Surpriză, substantiv feminin Sinonime:
surprindere; dar, cadou, atenţie.
Cadou, substantiv neutru Sinonime:
dar, atenţie, surpriză; donație; ofrandă; (învechit) plocon, peşcheş; mită.
Comedie, substantiv feminin
Sinonime:
(popular) caraghiozlâc, comicărie, poznă, bazaconie; surpriză, minune, lucru neaşteptat, bizarerie, bâzdâganie, ciudăţenie, curiozitate, drăcie, drăcovenie, încurcătură, minunăţie, năstruşnicie, năzdrăvănie, păţanie; (comedie muzicală) muzical; (figurat) prefăcătorie, ipocrizie, falsitate; burlescă, satiră, scheci, scenetă, farsă, vodevil, bufonerie, parodie, pantalonadă.
Plocon, substantiv neutru
Sinonime:
atenție, bir, cadou, compliment, dar, dare, impozit, închinăciune, jertfă, mătanie, ofrandă, plecăciune, ploconeală, prinos, reverență, surpriză, temenea, (învechit) bairamlâc, (învechit) danie, (popular) rodină, (variantă) poclon.
Consternaţie, substantiv
Sinonime:
consternare, perplexitate, stupefacţie, stupoare, surprindere, surpriză, uimire, uluială, uluire.
Consternare, substantiv
Sinonime:
surpriză neplăcută, stupoare, consternație, uimire.
Dăruşag, substantiv
Sinonime:
atenţie, cadou, dar, surpriză; dăruire.
Prosfora, substantiv
Sinonime:
atenţie, cadou, dar, surpriză. Prosfora, verb
Sinonime:
a da, a dărui, a oferi, a face un cadou.
Ha, interjecție
Sinonime:
(exprimă surpriza) ce? cum? poftim?; (exprimă mirare sau neîncredere) nu-i așa? n-am dreptate?; (variante) aha, hai, hi, hî, ho, oho.
Impact, substantiv
Sinonime:
ciocnire, coliziune, contact, contralovitură, efect, incidență, influență, izbire, întâlnire, lovire, prezență, relație, surpriză, şoc, tamponare, telescopaj.
Stupefiere, substantiv
Sinonime:
consternare, încremenire, năucire, stupefacție, stupoare, surpriză, uimire, uluire.
Peşcheş, substantiv
Sinonime:
(învechit) atenţie, cadou, dar, haraci, mită, plocon, surpriză, tribut, (variantă) peșchiș.
Etonament, substantiv (învechit)
Sinonime:
consternare, consternație, stupefacție, stupoare, surpriză, uimire.
Surprindere, substantiv
Sinonime:
consternare, descoperire, observare, perplexitate, sentiment de uimire, sesizare, stupefacție, stupoare, surpriză, uimire, uluială, uluire, (rar) consternație.
Uluire, substantiv
Sinonime:
amețeală, buimăceală, buimăcire, consternare, consternație, minunare, năuceală, năucire, perplexitate, stupefacție, stupefiere, stupoare, surprindere, surpriză, uimire, uluială, zăpăceală, (învechit) minune, (învechit) uimeală.
