Vlăgui
Vlăgui, verb
Sinonime: a stoarce de puteri, a slei, a istovi, a osteni, a epuiza.  
 
Vlăguire
Vlăguire, substantiv
Sinonime: epuizare, extenuare, istoveală, istovire, secătuire, sfârșeală, slăbiciune, sleire, surmenaj, surmenare, (învechit și regional) slăbie, (învechit) marasm.  
 

Extenua
Extenua, verb
Sinonime: a obosi, a istovi, a osteni, a slei, a epuiza, a frânge, a seca, a secătui, a sfârşi, a stoarce, a vlăgui, a zdrobi, (regional) a stoci, (prin Oltenia si Muntenia) a dehobi, (învechit) a zămorî, (figurat) a suge.  
 
Fleşcăi
Fleşcăi, verb
Sinonime: a se înmuia, a se moleşi, a deveni flasc, a deveni moale, a se terciui, a se muia, a se vlăgui.  
 
Istovi
Istovi, verb
Sinonime: a epuiza, a slei, a stoarce, a obosi, a vlăgui, a extenua; a sfârși, a termina, a isprăvi, a încheia.  
 
Leșin
Leșin, substantiv neutru
Sinonime: ameţeală, slăbiciune, sfârşeală, vlăguire, sincopă.  
 
Leşinat (leșinată)
Leşinat (leșinată), adjectiv
Sinonime: extenuat, sfârşit, slăbit, vlăguit; nemâncat, lihnit, mort de foame.  
 
Muia
Muia, verb
Sinonime: a atenua, a ceda, a descrește, a diminua, a domoli, a emoționa, a fi plin de, a înduioșa, a îndupleca, a înmuia, a lăsa, a mărunți, a micșora, a modera, a moleși, a pondera, a pune rufele în apă înainte de spălat, a reduce, a scădea, a se blegi, a se calma, a se crăpa, a se face mai moale, a se face zob, a se îmbăia, a se îmblânzi, a se încălzi, a se linişti, a se potoli, a se scălda, a se sparge, a se terciui, a se uda, a slăbi, a tempera, a umezi, a vlăgui, (familiar) a se bleojdi, (figurat) a (se) fleșcăi, (figurat) a se turti, (fonetică) a palataliza, (învechit) a se încări, (popular) a întinge, (popular) a se cofleși, (popular) a se coleși, (prin Muntenia și Oltenia) a se pricăli, (prin Transilvania) a se bălmăji.  
 
Prostit (prostită)
Prostit (prostită), adjectiv
Sinonime: copleşit, uluit, zăpăcit, dezorientat, năuc, tembel; înşelat, păcălit, dus de nas, tras pe sfoară, păgubit; istovit, vlăguit, stors.  
 
Scheletic (scheletică)
Scheletic (scheletică), adjectiv
Sinonime: slab, uscat, vlăguit, prăpădit.  
 
Searbăd (searbădă)
Searbăd (searbădă), adjectiv
Sinonime: insipid, fad; (figurat) plictisitor, uniform, monoton; palid, vlăguit, veştejit, fără nuanţe.  
 
Seca
Seca, verb
Sinonime: a usca, a asana, a goli; a se pierde, a se termina, a dispărea (despre o apă); (figurat) a stoarce, a istovi, a vlăgui, a slei; (figurat) a se atrofia, a se veşteji, a paraliza.  
 
Secătui
Secătui, verb
Sinonime: a istovi, a epuiza, a stoarce, a vlăgui, a slei, a obosi; a sărăci, a seca, a dispărea.  
 
Sfârşit (sfârșită)
Sfârşit (sfârșită), adjectiv
Sinonime: isprăvit, terminat, încheiat, finalizat, dus la capăt; istovit, obosit, sleit, epuizat, vlăguit.  
 
Slab (slabă)
Slab (slabă), adjectiv
Sinonime: uscăţiv, debil, vlăguit, nerezistent; (figurat) influenţabil, ezitant, fricos; amestecat, diluat; (figurat) neînzestrat, mediocru; neroditor, nefertil.  
 
Slăbănog (slăbănoagă)
Slăbănog (slăbănoagă), adjectiv
Sinonime: uscăţiv, slab, debil, vlăguit; (învechit) infirm, olog, schilod.  
 
Slăbi
Slăbi, verb
Sinonime: a se usca, a se vlăgui, a se debilita; a diminua, a micşora; a se domoli, a se încetini.  
 
Slăbiciune
Slăbiciune, substantiv feminin
Sinonime: sfârşeală, epuizare, vlăguială; defect, scădere, lipsă, carenţă, viciu, deficienţă; afecţiune, înclinaţie, pornire, aplecare.  
 
Slăbit (slăbită)
Slăbit (slăbită), adjectiv
Sinonime: epuizat, vlăguit, anemiat, debilitat.  
 
Slei
Slei, verb
Sinonime: a se solidifica, a se închega; (figurat) a secătui, a epuiza, a vlăgui, a istovi, a extenua.  
 
Surmenaj
Surmenaj, substantiv neutru
Sinonime: adinamie, epuizare, extenuare, istoveală, istovire, lasitudine, oboseală, secătuire, sfârșeală, slăbiciune, sleire, surmenare, vlăguire, (învechit și regional) slăbie, (învechit, livresc) marasm.  
 
Topi
Topi, verb
Sinonime: a lichefia, a muia; (figurat) a potoli, a înduioşa, a îndupleca; a dizolva, a amesteca; a consuma, a înghiţi; a mistui; (figurat) a slăbi, a vlăgui, a usca, a istovi.  
 
Tras (trasă)
Tras (trasă), adjectiv
Sinonime: (figurat) slab, supt; obosit, sleit, vlăguit.  
 
Trudnic (trudnică)
Trudnic (trudnică), adjectiv
Sinonime: chinuitor, epuizant, extenuant, istovitor, obositor, trudit, (învechit și regional) ostenicios, (învechit) trudelnic, (învechit) trudos, (popular) ostenitor, (rar) vlăguitor.  
 
Dehobi
Dehobi, verb
Sinonime: a epuiza, a extenua, a frânge, a istovi, a seca, a secătui, a sfârşi, a slei, a stoarce, a vlăgui, a zdrobi.  
 
Extenuant
Extenuant, adjectiv
Sinonime: epuizant, istovitor, obositor, trudnic, (rar) vlăguitor, (popular) ostenitor, (învechit şi regional) ostenicios.  
 
Extenuare
Extenuare, substantiv
Sinonime: epuizare, istoveală, istovire, secătuire, sfârşeală, slăbiciune, sleire, surmenaj, surmenare, vlăguire, (învechit şi regional) slăbie, (învechit, livresc) marasm.  
 
Extenuat
Extenuat, adjectiv
Sinonime: epuizat, frânt, istovit, prăpădit, rupt, secat, secătuit, sfârşit, sleit, stors, trudit, vlăguit, zdrobit, (Moldova) batojit, (prin Muntenia) tâhobit, (învechit) stătut.  
 
Fleşcăit
Fleşcăit, adjectiv
Sinonime: moale, fără consistență, puhav; moleşit, muiat, vlăguit.  
 
Zămorî
Zămorî, verb
Sinonime: a epuiza, a extenua, a frânge, a istovi, a seca, a secătui, a sfârşi, a slei, a stoarce, a vlăgui, a zdrobi.  
 
Marasm
Marasm, substantiv
Sinonime: demoralizare, depresiune, deprimare, descurajare, epuizare, extenuare, istoveală, istovire, secătuire, sfârşeală, slăbiciune, sleire, surmenaj, surmenare, vlăguire.  
 
Hămesit
Hămesit, adjectiv
Sinonime: fără vlagă, foarte flămând, istovit, lacom, lihnit, mort de foame, nesăturat, nesățios, sleit de puteri, vlăguit.  
 
Stoci
Stoci, verb
Sinonime: a asupri, a dezumfla, a epuiza, a exploata, a extenua, a frânge, a (se) goli, a istovi, a împila, a împovăra, a năpăstui, a oprima, a oropsi, a persecuta, a prigoni, a seca, a secătui, a sfârşi, a slei, a stoarce, a tiraniza, a urgisi, a vlăgui, a zdrobi; (variante) (Transilvania) a storci, (Bucovina) a stopci.  
 
Rebegit
Rebegit, adjectiv
Sinonime: istovit, înghețat, pătruns de frig, stors de puteri, vlăguit, zgribulit, (variantă) răbegit.  
 
Slăbie
Slăbie, substantiv
Sinonime: (învechit) anemie, debilitate, deșert, flămânzare, șold; cusur, defect, epuizare, extenuare, istoveală, istovire, meteahnă, nărav, patimă, secătuială, sfârșeală, slăbiciune, sleire, surmenaj, surmenare, viciu, vlăguire; (regional) lipsă (de avere), neavere, nevoie, sărăcie.  
 
Ofilire
Ofilire, substantiv
Sinonime: îngălbenire, pălire, slăbire, uscare, veștejire, vlăguire, (popular) gălbenire.  
 
Atrofiare
Atrofiare, substantiv
Sinonime: atrofiat, atrofiere, închircire, micșorare, pipernicire, slăbire, uscare, vlăguire.  
 
Surmenare
Surmenare, substantiv
Sinonime: epuizare, extenuare, istoveală, istovire, obosire, secătuire, sfârșeală, slăbiciune, sleire, surmenaj, vlăguire, (învechit și regional) slăbie, (învechit, livresc) marasm.  
 
Rablagire
Rablagire, substantiv
Sinonime: deteriorare, ramolire, stricare, uzare, vlăguire, (variantă) răblăgire.  
 
Jigodios
Jigodios, adjectiv
Sinonime: bolnav de jigodie, jigodit, răpănos, (figurat) prăpădit, (figurat) vlăguit.  
 
Toropit
Toropit, adjectiv
Sinonime: amețit, amorțit, biruit, copleșit, moleșit, vlăguit, (regional) trândav; (regional) bătut zdravăn, distrus, nimicit, terciuit.  
 
Suprafatigă
Suprafatigă, substantiv
Sinonime: epuizare, extenuare, istoveală, istovire, secătuire, sfârșeală, slăbiciune, sleire, surmenaj, surmenare, vlăguire, (învechit și regional) slăbie, (învechit; livresc) marasm.  
 
Bătojit
Bătojit, adjectiv (Moldova)
Sinonime: vlăguit.  
 
 


Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie

Reduceri online!
RSS


Meniu
Dictoo.eu
Dictoo.eu
Reduceri
Dicționar