Piguli, verb
Sinonime:
a ciuguli, a ciupi, a fura puțin câte puțin (pe nesimțite), a lua câte puțin (dintr-un aliment), a lucra cu migală, a migăli, a plivi.
Pigulitură, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
migală, migăleală, migălitură, piguleală, (regional) pigălitură.
Ciuguli, verb
Sinonime:
a (se) certa, a ascuți prost (un obiect), a ciupi, a culege de ici și de acolo, a lăsa urme, a legumi, a mânca puţin, a se drăgosti, a se giugiuli, a se mângâia, a spicui, (popular) a piguli, (regional; figurat) a (se) săruta, (variantă) a ciogoli, (variantă) a ciumeli, (variantă) a ciumuli.
Ciupi, verb
Sinonime:
a (se) pişca, (popular) a ţicura, (regional) a picura, a pişcura, (Transilvania) a piţiga; a ciuguli, (popular) a piguli; a înţepa; (figurat) a scărpina; (figurat) a fura, a sustrage, a ciordi, a şterpeli; a ameţi, a chercheli, a îmbăta, a turmenta.
Pişca, verb
Sinonime:
a ciupi, a piguli, a ciuguli; a înţepa, a ustura; a muşca, (figurat) a ironiza, a critica; a şfichiui, a pocni, a atinge; (familiar) a fura, a şterpeli, a lua; a descreşte, a micşora, a reduce, a scădea.
Pigălitură, substantiv (regional)
Sinonime:
migălitură, (învechit și regional) pigulitură.
Ciumeli, verb (învechit și regional)
Sinonime:
a bobița, a culege bob cu bob, a piguli, a pobârci; a cimili.
Ciugulit, adjectiv
Sinonime:
ascuțit prost, certat, ciupit, înregistrat vag și rar, pigulit, (regional; figurat) sărutat. Ciugulit, substantiv
Sinonime:
ciuguleală.
