Sac, substantiv masculin Sinonime:
traistă; geantă, valiză, sacoşă.
Saca, substantiv
Sinonime:
butoi pe două roți; (argou) trăsură de închiriat.
Săcăcios, adjectiv (învechit)
Sinonime:
extenuat, (învechit) secăcios.
Săcăciune, substantiv (învechit)
Sinonime:
infirmitate, invaliditate, paralizie; (învechit) secăciune.
Sacadă, substantiv
Sinonime:
mișcare bruscă și neregulată, zmucire, zmuncire. Sacada, verb
Sinonime:
a rosti cu întreruperi scurte și regulate, a vorbi sacadat; a scutura, a smuci, a zmuci, a zmunci.
Sacadare, substantiv
Sinonime:
întrerupere, scuturare.
Sacadat (sacadată), adjectiv Sinonime:
cu întreruperi, intermitent; cadenţat.
Sacagioaică, substantiv
Sinonime:
sacagiţă.
Sacagiţă, substantiv
Sinonime:
(învechit) sacagioaică; (ihtiologie) câră.
Sacagiu, substantiv
Sinonime:
(regional) apar, (învechit) suiulgiu.
Sâcâi, verb Sinonime:
a necăji, a cicăli, a bate la cap, a nu lăsa în pace, a plictisi, a enerva.
Sâcâială, substantiv feminin
Sinonime:
agasare, bodogăneală, cicăleală, dăscăleală, enervare, iritare, plictiseală, plictisire, sâcâire, tracasare, (figurat) pisălogeală, (popular) zădărâre, (regional) morocăneală.
Sâcâire, substantiv
Sinonime:
agasare, enervare, iritare, plictisire, sâcâială, șicanare, (livresc) tracasare, (popular) zădărâre.
Sâcâitor (sâcâitoare), adjectiv
Sinonime:
agasant, cicălitor, enervant, iritant, plicticos, plictisitor, supărător, (figurat) pisălog, (variantă) sâcâietor.
Sâcâldisi, verb (învechit)
Sinonime:
a constrânge.
Săcănău, substantiv (regional)
Sinonime:
(la cai) nărav.
Săcărâmbit, substantiv
Sinonime:
(mineral) nagyagit.
Săcastru, substantiv
Sinonime:
şiră.
Sacat, adjectiv
Sinonime:
(învechit) bolnav, damblagit, infirm, lovit, rănit, spetit (de muncă), vătămat.
Săcăteu, substantiv
Sinonime:
sac mic, săculeţ, săcuşor, sedilă.
Sacatifsi, verb
Sinonime:
a mutila, a schilodi.
Sacatifsit, adjectiv
Sinonime:
infirm, invalid, mutilat, schilod, schilodit; deteriorat, ruinat.
Săcățiv, adjectiv (învechit și regional)
Sinonime:
arid, costeliv, jigărit, macru, pipernicit, pirpiriu, prăpădit, prizărit, răpciugos, sec, sfrijit, slab, slăbănog, uscat, uscățiv, (învechit) secățiv.
Sacatlâc, substantiv (învechit)
Sinonime:
infirmitate, invaliditate, necaz.
Sacăucă, substantiv
Sinonime:
(ihtiologie) câră.
Sacâz, substantiv neutru Sinonime:
colofoniu, mastic.
Sacciform, adjectiv
Sinonime:
bursiform, saceliform, saciform, saculiform, scrotiform, utriform.
Săcerătură, substantiv (învechit)
Sinonime:
secerătură.
Sacerdot, substantiv
Sinonime:
părinte, popă, preot, rabin.
Sacerdotal (sacerdotală), adjectiv Sinonime:
preoţesc, bisericesc; sacru, solemn.
Sacerdote, substantiv (învechit)
Sinonime:
sacerdot.
Sacerdotesă, substantiv
Sinonime:
(antichitate) bacantă, preoteasă, vestală.
Sacerdoţiu, substantiv neutru Sinonime:
cler, preoțime; (figurat) chemare, misiune.
Sachet (sachete), substantiv
Sinonime:
(franțuzism) punguliță, săculeț.
Saciform, adjectiv
Sinonime:
(în formă de sac) bursiform, saculiform, scrotiform, utricular, utriculiform, utriform.
Săciuit, adjectiv
Sinonime:
defrişat, despădurit. Săciuit, substantiv
Sinonime:
defrişare, defrişat, despădurire.
Sacnasiu, substantiv (învechit)
Sinonime:
balcon (acoperit), (învechit) săhniș; (variante) sagnasiu, sahnisiu, signasiu.
Sacos, substantiv
Sinonime:
(biserică) (grecism învechit) polistavrion.
Sacoşă, substantiv feminin Sinonime:
plasă, săculeţ.
Săcotei, substantiv
Sinonime:
săculeţ, săcuşor.
Sacou, substantiv neutru Sinonime:
haină, veston, surtuc.
Sacra, verb
Sinonime:
a canoniza, a confirma, a consacra, a consfinţi, a încorona, a întări, a ratifica, a sacraliza, a sancţiona, a sfinţi, a valida.
Sacral, adjectiv
Sinonime:
(anatomie) sacrat; intangibil, inviolabil, respectabil, sacru, sfânt.
Sacralitate, substantiv
Sinonime:
sanctitate, sfinţenie, (învechit) santitate.
Sacraliza, verb
Sinonime:
a adora, a canoniza, a da caracter sacru, a deifica, a diviniza, a idolatriza, a sacra, a sfinţi.
Sacralizant, adjectiv
Sinonime:
sacralizator.
Sacralizare, substantiv
Sinonime:
canonizare, fetişism, fetişizare, sfinţire; sacralizație.
Sacralizaţie, substantiv
Sinonime:
canonizare, divinizare, sacralizare, sanctificație, sfinţire, zeificare.
Sacrament, substantiv
Sinonime:
cuminecare, cuminecătură, euharistie, împărtăşanie, împărtăşire, împărtăşit, (la catolici) taină bisericească.
Sacramental (sacramentală), adjectiv
Sinonime:
bisericesc, consacrat, consfințit, cutumiar, habitual, intangibil, inviolabil, obișnuit, ritual, sacru, sfânt, sfinţit, solemn, tradițional.
Abnegaţie, substantiv feminin Sinonime:
devotament, tragere de inimă, dăruire, altruism, sacrificiu, renunțare.
Agasant (agasantă), adjectiv
Sinonime:
antipatic, contrariant, crispant, dezagreabil, enervant, exasperant, importun, insuportabil, iritant, neplăcut, persecutant, plicticos, plictisitor, sâcâitor, stresant, supărător, (învechit) zădărâtor.
Atentat, substantiv neutru
Sinonime:
agresiune, asasinat, atac, atentare, atingere, camuflet, complot, crimă, delict, fărădelege, infracţiune, ofensă, sacrilegiu, tentativă de omor, ultraj, viol, violare, violență.
Bâzâi, verb Sinonime:
a zumzăi, a zuzăi, a zbârnâi, a ţârâi, a cârti, a protesta; a plânge, a scânci, a se smiorcăi, a se sclifosi; (familiar) a sâcâi, a necăji, a zgândări, a cicăli, a dăscăli, a bate la cap.
Blasfemie, substantiv feminin Sinonime:
afront, defăimare, hulă, ocară, impietate, injurie, calomnie, bârfă, ofensă, ponegrire, profanare, bârfeală, cleveteală, sacrilegiu.
Butoi, substantiv neutru Sinonime:
bute, buriu, vas de lemn, (Moldova) poloboc, saca. Buțoi, substantiv (regional)
Sinonime:
(ihtiologie) pește-lup, (regional) buțon.
Cadenţat (cadenţată), adjectiv Sinonime:
ritmat, ritmic; sacadat, accentuat, punctat; în ritm egal, repetat; la interval egal, periodic, succesiv, alternativ.
Căra, verb Sinonime:
a duce, a transporta; (reflexiv) a se duce, a pleca, a se cărăbăni, a o şterge, a-și lua tălpăşiţa. Câră, substantiv
Sinonime:
(ihtiologie) (regional) sacagiţă, sfârlă, (prin Bucovina) sacăucă, (prin Moldova) smorlă; zvârlugă.
Cicăleală, substantiv feminin Sinonime:
pisălogeală, sâcâială, batere la cap, bârâire, cicălire, cihăială.
Cicăli, verb Sinonime:
a pisălogi, a sâcâi, a bate la cap, a bârâi, a ciocăni.
Cler, substantiv
Sinonime:
(biserică) preoţime, (livresc) sacerdoţiu, (popular) popime, (învechit) preoţie.
Colofoniu, substantiv neutru Sinonime:
sacâz.
Comanda, verb
Sinonime:
a da ordin, a da dispoziţii, a ordona, a porunci, a dispune, a cere, a impune; (tehnică) a controla, a regla; a gestiona, a conduce; a decreta, a dicta, a obliga; a necesita, a vrea. Comandă, substantiv feminin
Sinonime:
dispoziţie, poruncă, ordin; solicitare, cerere; conducere; consumație; (tehnică) element de meniu, levier, manetă, reglaj, telecomandă, volan. Comânda, verb
Sinonime:
a pomeni; a jertfi, a sacrifica.
Confirma, verb
Sinonime:
a adeveri, a atesta, a întări, a recunoaşte, a certifica, a arăta, a demonstra, a dovedi, a mărturisi, a proba, a sprijini, a stabili, a susţine, (livresc) a corobora, (învechit şi regional) a probălui, (învechit) a încredinţa, a mărturi, a probui; a consacra, a consfinţi, a ratifica, a sancţiona, a valida, (învechit) a sacra.
Consfinți, verb
Sinonime:
a stabili, a legifera, a hotărî, a decide, a consacra, a fixa, a statornici, (învechit) a sfinţi; (termen juridic) a confirma, a întări, a ratifica, a sancţiona, a valida, (învechit) a sacra; a legaliza.
Cruce, substantiv feminin
Sinonime:
răscruce, răspântie, întretăiere, intersecţie, creştinism, ghindă, încrucişare, jumătate, lambă, spatie, treflă, vătrai, troiţă, cercevea; (tehnică) (regional) strup, strupalnic, ceatlău, (regional) flântar, măgăriţă, răscol, scară, (Moldova, Transilvania şi Banat) feleherţ, (Moldova şi Transilvania) spiţă, (Transilvania) tecărău; (tehnică) (crucea dinainte) (regional) cântar, cumpănă, scară; (crucea dinapoi) (regional) brăcinar, brănişor, coardă, iuhă, lehă, splină; (tehnică) (regional) bot, botniţă, hobot, obad, opleniţă; bulfeu; aripă; (botanică) (crucea-pământului) brânca-ursului, (învechit şi regional) sclipeţ, (regional) laba-ursului, talpa-ursului, fierea-pământului, piedicuţă, potroacă, ţintaură; (crucea-voinicului) pojarniţă, popilnic, rostopască, sunătoare, trei-răi; (articulat; constelație din emisfera nordică)
delfinul, lebăda; (crucea-pâinii) pristolnic, teişor; (crucea-salelor) sacrum. Cruce, adverb
Sinonime:
cruciş.
Discontinuu (discontinuă), adjectiv
Sinonime:
cu întreruperi, cuantificat, discret, episodic, inegal, intermitent, iregular, întrerupt, larvat, lipsit de continuitate, necontinuu, sacadat, sincopat, sporadic, variabil.
Dondăni, verb
Sinonime:
a bombăni, a mormăi, a bodogăni, a îndruga, a bălmăji, a bâigui, a bârâi, a bolborosi, a boscorodi, a cicăli, a dăscăli, a flecări, a gângăvi, a îngăima, a îngâna, a mârâi, a molfăi, a murmura, a pălăvrăgi, a plictisi, a sâcâi, a sporovăi, a trăncăni.
Dosnic (dosnică), adjectiv
Sinonime:
retras, izolat, ascuns, dosit, ferit, lăturalnic, singuratic, tainic, tăinuit, (rar) lăturaş, (învechit şi regional) săcret, (regional) lăturiş.
Drac, substantiv masculin
Sinonime:
diavol, demon, (articulat) necuratul; rău, nestăpânit, crud; aghiuţă, (articulat) încornoratul, (articulat) naiba, satană, tartor, (livresc) belzebut, (rar) scaraoţchi, (popular şi familiar) michiduţă, (articulat) nichipercea, (articulat) pârlea, sarsailă, (popular) faraon, idol, (articulat) împeliţatul, (articulat) mititelul, (articulat) nefârtatul, (articulat) nevoia, (articulat) pârdalnicul, (articulat) procletul, (articulat) pustiul, (articulat) vicleanul, cel-de-pe-comoară, cel-din-baltă, ducă-se-pe-pustii, ucigă-l-crucea, ucigă-l-toaca, (învechit şi regional) mamon, (articulat) săcretul, (articulat) sotea, (regional) hâdache, (articulat) năpustul, spurc, spurcat, şeitan, şotcă, ucigan, (Transilvania, Banat şi Maramureș) bedă, (Moldova şi Bucovina, articulat) benga, (prin Bucovina) carcandilă, (Transilvania şi Moldova, articulat) mutul, (prin Moldova şi Bucovina, articulat) pocnetul, (prin Oltenia) sarsan, (prin Moldova) scaloi, (prin Bucovina, articulat) şlactrafu, (învechit și articulat) împiedicătorul, (articulat) nepriitorul, (eufemistic, articulat) păcatul; (figurat) poznaş, isteţ, vioi, al naibii; (ihtiologie) (drac-de-mare) dragon.
Enerva, verb
Sinonime:
a (se) irita, a-şi ieşi din fire, a (se) înfuria, a-şi ieşi din pepeni, a-şi ieşi din ţâţâni (balamale), a (se) supăra, a (se) surescita, a aţâţa, a întărâta, a indispune, a-şi pierde cumpătul, a călca pe nervi, a sâcâi, a-și ieși din sărite, a agasa, a necăji, a plictisi, (livresc) a tracasa, (popular) a ciudi, a zădărî, (regional) a zăhătui, (Moldova) a chihăi, (Banat) a zăgălui, (Moldova şi Bucovina) a zăhăi, (învechit) a scârbi, (popular, la figurat) a ardeia, (regional, la figurat) a scociorî.
Enervant (enervantă), adjectiv
Sinonime:
supărător, iritant, sâcâitor, agasant, plicticos, plictisitor.
Enervare, substantiv feminin
Sinonime:
agasare, agitație, indispoziție, irascibilitate, iritabilitate, iritare, iritație, înfuriere, necaz, neliniște, nerăbdare, nervozitate, plictisire, sâcâială, sâcâire, supărare, surescitabilitate, surescitare, tensiune, (învechit) epuizare, (livresc) tracasare, (medicină) denervare, (medicină) enervație, (popular) năduf, (popular) zădărâre.
Episodic (episodică), adjectiv
Sinonime:
accidental, de episod, disciclic, discontinuu, eratic, incidental, intermitent, întâmplător, neesențial, pasager, sacadat, secundar, sporadic, trecător, (variantă) (rar) epizodic.
Erezie, substantiv feminin
Sinonime:
apostasie, deviație, deviaționism, eres, eroare, greşeală, heterodoxie, messalinism, rătăcire, sacrilegiu, schismă, viziune greșită, (învechit) minciună, (rar) necredinţă.
Fată, substantiv feminin
Sinonime:
copilă, (învechit şi regional) pruncă, fecioară, fiică, tânără, virgină, duduie, domnișoară; (fată mare) femeie nemăritată; (fată în casă) servitoare; (astronomie) (fata-mare) lebăda; (fata morgana) (popular) apa-morţilor. Faţă, substantiv feminin
Sinonime:
chip, figură, obraz, mutră, înfăţişare, aspect; culoare, nuanţă; pagină; fizionomie, oval, profil, (la plural) ochi, persoană; avers; recto; faţadă; acoperitoare, învelitoare; (față de masă) masă, peșchir, pânzătură, (regional) măsai, mesală, mesanică, (Banat și Transilvania) măsar, măsăriță, (Banat) măsarnică, (Transilvania și Maramureș) măsoaie; (prin Transilvania și Maramureș) sac, (prin Transilvania) tăbuieț; suprafață; personaj, vopsea; (botanică) (faţa-mâţei) sugel alb, tapoşnic, urzică moarţă; (locuțiune) (а fi de faţă) a fi prezent. Făta, verb
Sinonime:
a naşte, a face (pui), a da viaţă, (prin Transilvania) a pui. Fâţă, substantiv
Sinonime:
(ihtiologie) baboi, plevuşcă, zvârlugă; fufă.
Fărădelege, substantiv feminin
Sinonime:
abjecție, crimă, ignominie, infamie, josnicie, mârșăvie, mișelie, nelegiuire, nemernicie, netrebnicie, ticăloșie, turpitudine, (astăzi rar) scelerație, (figurat) murdărie, (învechit) bazaconie, (învechit) blestemăciune, (învechit) fără de lege, (învechit) fără-de-lege, (învechit) fărăleage, (învechit) făr'delege, (învechit) nebunie, (învechit) necurat, (învechit) necurăție, (învechit) necurățire, (învechit) păgânătate, (învechit) păgânie, (învechit) sacrilegiu, (învechit) verigășie, (popular și familiar) parșivenie, (popular) becisnicie, (popular) blestemăție, (popular) scârnăvie, (popular) spurcăciune, (regional) mârșăvenie, (variantă) fărdelege. Fărădelege, adjectiv
Sinonime:
abject, infam, josnic, mârşav, mişel, mişelesc, mizerabil, nedemn, nelegiuit, nemernic, netrebnic, ruşinos, scelerat, ticălos, (învechit) criminal, (învechit) necredincios, (învechit) păcătos.
Fileu, substantiv neutru
Sinonime:
plasă, reţea, împletitură, (învechit) rezil, reticul; sacoșă.
Geamlâc, substantiv neutru (învechit)
Sinonime:
balcon acoperit, verandă, (învechit) sacnasiu, (rar) vitraj.
Ghiveci, substantiv neutru
Sinonime:
glastră, (popular) oală, (regional) sacsie, (Transilvania) răvar; (figurat) amestecătură, brambureală, mixtură, eterogenitate.
Goni, verb
Sinonime:
a alerga, a alunga, a căuta, a chinui, a fugări, a fugi (după cineva), a hăitui, a izgoni, a mâna, a pune pe fugă, a respinge, a sâcâi, a se grăbi, a surghiuni, a urmări (în fugă); a împerechea, a se împreuna.
Haină, substantiv feminin
Sinonime:
costum, îmbrăcăminte, palton, sacou, ţoală, veşmânt, (depreciativ) hanţă, (la plural) straie, (popular şi familiar) buleandră, (regional) rufă, (Transilvania şi Maramureș) halub.
Hărţui, verb
Sinonime:
a asmuţi, a ataca, a ațâța, a cicăli, a întărâta, a necăji, a nu lăsa în pace, a obosi, a pisa, a sâcâi, a se încăiera, a se înfrunta, a se lua la luptă, a suci şi răsuci, a tachina, a zădărî, (variantă) a hârțui.
Hecatombă, substantiv feminin
Sinonime:
căsăpire, grămadă de cadavre, jertfă, masacru, măcel, omor în masă, sacrificare, ucidere, (învechit) ecatomvă, (variantă) ecatombă.
Hieratic (hieratică), adjectiv
Sinonime:
imobil, înţepenit, rigid, static; sfânt, sacru.
Hulă, substantiv feminin (popular)
Sinonime:
afront, batjocură, bârfă, bârfeală, bârfire, bârfit, blasfemie, calomnie, calomniere, cleveteală, clevetire, clevetit, defăimare, denigrare, discreditare, injurie, insultă, jignire, ocară, ofensă, ponegreală, ponegrire, ruşine, sacrilegiu; (Muntenia, Transilvania) surpare, desprindere; balansare, oscilare, tangaj, (prin extindere) furtună pe mare.
Huli, verb (popular)
Sinonime:
a batjocori, a bârfi, a blama, a blasfemia, a calomnia, a cleveti, a da-n tărbacă, a defăima, a denigra, a discredita, a face de ocară, a insulta, a înnegri, a ocărî, a pângări, a ponegri, a profana, a supune unui sacrilegiu, a trata cu hule, a vorbi de rău.
Iritant (iritantă), adjectiv
Sinonime:
agasant, crispant, dezagreabil, dizgraţios, enervant, exasperant, excitant, neplăcut, plicticos, plictisitor, provocant, sâcâitor, stimulant, supărător, vexant.
Înjunghia, verb Sinonime:
a împunge, a tăia, a ucide, a sacrifica, a jertfi.
Jachetă, substantiv feminin Sinonime:
haină, sacou, veston, taior.
Jertfă, substantiv feminin Sinonime:
sacrificiu, jertfire; victimă, (figurat) cadavru.
Jertfi, verb Sinonime:
a aduce jertfă, a sacrifica, a omorî, a ucide.
Martir (martiră), substantiv masculin şi feminin
Sinonime:
mucenic, sacrificat, erou.
Misiune, substantiv feminin
Sinonime:
ambasadă, apostolat, comisie, datorie, delegaţie, deputațiune, deputăție, evanghelizare, expediție, funcție, împuternicire, însărcinare, legaţie, mandat, menire, post, reprezentanță diplomatică, rol, rost, sacerdoțiu, sarcină, solie, vocație, (învechit) misie.
Morocăneală, substantiv feminin (regional)
Sinonime:
bodogăneală, cicăleală, dăscăleală, murmurare, mustrare, pisălogeală, posăcie, posomoreală, sâcâială, ursuzenie, ursuzlâc, (rar) posăceală.
Necăji, verb Sinonime:
a supăra, a amărî, a mânia, a înfuria, a mâhni, a întrista; (figurat) a face sânge rău, a sâcâi, a cicăli, a tachina, a şicana, a întărâta, a hârjoni; (reflexiv) a se enerva, a se înfuria, a se irita, a-şi ieşi din fire, a (-i) sări muştarul; (reflexiv) a-şi da osteneala, a se trudi, a se sili, a se osteni, a se căzni, a se strădui.
Neregulat (neregulată), adjectiv
Sinonime:
accidentat, anomal, anormal, asimetric, deviat, dezordonat, diform, discontinuu, disimetric, eratic, heteroclit, inegal, instabil, intermitent, iregular, învălurat, neomogen, nesimetric, nestabil, neuniform, sacadat, schimbător, sincopat, variabil, (învechit și regional) săpat, (învechit) necanonisit.
Obişnuit (obișnuită), adjectiv
Sinonime:
acomodat, banal, caracteristic, clasic, comun, consacrat, consfințit, cotidian, cunoscut, curent, dedat, deprins, familiar, familiarizat, firesc, frecvent, natural, normal, oarecare, ordinar, prozaic, răspândit, regulat, simplu, specific, tradițional, uzual, zilnic, (figurat) curat, (învechit) fireș, (învechit) prost, (învechit) prostesc, (rar) sacramental, (învechit) obicinuit, (învechit) obiciuit.
Obositor (obositoare), adjectiv Sinonime:
istovitor, plictisitor, sâcâitor, enervant, agasant.
Palaşcă, substantiv feminin (popular) Sinonime:
geantă, taşcă, traistă, sac; cartuşieră.
Paner, substantiv neutru Sinonime:
coş, paporniţă, sacoșă, desagă.
Paporniţă, substantiv feminin Sinonime:
coş, paner, desagă, sacoşă.
Pisa, verb
Sinonime:
a sfărâma, a zdrobi, a fărâmiţa, a mărunţi; (figurat) a sâcâi, a tracasa, a plictisi, a cicăli, a agasa, a enerva, a supăra; (învechit şi popular) a smicura, a zdrumica, (regional) a pisălogi, a pisăza, (familiar) a pisăgi; a bate, a bătători, a bătuci, a bodogăni, a dăscăli, a decortica, a îndesa, a piua, a presa.
Pisălog (pisăloagă), adjectiv Sinonime:
sâcâitor, cicălitor, plictisitor, agasant, enervant.
Plasa, verb Sinonime:
a aşeza, a situa, a amplasa; a investi, a destina; a trimite, a expedia. Plasă, substantiv feminin Sinonime:
reţea, împletitură, fileu, mreajă; sacoşă; (figurat) farmec, vrajă, mreje; (figurat) cursă, momeală, ademenire.
Plicticos (plicticoasă), adjectiv
Sinonime:
agasant, anost, enervant, fastidios, iritant, monoton, neinteresant, plictisitor, sâcâitor, supărător, (figurat) fad, (figurat) insipid, (figurat) nesărat, (figurat) sălciu, (figurat) searbăd, (variantă) plecticos.
Plictisi, verb Sinonime:
(reflexiv) a se sătura, a se scârbi, a (-i) ajunge, a se dezgusta; a indispune, a agasa, a pisa, a pisălogi, a sâcâi, a cicăli.
Plictisitor (plictisitoare), adjectiv
Sinonime:
agasant, anost, banal, cicălitor, de nesuferit, enervant, fastidios, inoportun, iritant, monoton, morocănos, neinteresant, obositor, placid, plicticos, sâcâitor, supărător, uniform, (figurat) adormitor, (figurat) ancombrant, (figurat) dormitiv, (figurat) fad, (figurat) insipid, (figurat) monocrom, (figurat) nesărat, (figurat) plat, (figurat) sălciu, (figurat) searbăd, (figurat) somnifer, (figurat) tern, (franțuzism învechit) ambetant, (învechit) bâhtisitor, (învechit) țestos, (variantă învechită) plectisitor.
Preoțesc (preoțească), adjectiv
Sinonime:
clerical, de preot, duhovnicesc, ecleziastic, hieratic, păstoresc, popesc, sacerdotal, (învechit) pastoral, (învechit) păstoricesc, (învechit) păstornic, (învechit) păstornicesc, (învechit) prezbiterial; (variante) preotesc, (învechit) preutesc, (învechit) preuțesc.
Preoţie, substantiv feminin
Sinonime:
cler, popie, preoţime, prezbiterat, (livresc) sacerdoţiu.
Prinos, substantiv neutru Sinonime:
(figurat) omagiu, recunoştinţă, gratitudine; contribuţie, ofrandă, dar; jertfă, sacrificiu.
Pungă, substantiv feminin Sinonime:
portmoneu, săculeţ, pungoci; (figurat) inflamaţie, umflătură, puroi.
Pungoci, substantiv neutru Sinonime:
pungă, portmoneu, săculeţ.
Raniţă, substantiv feminin Sinonime:
rucsac, sac, (regional, învechit) borneu.
Rucsac, substantiv neutru
Sinonime:
raniţă, sac, (prin Transilvania și Banat) borneu; (regional) rubzac, rucțac, rupsac, ruzac.
Sărăci, verb Sinonime:
a scăpăta, a calici, a se ruina, a ajunge în sapă de lemn, a decădea, a da de fundul sacului, a rămâne pe drumuri; a despuia, a jecmăni, a fura, a sustrage, a lăsa pe drumuri.
Schismă, substantiv feminin
Sinonime:
despărţire, dezbinare, disidență, donatism, erezie, eterodoxie, ruptură, sacrilegiu, sciziune, secesiune, separație, (figurat) neînţelegere.
Sfinţi, verb Sinonime:
a sanctifica, a consacra, a sacra; (popular) a hirotonisi; a cinsti, a respecta, a venera.
Sfânt (sfântă), adjectiv Sinonime:
sacru, cucernic, pios, sacrosanct; desăvârşit, perfect, nobil, infailibil; straşnic, tare, zdravăn.
Şicana, verb Sinonime:
a sâcâi, a căuta pricină, a necăji, a face mizerii, a nu da pace, a pune beţe în roate. Şicană, substantiv feminin Sinonime:
răutate, sâcâială, pricină.
Tachina, verb Sinonime:
a necăji, a contraria, a sâcâi.
Taşcă, substantiv feminin Sinonime:
geantă, pungă, sac.
Traistă, substantiv feminin Sinonime:
sac, straiţă, tăgârță.
Veston, substantiv neutru Sinonime:
haină, sacou, surtuc.
Victimă, substantiv feminin Sinonime:
jertfă, sacrificiu.
Vid (vidă), adjectiv
Sinonime:
deşert, gol, mort, necultivat, nelocuit, neocupat, nul, pustiit, pustiu, sălbatic, (figurat) fără expresie, (figurat) şters, (învechit și popular) sec, (învechit și popular) secat, (învechit și regional) săcret, (învechit) pustiicios.
Vinde, verb
Sinonime:
a da (contra cost; pe bani), a adjudeca, a atribui, a aliena, a ceda, a cesiona, a înstrăina, a lichida, a transmite, a preda; (figurat) a trăda, a pârî, a denunţa, a sacrifica; a se prostitua, a fi corupt, a fi imoral.
Vocaţie, substantiv feminin
Sinonime:
aptitudine, atracție, atracțiune, capacitate, chemare, destinație, dispoziție, dispozițiune, geniu, înclinare, înclinaţie, misiune, pornire, predestinare, predestinație, predispoziţie, rol, sacerdoțiu, talent, (învechit) vocațiune.
Zădări, verb Sinonime:
a întărâta, a incita, a provoca, a sâcâi, a necăji; a aţâţa, a aprinde iar (focul); a răscoli, a tulbura, a hărţui.
Zădărit (zădărită), adjectiv Sinonime:
întărâtat, provocat, excitat, mâniat, sâcâit.
Zăhăi, verb (regional) Sinonime:
a supăra, a sâcâi, a necăji, a stingheri; a încurca, a amesteca, a împrăştia, a rătăci, a risipi.
Zgândări, verb Sinonime:
a răscoli, a scormoni, a râcâi, a scociorî; a aţâţa, a întărâta, a sâcâi, a irita, a incita.
Tăgârță, substantiv feminin
Sinonime:
desagă, sac, traistă.
Abataj (abataje), substantiv neutru
Sinonime:
abatere, doborâre, exterminare, imolație, sacrificare, tăiere; (minerit) havaj, havare, (prin Transilvania) ort; (marinărie) carenaj.
Agasare, substantiv
Sinonime:
enervare, iritare, plictisire, sâcâială, sâcâire, (livresc) tracasare, (popular) zădărâre.
Agasat, adjectiv
Sinonime:
enervat, excedat, iritat, plictisit, sâcâit, supărat, (livresc) tracasat, (popular) zădărât.
Ambalaj, substantiv
Sinonime:
ambalare, blister, carton, container, cutie, împachetare, împachetat, învelitoare, pachetaj, sac, (figurat) aparență, (figurat) ornament, (variantă) ambalagiu.
Ardeia, verb
Sinonime:
a (se) iuţi, a agasa, a indispune, a înfuria, a mânia, a necăji, a pipera, a pișcă la limbă, a plictisi, a presăra cu ardei, a sâcâi, a se enerva, a se irita, a se supăra.
Barat, adjectiv
Sinonime:
anulat, baricadat, blocat, invalidat, închis, stăvilit, tăiat, zăgăzuit. Barat, substantiv
Sinonime:
barare, (învechit) berat; (biserica catolică) călugăr, preot, sacerdot, (învechit) bărat. Bărat, substantiv (învechit)
Sinonime:
(biserica catolică) călugăr, preot, (învechit) barat; (învechit) berat.
Bursă, substantiv
Sinonime:
alocație, subsidiu, subvenție, (învechit) stipendiu; piață de capital, speculație, (bursă neagră) comerț clandestin; (medicină) sac, scrotum.
Canonizare, substantiv
Sinonime:
beatificare, sacralizare, sacralizație, sanctificare, sanctificație, sfinţire.
Ergota, verb
Sinonime:
a șicana, a sâcâi pentru fleacuri.
Chihăi, verb
Sinonime:
a agasa, a enerva, a indispune, a irita, a necăji, a plictisi, a sâcâi, a supăra.
Cicălitor, adjectiv
Sinonime:
importun, mucalit, pisălog, potcaș, sâcâit, sâcâitor, supărător, (depreciativ) lătrător, (învechit și regional) potcaleș, (regional) drăcos, (regional) durlăior, (regional) hurduit, (regional) lepeticios, (regional) nărăvos, (regional) necăjitor, (regional) necăjos, (regional) parșiv, (regional) păcălitor, (regional) păcostaș, (regional) pricinos, (regional) rânjit, (regional) șcortos, (regional) șufelnicos. Cicălitor, substantiv
Sinonime:
cicală, potcaș, (regional) cârtoajă, (regional) morcotitor, (regional) rânjit.
Cihăi, verb
Sinonime:
a bodogăni, a cicăli, a dăscăli, a plictisi, a sâcâi, a bârâi, a bate la cap.
Cincăi, verb
Sinonime:
a cicăli, a dăscăli, a plictisi, a sâcâi, a deranja, a importuna.
Ciocmăni, verb
Sinonime:
a bate la cap, a bodogăni, a cicăli, a dăscăli, a plictisi, a sâcâi.
Ciudi, verb
Sinonime:
a agasa, a cruci, a enerva, a indispune, a irita, a înciuda, a minuna, a mira, a necăji, a nedumeri, a plictisi, a sâcâi, a supăra, a uimi, a ului.
Fetişizare, substantiv
Sinonime:
fetişism, (livresc) sacralizare.
Biblic, adjectiv
Sinonime:
sacru, referitor la Biblie; din timpul evocat de Biblie; (prin extensie) străvechi.
