Steag, substantiv neutru Sinonime:
drapel, stindard, fanion, flamură, pavilion; (învechit) companie, grupă, batalion, trupă.
Șteagă, substantiv (regional)
Sinonime:
ștevie.
Steagul-zânelor, substantiv (regional)
Sinonime:
(botanică) cuscută, torțel.
Bairac, substantiv neutru (învechit) Sinonime:
steag, drapel; unitate (militară), companie.
Bandieră, substantiv feminin (învechit) Sinonime:
steag, drapel, flamură, stindard.
Drapel, substantiv neutru
Sinonime:
steag, stindard, flamură, (rar) bandieră, pavilion, (învechit şi regional) banderiu, prapur, fanion; (istorie) gonfalon, oriflamă.
Flamură, substantiv feminin Sinonime:
drapel, steag, stindard.
Pavilion, substantiv neutru Sinonime:
chioşc, clădire; drapel, steag, stindard, flamură, prapur; cornet, pâlnie.
Recruta, verb
Sinonime:
a alege, a angaja, a atrage, a fi încorporat, (figurat) a intra sub steag, a încorpora, a înregimenta, a înrola, a mobiliza, a racola, a selecta, (învechit și popular) a scrie, (învechit) a conscrie, (învechit, prin Transilvania și Bucovina) a asenta, (prin nordul Transilvaniei) a șorozi, (Transilvania) a cătăni.
Stindard, substantiv neutru Sinonime:
steag, fanion, drapel, pavilion; (figurat) emblemă, deviză.
Toiag, substantiv neutru
Sinonime:
ajutor, baston, băț, bâtă, cârjă, ciomag, par, reazem, sceptru, sprijin, sprijinitor, (figurat) putere, (învechit și regional) toiagă, (învechit) cioian, (regional) codiriște, (regional) hădărag, (regional) măcău, (regional) mustuitor, (regional) opintitor, (regional) stat, (regional) steag (la nuntă), (regional) toiug, (regional) tuiag.
Arbora, verb
Sinonime:
a afișa, a etala, a arăta; (despre steaguri, drapele, pavilioane) a înălţa, a ridica, a desfășura, a planta.
Tui (tuiuri), substantiv neutru
Sinonime:
(învechit) steag turcesc.
Bulucbăşie, substantiv
Sinonime:
buluc, ceată, steag.
Catarg, substantiv
Sinonime:
arbore, artimon, băț de steag, stâlp, (învechit) catart, (învechit) mastă.
Culoare, substantiv
Sinonime:
colorație, colorit, nuanță, pigment, tentă, tonalitate, vopsea; (rar) maslă; alură, aparență, aspect; (figurat) drapel, semn, steag.
Cuscută, substantiv
Sinonime:
(botanică) torţel, (regional) borangic, iniţă, întorţel, lipici, părul-Sfintei-Mării, (prin Banat) steagul-zânelor.
Hampă, substantiv
Sinonime:
suport de steag.
Baierac, substantiv (învechit)
Sinonime:
drapel, steag, (învechit) baiarac, (învechit) bairac, (învechit) bairaiac, (învechit) iuruc-bairac.
Steguț, substantiv (regional)
Sinonime:
steag (mic), steguleț.
Steguleţ, substantiv
Sinonime:
fanion, steag (mic), (regional) steguț.
Dezarbora, verb
Sinonime:
(marină) a demonta arborada, a doborî arborada, (despre steaguri, pavilioane) a da jos.
