Revelare
Revelare, substantiv
Sinonime: arătare, descoperire, destăinuire, dezvăluire, divulgare, împărtășire, încredințare, mărturisire, revelație, spovedire.  
 

Descoperire
Descoperire, substantiv feminin
Sinonime: revelaţie, revelare, dezvăluire; invenţie, aflare, găsire; dezvelire, dezgolire.  
 
Deconspirare
Deconspirare, substantiv
Sinonime: dare la iveală, deconspirat, destăinuire, dezvăluire, divulgare, revelare.  
 
Destăinuire
Destăinuire, substantiv
Sinonime: dezvăluire, divulgare, împărtăşire, încredinţare, mărturisire, revelare, spovedire, deconspirare, confesiune, confidenţă, spovedanie, (rar, la plural) sincerităţi; declaraţie.  
 
Dezvăluire
Dezvăluire, substantiv
Sinonime: arătare, revelare, destăinuire, deconspirare, divulgare, confesiune, confidenţă, mărturisire, spovedanie, (rar, la plural) sincerităţi.  
 
Mărturisire
Mărturisire, substantiv
Sinonime: afirmare, afirmație, aserțiune, confesiune, confidență, cuvânt, declarație, depoziție, destăinuire, dezvăluire, divulgare, indiciu, împărtășire, încredințare, mărturie, probă, propoziție, recunoaștere, relatare, revelare, spovedanie, spovedire, spusă, susținere, vorbă, zisă, (astăzi rar) parolă, (figurat) gură, (învechit și popular) spovadă, (învechit și regional) spovedeală, (învechit) mărturisanie, (învechit) mărturiseală, (învechit) mărturisit, (învechit) mărturisitură, (învechit) tacrir, (învechit) voroavă, (la plural; rar) sincerități.  
 
Revelație
Revelație, substantiv
Sinonime: declarație, descoperire, destăinuire, devoalare, dezvăluire, divinație, divulgare, iluminație, indiscreție, intuiție, revelare, (învechit) deșteptare, (variantă) revelațiune.  
 
Împărtășire
Împărtășire, substantiv
Sinonime: comunicare, cuminecare, cuminecătură, destăinuire, dezvăluire, divulgare, euharistie, împărtășanie, împărtășit, încredințare, mărturisire, molipsire, revelare, schimbare, spovedire, transmitere, (învechit și popular) grijanie, (învechit și popular) grijire, (învechit și popular) pricestanie, (la catolici) sacrament, (rar) comunitate, (variantă) împărteșire; participiu.  
 
Încredințare
Încredințare, substantiv
Sinonime: act, adeverire, asigurare, bizuire, certificat, certitudine, convingere, credință, dare în grijă, destăinuire, dezvăluire, divulgare, document, dovadă, garantare, hârtie, izvor, împărtășire, încredere, încredințat, înmânare, înscris, jurământ de credință, logodnă, mărturisire, piesă, predare, remitere, revelare, sentiment, siguranță, spovedire, transmitere, (învechit) adeverință, (învechit) făgăduință solemnă, (învechit) garanție, (învechit) teslimarisire, (învechit) teslimatisire, (livresc) convicțiune, (regional) logodire, (turcism învechit) teslim, (turcism învechit) teslimat.  
 
Decelație
Decelație, substantiv
Sinonime: decelare, descoperire, detectare, dezvăluire, reperaj, reperare, revelare.  
 
Decelare
Decelare, substantiv
Sinonime: decelație, descoperire, detectare, dezvăluire, reperaj, reperare, revelare.  
 
 


Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie

Reduceri online!
RSS


Meniu
Dictoo.eu
Dictoo.eu
Reduceri
Dicționar