicitoare, joc de cuvinte; glumă, snoavă, proverb, vorbă bătrânească, zicală, zicătoare.
Colporta, verb Sinonime:
a duce vorba, a purta vorba, a vorbi de rău.
Consiliu, substantiv neutru
Sinonime:
sfat, povață, îndemn, îndrumare; consfătuire, reuniune, adunare; (consiliu de miniştri) cabinet, executiv, guvern, (învechit) minister; primărie, (învechit) vornicie; învăţătură, povaţă, povăţuire, vorbă.
Cuvânt, substantiv neutru
Sinonime:
vorbă, zicere, spusă, trigramă; cuvântare, discurs, conferinţă; promisiune, făgăduială; punct de vedere, opinie, părere; (figurat) motiv, raţiune, cauză; veste, informaţie, zvon, termen, (livresc) verb, vocabulă, (regional) boace, grai, limbă, parolă, vorbire, voroavă; (cuvânt imitativ) onomatopee; (la plural) text; cazanie, intervenţie; (cuvânt introductiv) introducere; (cuvânt înainte) prefaţă; afirmaţie, angajament, glas, pretext; acord, aranjament, combinaţie, considerent, contract, convenţie, înţelegere, învoială, învoire, legământ, mobil, pact, pricină, prilej, ştire, temei, tranzacţie.
Cuvântare, substantiv feminin
Sinonime:
alocuțiune, comunicare, conferință, cugetare, cuvânt, declarare, discurs, enunțare, exprimare, expunere, fală, grăire, predică, spunere, zicere, (familiar și depreciativ) logos, (învechit) conversație, (învechit) prefață, (învechit) rațiune, (învechit) voroavă, (popular) vorbă, (popular) vorbire.
Discurs, substantiv neutru
Sinonime:
apologism, expunere, cuvântare, alocuţiune, cuvânt, (englezism) speech, (popular) vorbă, vorbire, (învechit) voroavă, logos; (discurs funebru) oraţie funebră, (învechit) propovedanie.
Discuţie, substantiv feminin
Sinonime:
conciliabul, convorbire, dezbatere, conversaţie, consfătuire, dialog; controversă, dispută, altercaţie, ceartă, dezacord, diferend, neînţelegere, disensiune, schimb; deliberaţie, deliberare; (la plural) palavre; (livresc) colocviu, (popular) sfat, vorbă, (Banat) turvin, (învechit) voroavă, (învechit, în Transilvania) beseadă, (turcism învechit) musaferea, (familiar) parolă, şuetă.
Expresie, substantiv feminin
Sinonime:
alegorie, clișeu, exprimare, expunere, formulare, formulă, grup de cuvinte, idiotism, limbaj, locuțiune, vorbire, cuvânt, metaforă, sintagmă, slogan, termen, vocabulă, vorbă, (popular) zicere; înfăţişare, mimică, privire, figură, formă, fizionomie, mască; (expresie identic-adevărată) tautologie, (expresie validă) tautologie.
Farfara (farfarale), substantiv feminin (învechit)
Sinonime:
flecar, palavragiu, vorbăreţ, guraliv, limbut, clănţău, vorbă-lungă.
Făgăduială, substantiv feminin
Sinonime:
angajament, asigurare, cuvânt, făgăduinţă, legământ, promisiune, vorbă, (astăzi rar) parolă, (învechit și regional) juruită, (învechit) făgădueală, (învechit) promitere, (învechit) sfătuit, (Moldova) juruință, (regional) făgadă, (Transilvania) făgădaș, (turcism învechit) bacalâm.
Frazeologie, substantiv feminin
Sinonime:
bavardaj, bla-bla, discurs, flecăreală, pălăvrăgeală, terminologie, verbiaj, vorbărie multă.
Gaiţă, substantiv feminin
Sinonime:
(ornitologie) ghindar, (Bucovina) galiţă, (Moldova şi Bucovina) nucar, (Transilvania şi Banat) zaică, (Transilvania) matieş, (Transilvania) zăicoi, (gaiţă-de-munte) alunar; gaz, petrol lampant; (la figurat) bârfitoare, femeie pisăloagă, flecară, guralivă, limbută, palavragioaică, vorbăreaţă.
Gargară, substantiv feminin
Sinonime:
gargariseală, dezinfectant; (figurat) pălăvrăgeală, sporovăială, vorbărie goală.
Gând, substantiv neutru
Sinonime:
calcul, chibzuinţă, concepţie, cuget, cugetare, dorinţă, fantezie, idee, intenţie, închipuire, îndemn, îndrumare, învăţătură, judecată, meditare, minte, plac, plan, povaţă, povăţuire, reflecţie, sfat, socoteală, vis, voie, voinţă, vorbă.
Glas, substantiv neutru
Sinonime:
canon, cânt, ciripit, cuvânt, ghiers, grai, gură, ştire, termen, ton, veste, voce, vorbă, (învechit) rost, (livresc) verb, (popular) limbă, (regional) boace.
Grai, substantiv neutru
Sinonime:
accent, alocuțiune, argou, cuvânt, dialect, discurs, glas, idiom, învoială, limbaj, limbă, proverb, rostire, târguială, termen, verb, voce, vorbă, vorbire, zicală.
Grăi, verb
Sinonime:
a boteza, a conveni, a cuvânta, a denumi, a exprima prin grai, a glăsui, a intitula, a înţelege, a porecli, a reda prin cuvinte, a rosti, a scoate, a se chema, a se învoi, a se numi, a se pune de acord, a spune, a supranumi, a vorbi, a zice.
Grăire, substantiv feminin (învechit) Sinonime:
vorbă, cuvânt, zisă, zicere, spusă.
Guraliv (guralivă), adjectiv Sinonime:
vorbăreţ, gălăgios, flecar, bun de gură, palavragiu, gură-spartă, gureş.
Gură, substantiv feminin
Sinonime:
afirmaţie, bot, buză, ceartă, chei, clanţă, clobanț, clonț, cuvânt, declaraţie, decolteu, deschidere, deschizătură, dușcă, fleancă, fofelniță, gaură, gălăgie, gât, gâtlej, glas, grai, hanță, harță, îmbucătură, înghiţitură, lamă, (Moldova şi Bucovina) leoapă, leoarbă, mal, margine, mărturisire, meliță, moară, muzicuță, ochi, orificiu, papagal, pas, persoană (care trebuie întreținută), plisc, pupăză, răscroială, râșniță, rât, relatare, sărut, sărutare, scandal, sfadă, sorbitură, spusă, strâmtoare, strigăt, tăiş, trombon, țarcă, țipăt, vad, vorbă, vorbitor, zisă, (argou) mestecău, (argou) muie, (Banat şi Transilvania) flit, (botanică) (gura-lupului) (regional) colțul-lupului; (gură căscată) gură-cască, cască-gură; (învechit) rost, (plural) buze, (regional) mordă, (regional) pieptar.
Gureș (gureșă), adjectiv
Sinonime:
ciripitor, clănțău, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbă-lungă, vorbăreț, (învechit) vorbareț.
Haz, substantiv neutru
Sinonime:
amuzament, bucurie, caraghioslâc, desfătare, duh, glumă, mângâiere, mulțumire, nostimadă, plăcere, satisfacție, spirit, umor, veselie, vorbă de duh; farmec, lipici; (figurat) piper, sare.
Îmbrobodi, verb
Sinonime:
a acoperi cu o broboadă, (Transilvania) a se încârpui; (figurat) a (se) acoperi ca într-un văl, a (se) învălui, a acoperi cu un văl, a înconjura din toate părțile; (figurat) a bălmăji, a captiva, a duce cu vorba, a încălța, a înşela, a minţi, a păcăli, a seduce.
Încânta, verb Sinonime:
a captiva, a fermeca, a vrăji, a entuziasma; a amăgi, a înşela, a duce cu vorba.
Îndemn, substantiv neutru
Sinonime:
chemare, imbold, impuls, îmboldire, îndrumare, învățătură, pornire (lăuntrică), povață, povățuire, sfat, stimul, stimulent, vorbă, (figurat) mișcare, (figurat) resort, (figurat) suport, (grecism învechit) parachinisis, (învechit și regional, la figurat) strămurare, (învechit) consiliu, (învechit) cuget, (învechit) dăscălie, (învechit) gând, (învechit) năstav, (învechit) porneală, (învechit) povățuială, (învechit) povățuitură, (învechit) sfătuială, (învechit) sfătuire, (învechit) socoteală, (popular) învăț, (regional) bold.
Învoială, substantiv feminin
Sinonime:
acord, angajament, angajare, aprobare, aranjament, asentiment, aviz, combinație, condiție, consimţământ, consimțire, contract, convenţie, împăcare, încuviințare, îngăduință, îngăduire, înţelegere, învoire, legământ, pact, permisie, permisiune, tranzacție, voie, voință, vorbă, vrere, (argou) șustă, (învechit și popular) legătură, (învechit și regional) poslușanie, (învechit și regional) slobozenie, (învechit) așezământ, (învechit) concesie, (învechit) concurs, (învechit) cuvânt, (învechit) pozvol, (învechit) sfat, (învechit) simfonie, (învechit) sulf, (învechit) șart, (învechit) volnicie, (Moldova și Bucovina) pozvolenie, (popular) târg, (popular) tocmeală, (popular) tocmire, (prin Banat) pogoadă, (prin Muntenia) prinsoare, (prin Oltenia și Banat) pogodeală, (regional) tocmă.
Juruinţă, substantiv feminin
Sinonime:
angajament, asigurare, cuvânt, fagăduială, făgăduință, jurământ, legământ, promisiune, vorbă.
Limbut (limbută), adjectiv Sinonime:
vorbăreţ, flecar, guraliv, gură-spartă.
Limbuţie, substantiv feminin
Sinonime:
baliverne, beție de cuvinte, fleacuri, flecăreală, flecărie, flecărire, flecărit, locvacitate, logoree, minciuni, pălăvrăgeală, pălăvrăgire, pălăvrăgit, povești, sporovăire, sporovăit, tăifăsuială, tăifăsuire, tăifăsuit, trăncăneală, trăncănire, trăncănit, treanca-fleanca, verbalism, verbozitate, verzi și uscate, volubilitate, vorbă multă și fără rost, vorbăraie, vorbărie, vorbe de clacă, vorbe goale, vorbe în vânt, vrute și nevrute, (depreciativ) poliloghie, (familiar) brașoave, (familiar) gogoși (de tufă), (familiar) palavre, (familiar) taclale, (figurat) clănțăneală, (figurat) dârdâială, (figurat) dârdâit, (figurat) frazeologie, (franțuzism) facondă, (franțuzism) verbiaj, (învechit) elocvență, (învechit) trancana, (Moldova) leorbăială, (popular și familiar) sporovăială, (prin Muntenia) procovanță, (regional) lehăit, (regional) pălăvăcăială, (regional) pălăvrăgitură, (regional) pălăvrit, (Transilvania) stroncănire.
Locvace, adjectiv
Sinonime:
bavard, clănțău, comunicativ, disert, elocvent, expansiv, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, prolix, verbos, volubil, vorbă-lungă, vorbăreţ.
Logoree, substantiv feminin
Sinonime:
bavardaj, facondă, flecăreală, flecărie, flecărire, flecărit, frazeologie, incontinență (verbală), limbuție, locvacitate, pălăvrăgeală, pălăvrăgire, pălăvrăgit, sporovăială, sporovăire, sporovăit, tăifăsuială, tăifăsuire, tăifăsuit, trăncăneală, trăncănit, verbiaj, verbigerație, verbomanie, verbozitate, volubilitate, vorbărie, (învechit) vorbăreție, (învechit) vorbitorie, (învechit) vorbitură, (rar) vorbăraie, (regional) leorbăială.
Muteşte, adverb Sinonime:
pe tăcute, fără vorbă.
Pălăvrăgeală, substantiv feminin
Sinonime:
bârfă, cleveteală, discuție fără rost, discuție lipsită de importanță, flecăreală, limbuţie, logoree, pălăvrăgit, sporovăială, taifas, trăncăneală, vorbărie, (variantă) palavrageală.
Palavragiu, substantiv masculin Sinonime:
guraliv, vorbăreţ, flecar, limbut; bârfitor, clevetitor; mahalagiu.
Papagal, substantiv masculin
Sinonime:
(zoologie) ara, cacadu, cacatoes, iaco, jaco, kakapo, kea, lori, peruș; (figurat) guraliv, flecar, vorbăreţ, limbut.
Parascovenie, substantiv feminin (popular)
Sinonime:
afirmație neserioasă, balivernă, bazaconie, boroboaţă, drăcie, drăcovenie, festă, fleac, ghiduşie, măscară, năzbâtie, nimic, palavră, poznă, şotie, ștrengărie, vorbă goală.
Parimie, substantiv feminin (învechit)
Sinonime:
adagiu, aforism, cugetare, dicton, învăţătură, maximă, morală, parabolă, parimiar, pildă, proverb, sentinţă, vorbă bătrânească, zicală, zicătoare, (variantă) paremie.
Parolă, substantiv feminin Sinonime:
convenţie, secret; cuvânt, vorbă; şuetă, conversaţie, cozerie, discuţie, taifas, taclale.
Peltea, substantiv feminin Sinonime:
(figurat) vorbărie, flecăreală, poliloghie, pălăvrăgeală, trăncăneală, sporovăială.
Poliloghie, substantiv feminin (depreciativ) Sinonime:
vorbărie, retorică, flecăreală.
Pomeni, verb Sinonime:
a aminti, a aduce vorba, a menţiona, a cita; a se trezi, a-şi da seama.
Porunci, verb Sinonime:
a ordona, a comanda, a dicta, a dispune, a obliga, a impune, a cere, a pretinde; (regional) a comunica, a transmite, a trimite vorbă.
Povesti, verb Sinonime:
a istorisi, a nara, a expune, a înfăţişa; (regional) a sta de vorbă, a discuta, a sta de poveşti, a pălăvrăgi.
Sfadă, substantiv feminin
Sinonime:
animozitate, ceartă, conflict, controversă, dezacord, dezbinare, diferend, discordie, discuție, disensiune, dispută, divergenţă, dușmănie, gâlceavă, învrăjbire, litigiu, neînţelegere, ostilitate, pornire, ură, vorbă, vrajbă, vrăjmășie, zarvă, zâzanie, (învechit) svadă.
Sfătui, verb Sinonime:
a povăţui, a îndruma, a consilia; a sta de vorbă, a se consfătui, a conversa.
Socoteală, substantiv feminin
Sinonime:
adunare, afacere, apreciere, atenție, bilanț, calcul, calculare, chestiune, chibzuială, chibzuință, chibzuire, cinste, cinstire, considerație, cont, cumințenie, cuminție, cumpăt, cumpătare, deliberare, estimare, estimație, evaluare, explicație, gând, ghid, grijă, idee, intenție, îndemn, îndrumare, înțelepciune, înțeles, învățătură, judecată, măsură, mesaj, minte, moderație, motiv, notă de plată, numărare, numărat, numărătoare, onoare, operație, ordine, plan, ponderație, povață, povățuire, poveste, prețuire, pricină, problemă, proiect, raționament, rânduială, reflecție, regulă, respect, rost, sarcină, semnificație, sens, situație (de venituri și cheltuieli), socotire, socotit, stimă, tact, tâlc, temperanță, trecere, vază, vorbă, (familiar) combinație, (familiar) lucru, (familiar) treabă, (figurat) cumpăneală, (figurat) cumpănire, (figurat) spate, (figurat) spinare, (învechit și regional) propus, (învechit și regional) sfat, (învechit și regional) socoată, (învechit și regional) socotință, (învechit și regional) soroc, (învechit și regional) șart, (învechit) aviz, (învechit) cuget, (învechit) duh, (învechit) inteligență, (învechit) madea, (învechit) opinie, (învechit) părere, (învechit) propozit, (învechit) rațiune, (învechit) sămăluire, (învechit) săvârșit, (învechit) schepsis, (învechit) seamă, (învechit) tocmeală, (învechit, în Transilvania) comput, (livresc) continență, (popular) răboj, (popular) scumpătate, (rar) calculație, (regional) ogod, (rusism învechit) predmet, (Transilvania și Maramureș) sămădaș.
Spunere, substantiv feminin (învechit) Sinonime:
vorbă, expresie, sentinţă, proverb, zicală, aforism.
Spusă, substantiv feminin (popular) Sinonime:
vorbă, cuvânt, mărturisire, destăinuire.
Şugui, verb Sinonime:
a glumi, a face haz, a face pozne, a face spirite, a duce cu vorba, a minţi.
Taifas, substantiv neutru Sinonime:
conversaţie, discuţie, cozerie, şuetă, parolă, taclale, pălăvrăgeală, flecăreală, vorbărie.
Tăinui, verb
Sinonime:
a acoperi, a ascunde, a dosi, a mistui, a nu lăsa să se știe, a păstra o taină, a ține în taină, a ține secret, (figurat) a înăbuşi; (popular) a conversa, a discuta, a flecări, a îndruga, a pălăvrăgi, a sporovăi, a sta de vorbă, a sta la taifas, a tăifăsui, a trăncăni.
Trăncăneală, substantiv feminin Sinonime:
sporovăială, vorbărie, flecăreală, hodorogeală.
Vântura, verb Sinonime:
(figurat) a împrăştia, a risipi, a spulbera, a agita; a cutreiera, a colinda, a străbate; (figurat) a da în vileag, a povesti, a comenta, a purta vorba.
Vocabulă, substantiv feminin Sinonime:
cuvânt, vorbă.
Volubil (volubilă), adjectiv Sinonime:
uşor la vorbă, mobil, spontan, prompt.
Zicere, substantiv feminin Sinonime:
cuvânt, vorbă, vorbire; expresie, zicală, zicătoare, maximă, aforism.
Zisă, substantiv feminin
Sinonime:
afirmaţie, aserțiune, cuvânt, declarație, mărturisire, propoziție, proverb, relatare, spusă, vorbă, zicală, zicătoare, (învechit) voroavă, (astăzi rar) parolă, (figurat) gură; (învechit) îndemn, ordin, poruncă, sfat.
Afirmaţie, substantiv
Sinonime:
adeverire, afirmare, aserţiune, atestare, confirmare, cuvânt, declarare, declaraţie, demonstrare, demonstrație, mărturie, mărturisire, propoziţie, reafirmare, spunere, spusă, susținere, teoremă, teză, vorbă, zisă, (învechit) afirmațiune, (învechit) voroavă, (rar) parolă.
Angajament, substantiv
Sinonime:
asigurare, cuvânt, făgăduială, făgăduinţă, legământ, promisiune, vorbă, (astăzi rar) parolă, (învechit şi regional) juruită, (regional) făgadă, (Transilvania) tagădaş, (Moldova) juruinţă, (învechit) promitere, sfătuit, (turcism învechit) bacalâm; îndatorire, obligaţie, sarcină, (popular) legătură.
Banalitate, substantiv
Sinonime:
clișeu, evidență, generalitate, idee banală, insignifianță, lapalisadă, lipsă de originalitate, loc comun, lucru banal, lucru comun, lucru obișnuit, platitudine, poncif, prozaism, proză, stereotip, truism, vorbă banală.
Clănţăneală, substantiv
Sinonime:
clănţănire, clănţănit, clănţănitură, dârdâială, dârdâit; flecăreală, flecărie, flecărire, flecărit, limbuţie, pălăvrăgeală, pălăvrăgire, pălăvrăgit, sporovăială, sporovăire, sporovăit, tăifăsuială, tăifăsuire, tăifăsuit, trăncăneală, trăncănit, vorbăraie.
Confabulaţie, substantiv
Sinonime:
mitomanie; frazeologie, limbuție, locvacitate, logoree, papotaj, pălăvrăgeală, prolixitate, verbalism, verbiaj, verbozitate, vorbărie.
Convorbi, verb
Sinonime:
a sta de vorbă, a conversa, a dialoga, a discuta, a vorbi.
Corn, substantiv
Sinonime:
aripă, capăt, căprior, coastă, colţ, cotlon, flanc, margine, ungher, unghi, rădaşcă, răgace; (învechit) trompă, (biserică) filacteră, (rar, la plural) tfiline, (învechit) advar; (cornul-secarei) (regional) pintenul-secarei; (expresie) (cu coarne) exagerat, de necrezut, gogonat, umflat; (expresie) (a lua în coarne) a împunge cu coarnele, (figurat) a se repezi cu vorba la cineva, a certa pe cineva; (expresie) (a fi mai cu coarne decât altul) a fi mai grozav decât altul; (expresie) (a pune funia în coarne) a înșela, a amăgi; (expresie) (a se lua în coarne cu cineva) a se încăiera, a se lua la harță; (expresie) (a-și arăta coarnele) a-și manifesta răutatea; (expresie) (a căuta în coarne) a se uita în coarne, a îndeplini toate capriciile cuiva, a răsfăța; (expresie) (a pune coarne) a călca credința conjugală, a înșela; (popular) (cel cu coarne) dracul; olifant; (articulat) (cornul-caprei) roşcovă; (articulat) (cornul-dracului) barba-popii; (articulat) (cornul-salcei) brâncă.
Cruditate, substantiv
Sinonime:
(figurat) vorbă grosolană, mojicie; (la plural) fructe, legume proaspete, verdețuri.
Dăscălie, substantiv
Sinonime:
admonestare, ceartă, certare, dojană, dojenire, imputare, îndemn, îndrumare, învăţătură, morală, mustrare, observaţie, povaţă, povăţuire, profesorat, reproş, sfat, ştiinţă, vorbă; (figurat) catedră.
Verbiaj, substantiv
Sinonime:
verbalism, vorbărie, flecăreală, sporovăială.
Dicţionar, substantiv
Sinonime:
enciclopedie, glosar, lexic, lexicon, nomenclatură, repertoar, repertoriu, tezaur, vocabular; (învechit) condică, cuvântar, vorbar.
Divăni, verb (popular)
Sinonime:
a se consulta, a se învoi, a se sfătui, a sta de vorbă, a sta la taifas, (regional) a ghivăni.
Dârdală, substantiv
Sinonime:
amendă, gloabă, mârţoagă, penalitate, penalizare; om flecar, om de nimic; (și cu rol de adjectiv) clănţău, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbă-lungă, vorbăreţ.
Dârdâială, substantiv
Sinonime:
tremurătură, clănţănit; flecăreală, flecărie, flecărire, flecărit, limbuţie, pălăvrăgeală, pălăvrăgire, pălăvrăgit, sporovăială, sporovăire, sporovăit, tăifăsuială, tăifăsuire, tăifăsuit, trăncăneală, trăncănit, vorbăraie.
Dârdâit, substantiv
Sinonime:
tremurătură, clănţănit; flecăreală, flecărie, flecărire, flecărit, limbuţie, pălăvrăgeală, pălăvrăgire, pălăvrăgit, sporovăială, sporovăire, sporovăit, tăifăsuială, tăifăsuire, tăifăsuit, trăncăneală, trăncănit, vorbăraie.
Verbigerație, substantiv
Sinonime:
bla-bla, glosolalie, logoree, verbiaj, vorbărie.
Dulcegărie, substantiv
Sinonime:
vorbă dulceagă, purtare dulceagă, atitudine dulceagă, sentimentalism.
Facondă, substantiv
Sinonime:
elocință, limbuție, vorbărie, volubilitate.
Exprimare, substantiv
Sinonime:
expresie, formulare, manifestare; articulare, limbă, vorbă, vorbire, limbaj; stil.
Făgadă, substantiv
Sinonime:
angajament, asigurare, cuvânt, făgăduială, făgăduinţă, legământ, promisiune, vorbă.
Făgădaş, substantiv
Sinonime:
angajament, asigurare, cuvânt, făgăduială, făgăduinţă, legământ, promisiune, vorbă.
Bla-bla, substantiv
Sinonime:
flecăreală, vorbărie fără rost, pălăvrăgeală.
Flecăreală, substantiv
Sinonime:
flecărie, flecărire, flecărit, limbuţie, pălăvrăgeală, pălăvrăgire, pălăvrăgit, sporovăială, sporovăire, sporovăit, tăifăsuială, tăifăsuire, tăifăsuit, trăncăneală, trăncănit, vorbă de clacă, vorbăraie, vorbărie, (livresc) locvacitate, logoree, verbalism, verbiaj, verbigerație, verbozitate, (regional) pălăvăcăială, pălăvrăgitură, pălăvrit, trancana, treanca-fleanca, (Moldova) leorbăială, (prin Muntenia) procovanță, (Transilvania) stroncănire, (figurat) clănțăneală, dârdâială, dârdâit.
Flecărie, substantiv
Sinonime:
flecăreală, vorbărie.
Flecărire, substantiv
Sinonime:
bârfeală, bârfire, cancan, cățăire, clămpăneală, clămpănire, cotcodăcire, flecăreală, flecărie, flecărit, limbuție, locvacitate, logoree, pălăvrăgeală, pălăvrăgire, pălăvrăgit, sporovăială, sporovăire, sporovăit, tăifăsuială, tăifăsuire, tăifăsuit, trăncăneală, trăncănire, trăncănit, vorbăraie, vorbărie, (figurat) clănțăneală, (figurat) dârdâială, (figurat) dârdâit, (figurat) hodorogeală, (figurat) melițare, (Moldova) leorbăială, (prin Muntenia) procovanță, (regional) leorbăire, (regional) pălăvăcăială, (regional) pălăvrăgitură, (regional) pălăvrit, (regional) prujire, (regional) torosire, (regional) trancana, (regional) treanca-fleanca, (Transilvania) stroncănire.
Flecar, substantiv și adjectiv
Sinonime:
clănţău, guraliv, limbut, palavragiu, vorbareţ, vorbă-lungă, (livresc) locvace, logoreic, (rar) ploscar, ploscaş, taclagiu, (popular şi familiar) farfara, (popular) gureş, toacă-gură, (învechit şi regional) spornic, vorbăreţ, (regional) pălăvatic, pălăvrăgit, tololoi, vorbar, (Moldova) dârdală, lehău, leorbău, (Transilvania) stroncănitor, (prin Muntenia) tândălit, (Moldova) trăncălău, (învechit) limbareț, vorovaci, (familiar) moftangiu, (rar, familiar) moftolog, mofturean, (figurat) meliță.
Flecară, substantiv
Sinonime:
guralivă, limbută, palavragioaică, vorbăreaţă, (familiar) moftangioaică, (figurat) gaiţă.
Bavardaj, substantiv
Sinonime:
bla-bla, confabulație, flecăreală, locvacitate, logoree, verbiaj, verbozitate, vorbărie.
Frumuşel, adjectiv
Sinonime:
drăguţ; (adverb) bine, calm, cu frumosul, fără prea multă vorbă, lin.
Pălăvăcăială, substantiv
Sinonime:
flecăreală, flecărie, flecărire, flecărit, limbuţie, pălăvrăgeală, pălăvrăgire, pălăvrăgit, sporovăială, sporovăire, sporovăit, tăifăsuială, tăifăsuire, tăifăsuit, trăncăneală, trăncănit, vorbăraie.
Ima, verb (regional)
Sinonime:
a (se) murdări, a (se) mânji, a (se) feșteli; (la figurat) a întina cu vorba. Îmă, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
maică, mamă, (învechit) îmmă, (învechit) înmă.
Verb, substantiv
Sinonime:
categorie gramaticală, cuvânt, glas, grai, gură, limbaj, locuțiune, parolă, sintagmă, termen, voce, vorbă.
Guraliu, adjectiv (regional)
Sinonime:
flecar, limbut, vorbăreț, (variantă) guraliv.
Pont, substantiv
Sinonime:
aluzie personală, aluzie răutăcioasă, apucătură, articol, capitol, capriciu, chef, comportament, comportare, conduită, deprindere, extras, fandoseală, fantezie, fason, fiţă, fragment, idee, insinuare, ironie, împunsătură, limită, maimuţăreală, moft, moment oportun, naz, ocazie, paragraf, pasaj, poftă, pontator, (rar) pontagiu, (învechit) pontaş, prilej, prosteală, punct, purtare, sclifoseală, toană, vorbă înțepătoare, (plural) maniere, (plural) moravuri, (plural) năravuri, (plural) obiceiuri.
Onanie, substantiv
Sinonime:
autoerotism, autoexcitare, masturbare, masturbaţie, onanism, (învechit) malahie; (regional) arătare, avorton, (om) slut, (om) urât, pocitanie, stârpitură, (variantă) nanie; (figurat) vorbărie goală, muncă neeficientă.
