Sărac (săracă), adjectiv Sinonime:
sărman, nevoiaş, strâmtorat, împovărat, scăpătat, ruinat, calic, în mizerie, cerşetor, golan; biet, nenorocit; neroditor, neproductiv, nefertil, sec, steril.
Sărăcăci, verb (învechit)
Sinonime:
a sărăci.
Sărăcăcie, substantiv (învechit)
Sinonime:
lipsă, nevoie, sărăcie, (învechit și popular) neavere.
Sărăcăcios (sărăcăcioasă), adjectiv Sinonime:
sărac, mizer, nevoiaş, nenorocit, modest; puţin, inconsistent; neroditor, sterp, neproductiv, nefertil; (figurat) inexpresiv, banal, şters.
Sărăcan, substantiv masculin (popular) Sinonime:
om nevoiaş, sărman.
Șaracanteu, substantiv (regional)
Sinonime:
pinten (la cizmă).
Sărăcește, adverb (învechit și regional)
Sinonime:
golănește, în sărăcie, mizerabilmente.
Sărăci, verb Sinonime:
a scăpăta, a calici, a se ruina, a ajunge în sapă de lemn, a decădea, a da de fundul sacului, a rămâne pe drumuri; a despuia, a jecmăni, a fura, a sustrage, a lăsa pe drumuri.
Sărăcică, substantiv
Sinonime:
(botanică) scaiul-dracului, scaiul-vânăt, spin.
Sărăcie, substantiv feminin Sinonime:
lipsă, penurie, paupertate, strâmtorare, împovărare, scăpătare, mizerie, calicie.
Sărăcime, substantiv
Sinonime:
calicime, (învechit) sărmănime.
Sărăcin, substantiv
Sinonime:
(învechit) arab, mahomedan, maur, musulman, sarazin; (regional) mei.
Sărăcios, adjectiv (regional)
Sinonime:
lipsit de avere, mizer, mizerabil, nevoiaș, sărac, sărăcăcios, sărman; (învechit) sărat.
Sărăcire, substantiv
Sinonime:
pauperizare, ruinare, scăpătare, (familiar) decavare, (învechit) mișelire.
Arid (aridă), adjectiv Sinonime:
uscat, sec, sterp, nisipos, neroditor, pustiu, deşertic, vid, steril; (figurat) sărac, lipsit de farmec, fad; neatrăgător.
Ariditate, substantiv feminin Sinonime:
uscăciune, pustietate, deşert, sterilitate; sărăcie.
Biet (biată), adjectiv Sinonime:
sărac, vrednic de milă, de plâns, sărman, nenorocit; regretat, răposat, decedat.
Bojdeucă, substantiv feminin (regional) Sinonime:
bordei, casă sărăcăcioasă, cocioabă, magherniţă, şandrama, budă, colibă.
Calic (calică), adjectiv Sinonime:
sărac, oropsit, sărman, sărăntoc, cerşetor; zgârcit, avar, harpagon, zgârie-brânză, scump; egoist.
Calici, verb Sinonime:
a deveni calic; a sărăci, a da faliment, a se ruina, (învechit) a mofluzi; (reflexiv) a se zgârci, a se scumpi; (regional) a ologi, a schilăvi; (învechit) a cerşi, a cere.
Calicime, substantiv feminin Sinonime:
sărăcime; cerşetorime; (învechit) popor, oameni de rând.
Cenușereasă (Cenușăreasă), substantiv feminin Sinonime:
(figurat) fată oropsită, fată săracă, fată persecutată.
Coate-goale, substantiv masculin Sinonime:
neisprăvit, fără căpătâi, sărac.
Decava, verb Sinonime:
a ruina, a se distruge, a sărăci, a-şi pierde averea.
Faliment, substantiv neutru
Sinonime:
sărăcie, scăpătare, mofluzie, bancrută, crah, (învechit şi regional) selamet, (învechit) mofluz, mofluzenie, mofluzlâc, (învechit, în Transilvania) cridă; (figurat) ruină, eșec total, eșec complet, nereușită totală, fiasco.
Falit (falită), adjectiv
Sinonime:
insolvabil, mofluz, sărăcit, scăpătat, aflat în faliment; (figurat) prăbușit, ruinat, distrus.
Gol (goală), adjectiv
Sinonime:
autentic, desculț, despuiat, deșert, dezbrăcat, exact, golit, lipsit de conținut, neacoperit, neîncărcat, nelocuit, neocupat, nescris, neumblat, nud, pleșuv, pustiu, secat, secătuit, simplu, vid, (astăzi rar) sleit; (figurat) sărac, neavut, golaş; (figurat) sec, fără conţinut, fără fond.
Golaş (golașă), adjectiv
Sinonime:
desfrunzit, despădurit, dezbrăcat, pleşuv, sărăcuţ, (Transilvania şi Banat) peleag.
Golătate, substantiv feminin
Sinonime:
goliciune, nuditate, pustiire, sărăcie, vid.
Goliciune, substantiv feminin
Sinonime:
(popular) golătate, nuditate; (figurat) lipsă, sărăcie.
Lefter (lefteră), adjectiv (popular) Sinonime:
sărac, fără bani, neavut, lipsit.
Lefteri, verb (popular) Sinonime:
a sărăci, a rămâne fără bani, a pierde averea.
Lipsă, substantiv feminin Sinonime:
absenţă, inexistenţă; imperfecţiune, defect, lacună, scădere, omisiune, scăpare, carenţă; nevoie, sărăcie, neajunsuri, privaţiune, mizerie.
Lipsit (lipsită), adjectiv Sinonime:
sărac, fără resurse, mizer, neavut; neînzestrat, neajutorat.
Magherniţă, substantiv feminin
Sinonime:
baracă, bordei, bucătărie (la o mănăstire), căsuţă, cocioabă, colibă, construcție primitivă, construcție rudimentară, prăvălie mică și sărăcăcioasă, şandrama, şopron.
Maţe-fripte, substantiv masculin Sinonime:
om sărac, nevoiaş, sărman; om de nimic, mizerabil, marțafoi, terchea-berchea; om zgârcit, avar, cărpănos, zgârie-brânză.
Milog (miloagă), substantiv masculin şi substantiv feminin Sinonime:
cerşetor, sărac; nenorocit, păcătos, mizer.
Mișel (mișea), adjectiv Sinonime:
ticălos, nemernic, păcătos, prăpădit, machiavelic, mârşav; laş, fricos, poltron; (învechit) sărac, nevoiaş; neputincios.
Mişelie, substantiv feminin
Sinonime:
abjecție, deșertăciune, fărădelege, ignominie, infamie, inutilitate, josnicie, lipsă, mârșăvie, mizerie, nelegiuire, nemernicie, netrebnicie, nevoie, nimic, sărăcie, ticăloşie, turpitudine, zădărnicie, (figurat) murdărie, (învechit) bazaconie, (învechit) blestemăciune, (învechit) nebunie, (învechit) necurat, (învechit) necurăție, (învechit) necurățire, (învechit) nimicnicie, (învechit) păgânătate, (învechit) păgânie, (învechit) verigășie, (popular și familiar) parșivenie, (popular) becisnicie, (popular) blestemăție, (popular) scârnăvie, (popular) spurcăciune, (rar) scelerație, (regional) mârșăvenie.
Mizerie, substantiv feminin Sinonime:
sărăcie, lipsă; murdărie, dezordine; necaz, grijă, neplăcere, şicană, hărţuială.
Neajuns, substantiv neutru
Sinonime:
calic, cusur, defect, deficienţă, dezagrement, dezavantaj, dificultate, greutate, imperfecţiune, inconvenient, insuficienţă, lipsă, meteahnă, necaz, necăjit, nemulţumire, neplăcere, nevoiaş, piedică, sărac, sărman, scădere, șicană, vicisitudine. Neajuns, adjectiv
Sinonime:
calic, incomparabil, inconfundabil, inegalabil, inimitabil, neasemănat, neasemuit, necăjit, necomparabil, neegalabil, neîntrecut, nevoiaş, sărac, sărman, unic.
Neajutorat (neajutorată), adjectiv Sinonime:
sărac, nevoiaş, sărman, lipsit; nepriceput, neîndemânatic, stângaci, nevolnic.
Necăjit (necăjită), adjectiv Sinonime:
supărat, amărât, mâhnit, întristat, trist; (figurat) sărac, lipsit, în mizerie.
Nefericire, substantiv feminin Sinonime:
nenorocire, năpastă, pacoste, belea, necaz; decădere, mizerie, sărăcie, ticăloşie.
Neînsemnat (neînsemnată), adjectiv
Sinonime:
banal, biet, colateral, comun, de rând, derizoriu, fără importanţă, fără însemnătate, lăturalnic, marginal, mărunt, meschin, mic, minor, modest, neglijabil, neimportant, oarecare, obișnuit, obscur, sărac, secundar, simplu, umil, ușor, (figurat) periferic, (figurat) prizărit, (livresc) anodin, (livresc) insignifiant, (rar) lateral.
Nemernic (nemernică), adjectiv Sinonime:
ticălos, abject, josnic, mârşav, infam, de nimic, nevrednic, netrebnic; sărman, sărac, nevoiaş.
Nenorocit (nenorocită), adjectiv Sinonime:
nefericit, nenorocos, năpăstuit, sărman, sărac, nevoiaş, mizer, ticălos; dureros, trist, deprimant, dezolant, jalnic.
Neputinţă, substantiv feminin
Sinonime:
afecțiune, boală, imposibilitate, impotență, incapacitate, infirmitate, invaliditate, lipsă, maladie, mizerie, nevoie, sărăcie, slăbiciune, (învechit) nemernicie, (popular) becisnicie, (popular) netrebnicie, (popular) nevolnicie, (regional) nevoioșetură.
Nevoiaş (nevoiașă), adjectiv Sinonime:
sărac, sărman, mizer, nenorocit, modest, sărăcăcios.
Nevoie, substantiv feminin Sinonime:
trebuinţă, cerinţă, necesitate, nevoinţă; grijă, necaz, supărare, amărăciune, chin, lipsă, mizerie, sărăcie; (la plural) treburi, preocupări, afaceri; greutate, povară, dificultate, neajuns, încurcătură, neplăcere, bucluc.
Pauper (pauperă), adjectiv Sinonime:
sărac, lipsit, mizer, nevoiaş.
Paupertate, substantiv feminin Sinonime:
sărăcie, lipsă, penurie; mizerie, lipsuri.
Păcătos (păcătoasă), adjectiv
Sinonime:
abject, afurisit, culpabil, infam, josnic, mârșav, mizer, necăjit, necinstit, nemântuit, nemernic, nenorocit, netrebnic, nevoiaș, nevrednic, prăpădit, sărac, sărman, stricat, ticălos, vinovat.
Penurie, substantiv feminin Sinonime:
sărăcie, lipsă, paupertate.
Pârlit (pârlită), adjectiv Sinonime:
ars, fript, prăjit, perpelit; bronzat, înnegrit; ofilit, veştejit, uscat; (figurat) sărac, necăjit, amărât, prăpădit; neinsprăvit, netrebnic.
Precar (precară), adjectiv Sinonime:
nesigur, şubred, sărac, nestatornic, nerezistent, debil, efemer.
Privațiune, substantiv feminin
Sinonime:
abstinență, abținere, indigență, insuficiență, lipsă, mizerie, nevoie, privare, renunțare, sărăcie.
Prostesc (prostească), adjectiv
Sinonime:
absurd, de rând, dobitocesc, fără valoare, idiot, ilogic, inept, nătâng, nebun, nebunesc, nechibzuit, necugetat, necumpănit, necumpătat, neghiob, neghiobesc, nejudecat, neprecugetat, nerațional, nerod, nerozesc, nesăbuit, nesărat, nesocotit, netot, prostănac, sărăcăcios, simplu, stupid, tâmpit, (învechit) ordinar, (învechit) popular, (învechit) prostatic, (regional) nechitit.
Prostime, substantiv feminin (învechit) Sinonime:
mulţime, norod, sărăcime, gloată.
Puchinos (puchinoasă), adjectiv (regional)
Sinonime:
împuţit, jegos, mânjit, mic și sărăcăcios, murdar, negru, nespălat, pătat, plin de puchini, puchios, răpănos, sărac, slinos, soios, urduros, (regional) extrem de slab, (regional) puchenos, (regional) puchinisit.
Ruina, verb Sinonime:
a se dărăpăna, a se nărui, a se surpa, a se degrada, a se distruge, a se preface în ruină; a sărăci, a scăpăta, a da faliment, a mofluzi, a rămâne falit, a decădea. Ruină, substantiv feminin Sinonime:
dărâmătură, surpătură, risipitură; faliment, bancrută, dezastru, mofluzie.
Sărăntoc (sărăntoacă), adjectiv Sinonime:
sărac, pauper, nevoiaş.
Sărman (sărmană), adjectiv Sinonime:
sărac, lipsit, nevoiaş, fără mijloace, strâmtorat, împovărat, scăpătat; amărât, nenorocit, biet.
Scăpăta, verb Sinonime:
a apune, a asfinţi, a se însera; a aluneca, a cădea, a se cufunda, a fi în declin; a sărăci, a-și pierde averea.
Secătui, verb Sinonime:
a istovi, a epuiza, a stoarce, a vlăgui, a slei, a obosi; a sărăci, a seca, a dispărea.
Șandrama, substantiv feminin
Sinonime:
baracă, colibă, dărăpănătură, șopron, vechitură, (regional) sărăcăcitură.
Toca, verb Sinonime:
a tăia, a mărunţi; (figurat) a cheltui, a risipi, (figurat) a consuma, a sărăci, a ruina; (figurat) a sporovăi, a flecări, a trăncăni, a cleveti; a bate, a ciocăni, a lovi, a snopi.
Umil (umilă), adjectiv Sinonime:
smerit, supus, modest, obsecvios; simplu, neînsemnat, lipsit de importanţă; fără fast, sărac, sărăcăcios.
Umilinţă, substantiv feminin Sinonime:
supunere, smerenie, plecăciune; (figurat) sărăcie, mizerie; înjosire, ofensă, jignire, ruşine, ocară, batjocură, necinste, dezonoare.
Usca, verb Sinonime:
a zvânta, a zbici, a deshidrata (legume, fructe); a se atrofia, a se veşteji, a se sfriji, a se ofili; (familiar) a ruina, a sărăci.
Uscățiv (uscățivă), adjectiv
Sinonime:
cocârlos, costeliv, descărnat, firav, jigărit, macru, osos, pipernicit, pirpiriu, prăpădit, prizărit, răpciugos, sărăcăcios, sfrijit, slab, slăbănog, slăbit, tras, uscat, (figurat) lemnos, (figurat) supt, (învechit și regional) mârșav, (învechit și regional) rău, (învechit și regional) sec, (învechit și regional) secățiu, (învechit și regional) secățiv, (învechit și regional) slăbicios, (învechit) mișel, (Moldova și Transilvania) pogârjit, (popular) pierit, (rar) slăbănogit, (rar) uscăcios, (regional) calicuț, (regional) coțac, (regional) hition, (regional) mârcav, (regional) mârceav, (regional) mârced, (regional) ogârjit, (regional) pârțigăit, (regional) râceat, (regional) sfârcior, (regional) sfârciov, (regional) șugăros, (regional) țingar, (regional) uscățiu, (regional) zâmbrit, (regional) zgurav.
Ruinat (ruinată), adjectiv
Sinonime:
căzut în ruină; dărăpănat, distrus, degradat, măcinat, părăginit, prăpădit, stricat, demolat, delabrat, deteriorat, devastat; (figurat) sărăcit, scăpătat.
Detestabil (detestabilă), adjectiv
Sinonime:
vrednic de ură, vrednic de dispreţ; de dispreţuit; demn de ură; lamentabil, deplorabil, abominabil, urât, neplăcut, trist, dezgustător, teribil, îngrozitor, oribil, demn de milă, sărac, josnic, de nesuportat; de nebăut.
Austru, substantiv
Sinonime:
(popular) sărăcilă, traistă-goală; (regional) vântul negru.
Cainic, adjectiv (învechit)
Sinonime:
biet, jalnic, lamentabil, nenorocit, nevoiaş, plângăcios, plin de regrete, sărac, sărman, vrednic de plâns, (învechit) căialnic, (învechit) căielnic, (variantă) căinic.
Calic, substantiv
Sinonime:
cerşetor, milog, sărac.
Calicenie, substantiv
Sinonime:
avariție, calicie, lipsă, mizerie, nevoie, parcimonie, sărăcie, zgârcenie, (învechit) cumplitate, (învechit) scumpătate, (învechit) scumpete, (învechit) scumpie, (popular și familiar) cărpănoșie, (popular) scumpenie, (rar) meschinărie.
Calicie, substantiv
Sinonime:
avariție, calicenie, cerșetorie, lipsă, mizerie, nevoie, parcimonie, sărăcie, zgârcenie, (învechit) cumplitate, (învechit) scumpătate, (învechit) scumpete, (învechit) scumpie, (popular și familiar) cărpănoșie, (popular) scumpenie, (rar) meschinărie.
Calicos, adjectiv
Sinonime:
calicios, sărăcăcios, umil, zgârcit.
Cerşetor, substantiv
Sinonime:
milog, (popular) sărac, (învechit şi regional) calic, mişel, (Transilvania şi Bucovina) colduş, (argou) manglitor.
Compătimi, verb
Sinonime:
a căina, a deplânge, a plânge, (livresc) a deplora, (învechit şi popular) a tângui, (învechit şi regional) a căi, (regional) a sărăci, (Transilvania, Maramureș şi Moldova) a şăinăli, (învechit) a jeli, a jelui.
Decavare, substantiv
Sinonime:
ruinare, distrugere, sărăcire, scăpătare.
Decavat, adjectiv
Sinonime:
ruinat, distrus, sărăcit, scăpătat.
Săget, adjectiv
Sinonime:
biet, nenorocit, nevoiaș, sărac, sărman.
Topinambur, substantiv
Sinonime:
picioică, măr-de-pământ, morcov-porcesc, nap porcesc, (la plural) pere-iernatice, gulie, (articulat) cartoful săracilor.
Macru, adjectiv
Sinonime:
fără grăsime, nefertil, neproductiv, neroditor, sărac, slab, steril, sterp.
Sarazin, substantiv
Sinonime:
arab, mahomedan, mahometan, maur, musulman, semit, (învechit) sărăcin.
Neajungere, substantiv
Sinonime:
insuficienţă, lipsă, mizerie, sărăcie.
Pieritură, substantiv
Sinonime:
căzătură, dificultate mare, greutate, iarbă rară și mică, mortăciune, necaz, pericol, primejdie de moarte, supărare, teren sărac (neroditor).
Scăpăciune, substantiv (învechit)
Sinonime:
mizerie, sărăcie, (învechit) scăpătăciune, (popular) scăpătare.
Scăpătăciune, substantiv (învechit)
Sinonime:
decadență, mizerie, sărăcie, sărăcire, (învechit) scăpăciune, (popular) scăpătare.
Neproductiv, adjectiv
Sinonime:
arid, improductiv, infecund, infertil, infructuos, ingrat, neprofitabil, neroditor, ostil, sărac, steril, sterp.
Infertilitate, substantiv
Sinonime:
ariditate, infecunditate, lipsă de fertilitate, nerodnicie, sărăcie, sterilitate.
Nerodnicie, substantiv
Sinonime:
infertilitate, nefertilitate, neproductivitate, nerentabilitate, sărăcie, sterilitate, zădărnicie, (rar) sterpăciune.
Nefertilitate, substantiv
Sinonime:
infertilitate, neproductivitate, nerodnicie, sărăcie, sterilitate, (rar) sterpăciune.
Scăpătare, substantiv
Sinonime:
apus, asfinţire, asfinţit, decadenţă, decădere, declin, degenerare, mizerie, regres, sărăcie, sărăcire.
Proletariza, verb
Sinonime:
a deveni proletar; a (se) pauperiza, a sărăci.
Proletarizare, substantiv
Sinonime:
pauperizare, sărăcire.
Acordeon, substantiv
Sinonime:
armonică, baian, bandoneon, concertină, (popular) pian cu bretele, (popular) pianul săracului, (regional) armonie, (regional) muzică.
Oarfăn, adjectiv și substantiv
Sinonime:
calic, necăjit, nevoiaş, sărac, sărman.
Scumpătate, substantiv
Sinonime:
atenție, avariție, calicenie, calicie, chibzuială, chibzuință, chibzuire, cumințenie, cumpăt, cumpătare, exactitate, exactitudine, grijă, înțelepciune, judecată, lipsă, măsură, meticulozitate, migală, migăleală, minte, minuțiozitate, mizerie, moderație, nevoie, precizie, rațiune, rigoare, rigurozitate, sărăcie, scrupulozitate, scumpete, socoteală, socotință, tact, zgârcenie.
Obielos, adjectiv și substantiv
Sinonime:
calic, necăjit, nevoiaş, sărac, sărman.
Meserătate, substantiv
Sinonime:
lipsă, mizerie, nefericire, nenoroc, nenorocire, nevoie, sărăcie.
Zgulit, adjectiv
Sinonime:
(regional) chircit, contractat, ghemuit, închircit, stârcit, strâns, zgârcit; (regional) sărac, trist, umilit.
Misăricios, adjectiv și substantiv
Sinonime:
calic, necăjit, nevoiaș, sărac, sărman.
Infecund, adjectiv
Sinonime:
arid, improductiv, infertil, infructuos, ingrat, inutil, neproductiv, neroditor, sărac, steril, van, zadarnic.
Infertil, adjectiv
Sinonime:
arid, deșertic, improductiv, infecund, infructuos, ingrat, inutil, necultivabil, neproductiv, neroditor, sărac, steril, sterp, van, zadarnic.
Neputernic, adjectiv
Sinonime:
calic, firav, fragil, incapabil, necapabil, necăjit, neputincios, nerezistent, nesolid, nevoiaș, prăpădit, sărac, sărman, slab, slăbănog.
Nesosinţă, substantiv
Sinonime:
belea, bucluc, dandana, încurcătură, lipsă, năpastă, neajuns, necaz, nemulțumire, nenorocire, neplăcere, nevoie, pacoste, pocinog, rău, sărăcie, supărare.
Indigență, substantiv
Sinonime:
carență, lipsă, mizerie, nevoie, penurie, sărăcie.
Neîmbrăcat, adjectiv
Sinonime:
despuiat, dezbrăcat, dezgolit, fără haine, gol, nud, sărac, (regional) pieligos, (Transilvania și Moldova) târșit.
Sărăpanie, substantiv
Sinonime:
(regional) lipsă, mizerie, nevoie, sărăcie.
Slăbie, substantiv
Sinonime:
(învechit) anemie, debilitate, deșert, flămânzare, șold; cusur, defect, epuizare, extenuare, istoveală, istovire, meteahnă, nărav, patimă, secătuială, sfârșeală, slăbiciune, sleire, surmenaj, surmenare, viciu, vlăguire; (regional) lipsă (de avere), neavere, nevoie, sărăcie.
Measer, adjectiv și substantiv
Sinonime:
(învechit) calic, mizer, necăjit, nenorocit, nevoiaș, sărac, sărman, (variantă) meser.
