Sumisiune, substantiv
Sinonime:
alejanță, ascultare, aservire, cumințenie, docilitate, supunere, (învechit) sujecțiune.
Ascultare, substantiv
Sinonime:
audiere; chestionare, examinare, interogare, (învechit) procitanie; cuminţenie, docilitate, supunere, (livresc) obedienţă, (rar) cuminţie, sumisiune, supuşenie, (învechit) ascultământ, plecăciune, subordinaţie.
Conchetă, substantiv (învechit)
Sinonime:
apropriere, capturare, captură, conchistă, cucerire, luare, ocupare, ocupație, seducere, seducție, subjugare, sumisie, sumisiune, supunere.
Alejanță, substantiv
Sinonime:
fidelitate, obediență, servilitate, sumisiune, supunere, vasalitate.
Servilitate, substantiv
Sinonime:
adulație, dependență, sclavaj, servilism, slugărnicie, sumisiune.
Observanță, substantiv
Sinonime:
acceptație, normă (religioasă), obediență, observare, observație, practică, reglement, regulament, regulă, rit, statut, sumisiune.
Înfeudare, substantiv
Sinonime:
aservire, înrobire, robie, robire, subjugare, sumisiune, supunere, (învechit) sujecțiune.
Servitudine, substantiv
Sinonime:
aservire, dependență, ilotism, înfeudare, robie, sclavaj, sclavie, servaj, servitute, subjugare, subordonare, sumisiune, supunere, vasalitate.
