Retur, substantiv neutru Sinonime:
întoarcere, revenire, reînturnare.
Returna, verb
Sinonime:
a da, a declina, a filma din nou, a înapoia, a plăti, a reda, a reexpedia, a refuza, a reîntoarce, a restitui, a retrimite, a retroceda, a trimite înapoi, a turna din nou.
Returnabil, adjectiv
Sinonime:
restituibil, reversibil.
Returnare, substantiv
Sinonime:
înapoiere, reîntoarcere, retrocedare.
Dubla, verb
Sinonime:
a capitona, a căptuşi, a deveni dublu, a duplica, a executa un dublaj, a îndoi, a înlocui (un actor), a însoți, a multiplica, a pune în dublu, a reduplica, a se mări de două ori, a secunda, a uni două câte două, (despre nave) a ocoli un cap, (învechit) a îndupleca, (sport) a depăși cu un tur un concurent. Dublă, substantiv
Sinonime:
baniţă, dublu-decalitru, (filmare) cadru returnat, (la unele jocuri cu zaruri) pereche, (variantă) dublu.
Renaştere, substantiv feminin
Sinonime:
avatar, avânt, botez, cuatrocento, înălţare, înflorire, înnoire, metasomatoză, metempsihoză, metensomatoză, palingenezie, progres, quattrocento, reapariție, recrudescență, redeşteptare, refacere, regenerare, regenerație, reincarnare, reincarnație, reînflorire, reînnoire, reînviere, renovație, restaurație, resurecție, retur, reviriment, reviviscență, trezire (la o viață nouă).
Reveni, verb Sinonime:
a se reîntoarce; a veni înapoi, a se înturna, a se returna, a se înapoia, a se întoarce, a reapărea; a se însănătoşi, a se înzdrăveni, a se remonta, a se redresa, a se întrema; a-şi recăpăta cunoştinţa; a retracta, a revoca, a retrage; a se cuveni, a trebui, a i se acorda.
Contralovitură, substantiv
Sinonime:
lovitură de răspuns, repercusiune, retroacțiune, retur, ricoșeu, ripostă.
Ricoșeu, substantiv
Sinonime:
consecință, deviere, efect invers (indirect), retur, salt, (variantă) ricoșet.
Reapariţie, substantiv
Sinonime:
apariție din nou, emersiune, recrudescență, reîncepere, reînnoire, renaștere, repriză, republicare, resurecție, resurgență, retur, revenire, (rar) reivire, (variantă) reaparițiune.
Retrimitere, substantiv
Sinonime:
reexpediere, reîntoarcere, restituire, retur, returnare.
Retrimite, verb
Sinonime:
a înapoia, a reda, a reexpedia, a relansa, a relua, a restitui, a returna.
Restituibil, adjectiv
Sinonime:
de înapoiat, rambursabil, returnabil, reversibil.
Reversibil, adjectiv
Sinonime:
returnabil, revocabil, reziliabil, schimbabil.
Reexpedia, verb
Sinonime:
a retrimite, a returna.
Reîntoarcere, substantiv
Sinonime:
înapoiere, returnare, revenire, (popular) reînturnare.
Reîntoarce, verb
Sinonime:
a reveni, a se înapoia, a se returna, (popular) a se reînturna.
Reexpediere, substantiv
Sinonime:
restituire, retrimitere, returnare.
Întoarcere, substantiv
Sinonime:
adresare, arătură de toamnă, atragere (de partea cuiva), castrare, cârmire, desfacere, îmbrăcare pe dos, înapoiere, întors, întorsătură, învârteală, învârtire, învârtit, învârtitură, jugănire, jugănit, mucezire (a fânului), rambursare, răsturnare, răsucire, recidivă, reflectare, reflexie, repercutare, restituire, retragere, retur, revenire, rotație, rotire, rotit, scopire, scopit, sterilizare, sucire, umezire (a tutunului), venire, (învechit) interpretare, (învechit) îndepărtare, (învechit) înnebunire, (învechit) răsfrângere, (învechit) refuz, (învechit) schimbare, (învechit) transformare, (învechit; figurat) convertire, (învechit; figurat) îndreptare, (popular) înturnare, (popular) înturnat, (popular) micșorare, (popular) rotitură, (popular) rotocol.
Reînturnare, substantiv (popular)
Sinonime:
înapoiere, rambursare, reîntoarcere, restituire, returnare, revenire.
