Rectificare, substantiv
Sinonime:
corectare, corectiv, corectură, corijare, îmbunătățire, îndreptare, rectificație, remediere, retuș, retușare, (figurat) reparare, (învechit) rectificațiune.
Corectiv, substantiv neutru Sinonime:
rectificare, corijare, corectare. Corectiv, adjectiv
Sinonime:
atenuator, rectificativ.
Erată, substantiv feminin Sinonime:
rectificare, îndreptare, corijare, corectare.
Revizie, substantiv feminin
Sinonime:
ameliorare, amendament, amendare, cercetare, control, corecție, inspectare, inspecţie, modificare, rectificare, reexaminare, reparație, revedere, revizuire, verificare, (învechit) teorie, teorisire, (variantă) reviziune.
Corectare, substantiv
Sinonime:
corijare, îndreptare, rectificare, (rar) rectificaţie, îmbunătăţire, remediere, retuş, retuşare, (figurat) reparare; regularizare.
Corectură, substantiv
Sinonime:
rectificare; (tipografie) (învechit) probă.
Corijare, substantiv
Sinonime:
corectare, îmbunătăţire, îndreptare, rectificare, remediere, retuş, retuşare, (figurat) reparare.
Retuş, substantiv
Sinonime:
corectare, corectiv, îndreptare, rectificare, reparare, retușare, toaletare.
Redresare, substantiv
Sinonime:
corectare, îndreptare, înviorare, normalizare, rectificare, refacere, restabilire, restaurare; (învechit, figurat) sculare, sculătoare.
Retuşare, substantiv
Sinonime:
ameliorare, corectare, corecție, corijare, îmbunătățire, îndreptare, modificare, perfecționare, rectificare, refacere, remaniere, remediere, reparare, retuș, toaletare.
Modificaţie, substantiv
Sinonime:
adaptare, adaptație, adăugare, alterare, alterație, amendament, avenant, codicil, corecție, deviere, falsificare, falsificație, fluctuație, interversiune, metamorfozare, metamorfoză, modificare, mutație, prefacere, preschimbare, rectificare, rectificație, remaniere, retuș, revizie, schimbare, transformare, transmutare, transmutație, variantă, variație, (variantă) modificațiune.
Modificare, substantiv
Sinonime:
adaptare, adăugare, adiție, alterare, ameliorare, amendament, amendare, codicil, contrafacere, corectare, corecție, evoluție, falsificare, interversiune, îngroșare, mărire, metamorfoză, micșorare, modificație, modificațiune, prefacere, prelucrare, rectificare, refacere, reformare, remaniere, revizie, schimbare, subțiere, transformare, transmutație, tratament, variație.
Rectificaţie, substantiv
Sinonime:
ameliorație, amendament, corectare, corectiv, corectură, corecție, corijare, îndreptare, punere la punct, rectificare, redresament, remodelare, repriză, retuș, revizie, (învechit) modificație, (învechit) rectificațiune.
Rectificațiune, substantiv (învechit)
Sinonime:
rectificare, rectificație.
Remodelare, substantiv
Sinonime:
lifting, reamenajare, rectificare, remaniere, reorganizare, restructurare.
Îndreptare, substantiv
Sinonime:
ameliorare, ameliorație, călăuzire, conducere, corectare, corectiv, corectură, corijare, dezdoire, dezvinovățire, dirijare, fortificare, ghidare, îmbunătățire, îndreptat, îndreptățire, îndrumare, îndrumat, înfiripare, însănătoșire, întărire, întremare, înzdrăvenire, lecuire, netezire, nivelare, normalizare, orientare, pretext, reconfortare, rectificare, redresare, refacere, remediere, restabilire, retuș, retușare, ridicare, schimbare, scuzare, tămăduire, tonificare, vindecare, (figurat) reparare, (învechit și figurat) sculare, (învechit și figurat) sculătoare, (învechit și popular) împuternicire, (învechit) document oficial, (învechit) dreptate, (învechit) îndireptare, (învechit) îndreptăciune, (învechit) mântuire, (învechit) poruncă, (învechit) principiu conducător, (învechit) răsplată, (învechit) sănătoșare, (învechit) sentință, (învechit) tămăduință, (învechit) vracevanie, (învechit; la plural) act justificativ, (popular) tămăduială, (rar) reconfort, (rar) rectificație.
Remediere, substantiv
Sinonime:
corectare, corijare, îmbunătățire, îndreptare, rectificare, retuș, retușare, (figurat) reparare.
Reparare, substantiv
Sinonime:
compensare, corectare, corijare, depanare, depanație, îmbunătăţire, îndreptare, rectificare, refacere, remediere, reparat, reparaţie, repunere în stare de funcționare, retuş, retuşare, (învechit și regional) meremet, (învechit și regional) meremetiseală, (învechit și regional) meremetisire, (învechit) meremetisit, (popular) dregere, (popular) dres, (prin Muntenia) prefai, (regional) răpăluire, (regional) răpăluit, (științe juridice) despăgubire.
Îmbunătăţire, substantiv
Sinonime:
ameliorare, ameliorație, corectare, corijare, îmbunătățit, îndreptare, rectificare, remediere, retuș, retușare, (figurat) reparare, (impropriu) aprobare, (învechit) îmbunătățare; (agronomie) (la plural; îmbunătățiri funciare) ameliorații.
Repantir, substantiv (învechit)
Sinonime:
căință, compuncțiune, contrițiune, mea culpa, mustrare, părere de rău, penitență, pocăință, regret, remușcare; (pictură) corectare, corecție, corijare, îndreptare, rectificare, retuș; bucle, cosițe; (variantă) repentir.
Supernetezire, substantiv
Sinonime:
(tehnică) rectificare, superfinisare, supranetezire, vibronetezire.
