Răsturna, verb Sinonime:
a cădea, a se prăvăli, a se rostogoli, a se da de-a rostogolul, a pica.
Răsturnabil, adjectiv
Sinonime:
ranversabil.
Răsturnătură, substantiv (învechit)
Sinonime:
culcare, dărâmare, doborâre, lungire, prăbușire, prăvălire, răsturnare, trântire.
Capota, verb Sinonime:
a se răsturna, a se rostogoli, a se da de-a rostogolul, a se prăbuşi; (figurat) a rata, a pierde, a eşua. Capotă, substantiv
Sinonime:
acoperiș pliabil; mantou; prezervativ.
Cădere, substantiv feminin
Sinonime:
picare, căzătură, prăbuşire, dărâmare, năruire, prăvălire, răsturnare; (geografie) (cădere de apă) cascadă; scăpare, lăsare, dispariţie; eşec, insucces, nereuşită, (livresc) fiasco, chix; (figurat) calitate, competenţă, capacitate, pricepere, drept.
Cătuşă, substantiv feminin
Sinonime:
(la plural) fiare, lanţuri, (popular) obezi, verigi, zăvoare, (învechit) bente, piedici; tânjeluţă; japiţă; ancoră, chingă, cormană, pisică, răsturnătoare; (botanică) (regional) cebare.
Doborî, verb
Sinonime:
a răsturna, a prăbuşi, a da la pământ; a frânge, a supune, a răpune; a nimici, a desfiinţa, a stârpi, a lichida, a birui, a copleşi; a arunca, a azvârli, a culca, a dărâma, a întinde, a lungi, a prăvăli, a trânti, (popular şi familiar) a aşterne, (popular) a păli, (învechit şi regional) a răntuna, (învechit) a oborî, a poligni, (figurat) a secera; a ajunge, a covârşi, a cuprinde, a împovăra, a înfrânge, a învinge, a năpădi, a podidi, a prinde, a răzbi, a toropi; (sport) a depăşi.
Infirma, verb
Sinonime:
a aboli, a abroga, a anula, a contramanda, a contrazice, a declara nevalabil, a declara nul printr-un ordin, a demonstra ca fiind nefundat, a desfiinţa, a dezminţi, a dovedi ca neadevărat, a îndepărta, a nu admite, a răsturna, a revoca.
Invers, adverb
Sinonime:
de la sfârșit către început, de-a-ndărătelea, de-a-ndoaselea, dimpotrivă, făcut pe dos, în sens contrar, întors, pe dos, răsturnat, viceversa, (învechit) reciproc. Invers, adjectiv
Sinonime:
antipodic, contrar, de la sfârșit către început, de-a-ndoaselea, făcut pe dos, întors pe dos, opus, pe dos, ranversat, răsturnat, simetric. Invers, substantiv
Sinonime:
antiteză, contrar, contrariu.
Metamorfoză, substantiv feminin
Sinonime:
avatar, conversiune, evoluție, metamorfozare, modificare, mutație, prefacere, preschimbare, schimbare, transformare, transmutație, (figurat) răsturnare, (învechit și popular) mutare, (învechit și popular) prefăcătură, (învechit și popular) schimbătură, (învechit) metamorfosi, (învechit) modificație, (învechit) preobrajenie, (învechit) strămutătură, (învechit) transformație, (rar) strămutare, (regional) străformare. Metamorfoza, verb
Sinonime:
a (se) modifica, a (se) preface, a (se) preschimba, a (se) schimba, a (se) transforma, a (se) transmuta, a evolua, (învechit și popular) a (se) întoarce, (învechit și popular) a (se) muta, (învechit și regional) a (se) închipui, (învechit) a (se) metamorfosi, (învechit) a (se) strămuta, (învechit) a (se) suci, (învechit) a (se) șanja, (regional) a (se) străforma.
Pica, verb Sinonime:
a cădea, a se prăbuşi, a se răsturna, a se prăvăli, a se dărâma, a se nărui, a se surpa, a se aşterne; a picura, a se prelinge, a se scurge; a se ivi, a apărea, a sosi. Pică, substantiv feminin Sinonime:
ciudă, necaz, pizmă, ranchiună, resentiment, pornire, duşmănie, vrăjmăşie. Pica, substantiv feminin
Sinonime:
(medicină) alotriofagie.
Prăbuşire, substantiv feminin
Sinonime:
cădere, colaps, crah, culcare, dărăpănare, dărâmare, dărâmat, decădere, declin, degringoladă, deprimare, destrămare, deznădejde, doborâre, lungire, năruire, năruit, picare, prăbușeală, prăvălire, răsturnare, risipire, rostogolire, rostogolit, scufundare, surpare, surpat, trântire, (învechit) răsturnătură, (învechit) risipă.
Prăvăli, verb Sinonime:
a doborî, a trânti, a culca; (reflexiv) a se rostogoli, a se duce de-a rostogolul, a se duce de-a dura, a se precipita, a aluneca, a se prăbuşi, a se nărui, a se dărâma, a se surpa, a se răsturna, a cădea; (figurat) a înfrânge, a răpune, a învinge, a îngenunchea.
Revoluţie, substantiv feminin Sinonime:
răscoală, revoltă, răzvrătire, răzmeriţă; (figurat) schimbare, transformare, răsturnare; rotaţie, reînturnare, întoarcere.
Turna, verb Sinonime:
a vărsa, a răsturna, a deşerta; (figurat) a potrivi, a aranja, a croi; a compune, a redacta, a formula; (figurat) a denunța, a reclama, a pârî.
Îmburda, verb (regional)
Sinonime:
a (se) prăbuși, a (se) răsturna, a (se) rostogoli, a (se) trânti la pământ, a cădea, a da peste cap, a doborî, a întoarce, a pica, a răscoli, a răvăși, a se dărâma, a se împiedica, a se nărui, a se prăvăli, a se ruina, a se surpa, (învechit; figurat) a nimici, (variantă) a (se) îmborda.
Basculator, substantiv
Sinonime:
(tehnică) culbutor, răsturnător.
Căzut, adjectiv
Sinonime:
năruit, prăbuşit, prăvălit, răsturnat; dus.
Cormană, substantiv
Sinonime:
cucură, poliță, răsturnătoare, cătușă, lespede; catarg; stavilă; (regional) larvă de cărăbuș, vierme.
Cucură, substantiv
Sinonime:
cormană, răsturnătoare, tolbă.
Culcat, adjectiv
Sinonime:
întins, lungit, tolănit, trântit, (regional) răbunit, (Moldova) tologit, răsturnat, doborât, tăvălit, (popular) pologit. Culcat, substantiv
Sinonime:
culcare, aplecare.
Doborâre, substantiv
Sinonime:
culcare, dărâmare, lungire, prăbuşire, prăvălire, răsturnare, trântire, (învechit) răsturnătură, aruncare, azvârlire.
Doborât, adjectiv
Sinonime:
răsturnat, culcat; învins, zdrobit, distrus.
Picare, substantiv
Sinonime:
cădere, dărâmare, năruire, prăbuşire, prăvălire, răsturnare; eşec, insucces, nereuşită, (livresc) fiasco, (familiar) chix.
Interversiune, substantiv
Sinonime:
anastrofă, intervertire, inversare, inversiune, metateză, permutare, ranversare, răsturnare, transpoziție, transpunere, (figurat) răstălmăcire.
Infirmare, substantiv
Sinonime:
abrogare, anulare, invalidare, răsturnare.
Interverti, verb
Sinonime:
a inversa, a permuta, a răsturna ordinea, a schimba (termenii unei serii), a transpoza.
Intervertire, substantiv
Sinonime:
inversare, interversiune, răsturnare.
Trântit, adjectiv
Sinonime:
azvârlit, culcat, doborât, izbit puternic, întins, lungit, răsturnat, tăvălit, tolănit, (Moldova) tologit, (regional) răbunit, (regional) tulit. Trântit, substantiv
Sinonime:
trântire, (regional) trântă.
Inversiune, substantiv
Sinonime:
interversiune, inversare, răsturnare, schimbare de sens; (topică) anastrofă, chiasm, hiperbată; (medicină) evaginație, invaginație; (biologie) intususcepțiune; (inversiune sexuală) homosexualitate, pederastie; (variantă) inversie.
Poligni, verb
Sinonime:
a abate, a apleca, a arunca, a atârna, a azvârli, a cădea, a coborî, a culca, a curba, a da jos, a dărâma, a doborî, a face să cadă, a înclina, a încovoia, a îndoi, a întinde, a lăsa, a lungi, a pleca, a prăbuși, a prăvăli, a răsturna, a trânti.
Răntuna, verb
Sinonime:
(învechit) a arunca, a azvârli, a coti, a culca, a dărâma, a doborî, a înlătura, a întinde, a lungi, a prăbuși, a prăvăli, a rănturna, a răsturna, a trânti.
Oborî, verb
Sinonime:
(regional) a arunca, a azvârli, a culca, a dărâma, a doborî, a întinde, a lungi, a omorî, a prăbuși, a prăvăli, a răsturna, a trânti.
Subversiune, substantiv
Sinonime:
acțiune subversivă, bulversare, destabilizare, perturbație, răsturnare, revoluție, sedițiune, subminare, terorism.
Înlăturare, substantiv
Sinonime:
anulare, aplanare, curățare, eliminare, evitare, excludere, împiedicare, îndepărtare, ocolire, preîntâmpinare, prevenire, ridicare, ridicat, scoatere, suprimare, ștergere, tăiere, (figurat) răsturnare, (figurat) scuturare, (rar) pacificare, (rar) prevenție.
Ranversa, verb
Sinonime:
(franțuzism) a bascula, a culbuta, a da peste cap, a deversa, a răsturna.
Ranversabil, adjectiv
Sinonime:
deversabil, rabatabil, răsturnabil.
Corman, substantiv (regional)
Sinonime:
cormană, răsturnătoare; (regional) cormănă, cormună, cormură, cucură.
Șavira, verb
Sinonime:
a (se) da peste cap, a (se) răsturna, a bulversa, a culbuta, a ranversa, a se scufunda.
Lungire, substantiv
Sinonime:
culcare, culcat, dărâmare, diluare, doborâre, întindere, prăbușire, prăvălire, prelungire, răsturnare, trântire, (învechit) răsturnătură, (lingvistică) hifen.
Transformare, substantiv
Sinonime:
devenire, dezvoltare, evoluție, metamorfozare, metamorfoză, modificare, mutație, prefacere, prelucrare, preschimbare, refacere, schimbare, transmutare, transmutație, tratament, trecere, (figurat) răsturnare, (învechit și popular) mutare, (învechit) modificație, (învechit) prefăcătură, (învechit) preobrajenie, (învechit) schimbătură, (învechit) strămutătură, (învechit) transformație, (învechit) transformațiune, (rar) strămutare, (regional) străformare.
Întoarcere, substantiv
Sinonime:
adresare, arătură de toamnă, atragere (de partea cuiva), castrare, cârmire, desfacere, îmbrăcare pe dos, înapoiere, întors, întorsătură, învârteală, învârtire, învârtit, învârtitură, jugănire, jugănit, mucezire (a fânului), rambursare, răsturnare, răsucire, recidivă, reflectare, reflexie, repercutare, restituire, retragere, retur, revenire, rotație, rotire, rotit, scopire, scopit, sterilizare, sucire, umezire (a tutunului), venire, (învechit) interpretare, (învechit) îndepărtare, (învechit) înnebunire, (învechit) răsfrângere, (învechit) refuz, (învechit) schimbare, (învechit) transformare, (învechit; figurat) convertire, (învechit; figurat) îndreptare, (popular) înturnare, (popular) înturnat, (popular) micșorare, (popular) rotitură, (popular) rotocol.
Metamorfozare, substantiv
Sinonime:
metamorfoză, modificare, prefacere, preschimbare, schimbare, transformare, (figurat) răsturnare, (învechit și popular) mutare, (învechit și popular) prefăcătură, (învechit și popular) schimbătură, (învechit) modificație, (învechit) preobrajenie, (învechit) strămutătură, (învechit) transformație, (rar) strămutare, (regional) străformare.
Eversiune, substantiv
Sinonime:
ranversare, răsturnare, ruinare, ruină; (medicină) ectropion, valgus.
Rănturna, verb (învechit)
Sinonime:
a coti, a înlătura, a răsturna, (învechit) a răntuna.
Inversat, adjectiv
Sinonime:
așezat invers, făcut invers, întors (pe dos), ranversat, răsturnat.
Inversa, verb
Sinonime:
a face (ceva) invers, a interverti, a întoarce (pe dos), a prezenta invers, a ranversa, a răsturna, a schimba invers, a schimba ordinea (inițială), a schimba sensul. Inversă, substantiv
Sinonime:
(matematică) funcție inversă.
Inversabil, adjectiv
Sinonime:
ranversabil, răsturnabil.
Inversare, substantiv
Sinonime:
intervertire, inversie, inversiune, întoarcere (pe dos), ranversare, răsturnare, schimbare a ordinii, schimbare a sensului.
Îmburdare, substantiv
Sinonime:
prăbușire, răsturnare, rostogolire, trântire la pământ, (învechit; figurat) nimicire, (variantă) îmbordare.
Îmburdat, adjectiv
Sinonime:
prăbușit, răsturnat, rostogolit, trântit la pământ, (variantă) îmbordat.
Resupinat, adjectiv
Sinonime:
(botanică) ranversat, răsturnat.
Capotaj, substantiv
Sinonime:
(despre automobile) capotare, dare peste cap, răsturnare.
