Recuzare, substantiv
Sinonime:
refuzare, respingere, sustragere, (învechit) recuzație, (învechit) recuză.
Dezminţire, substantiv
Sinonime:
contestare, contrazicere, deszicere, dezavuare, dezicere, infirmare, negare, recuzare, refutare, retractare, tăgăduire.
Recuzaţie, substantiv
Sinonime:
apostazie, dezmințire, recuzare, refuzare, respingere.
Refuzare, substantiv
Sinonime:
recuzare, refuz, respingere.
Respingere, substantiv
Sinonime:
blam, blamare, condamnare, dezaprobare, dezavuare, excludere, inacceptare, înfierare, neacceptare, neadmitere, neaprobare, recuzare, refuz, refuzare, rejectare, rejectat, renegare, reprehensiune, reprobare, reprobațiune, repudiere, repulsie, sancționare, stigmatizare, (figurat) veștejire, (învechit) prihană, (învechit) recuzație, (popular) osândire.
Recuzațiune, substantiv (învechit)
Sinonime:
recuzare, (învechit) recuzație.
