Permis, substantiv neutru
Sinonime:
acreditare, agrement, autorizație, bilet de tranzit, certificat, consimțământ, dispensă, exeat, învoire, licență, pasavant, permisie, permisiune, viză, (învechit și regional) slobozenie, (învechit) pitac. Permis, adjectiv
Sinonime:
acceptat, admis, admisibil, autorizat, consimțit, încuviințat, îngăduit, legal, legitim, licit, tolerat.
Permisie, substantiv feminin Sinonime:
învoire, concediu militar.
Permisionar, substantiv (livresc)
Sinonime:
soldat în permisie.
Permisiune, substantiv feminin Sinonime:
învoire, încuviinţare, îngăduire, autorizaţie, voie; aprobare.
Permisiv, adjectiv
Sinonime:
indulgent, îngăduitor, laxist, liberal, tolerant.
Permisivitate, substantiv
Sinonime:
feblețe, indulgență, paciență, slăbiciune.
Asentiment, substantiv neutru Sinonime:
consimţământ, acord, aprobare, încuviinţare, acceptație (faptul de a accepta), autorizare, permisiune, sufragiu.
Autorizaţie, substantiv feminin Sinonime:
împuternicire, drept, permisiune, îngăduință, licență, act, document, aprobare, permis.
Bilet, substantiv neutru
Sinonime:
act, bilețel, bon, buletin, cartelă, chitanță, cupon, epistolă, epistolie, inter-rail, notă scrisă, permis, răvaş, recipisă, scrisoare, scrisorică, tichet, titlu de transport, (bilet de ordin) cambie, (popular) țidulă; (bilet de bancă) bancnotă, cupură, hârtie, hârtie-monedă, (învechit) asignat, (învechit) asignație, (învechit) bancă, (învechit) bumașcă, (prin Transilvania și Maramureș) băncută.
Concesie, substantiv feminin Sinonime:
îngăduinţă, permisiune, trecere cu vederea.
Concurs, substantiv neutru
Sinonime:
acord, ajutor, alpiniadă, aport, aprobare, asentiment, aviz, balcaniadă, campionat, colaborare, competiţie, confruntare, consimțământ, consimțire, contribuție, cupă, examen, îngăduință, întrecere, învoială, învoire, joc, meci, olimpiadă, partidă, permisiune, serviciu, spartachiadă, sprijin, șalanj, turneu, universiadă, voie, voință, vrere, (figurat) întâlnire, (învechit și regional) faliment, (învechit) concurșum, (învechit) încuviințare, (la plural) oficii.
Dezlegare, substantiv feminin Sinonime:
rezolvare, soluţie, lămurire; voie, permisiune, îngăduire, încuviinţare, aprobare, acord.
Dispensă, substantiv feminin Sinonime:
scutire, permisie; autorizaţie, îngăduinţă. Dispensa, verb
Sinonime:
a se lipsi, a renunţa; a scuti, a exonera, a se sustrage.
Intrare, substantiv feminin
Sinonime:
abord, acces, aderare, admisiune, alee, angajare, antreu, băgare, exordiu, fundătură, gură, hol, intrat, introducere, încăpere (de trecere), încuviințare, pas, pasaj, pătrundere, permisiune, poartă, preambul, prolog, stradă mică, trecătoare, trecere, ușă, uvertură, venire, vestibul, (contabilitate) încasare, (informatică) input, (intrarea în biserică) (popular) vovedenie, (variantă) (popular) întrare.
Îngăduinţă, substantiv feminin
Sinonime:
amânare, aprobare, asentiment, autorizație, bunăvoinţă, clemenţă, generozitate, iertare, indulgenţă, încuviinţare, îngăduire, înţelegere, mărinimie, milă, păsuială, păsuire, permisiune, răgaz, toleranţă, voie, (învechit și popular) milostenie, (învechit) priință, (învechit) răbdare, (popular) îngăduială, (rar) tolerantism, (turcism învechit) musaadea.
Învoială, substantiv feminin
Sinonime:
acord, angajament, angajare, aprobare, aranjament, asentiment, aviz, combinație, condiție, consimţământ, consimțire, contract, convenţie, împăcare, încuviințare, îngăduință, îngăduire, înţelegere, învoire, legământ, pact, permisie, permisiune, tranzacție, voie, voință, vorbă, vrere, (argou) șustă, (învechit și popular) legătură, (învechit și regional) poslușanie, (învechit și regional) slobozenie, (învechit) așezământ, (învechit) concesie, (învechit) concurs, (învechit) cuvânt, (învechit) pozvol, (învechit) sfat, (învechit) simfonie, (învechit) sulf, (învechit) șart, (învechit) volnicie, (Moldova și Bucovina) pozvolenie, (popular) târg, (popular) tocmeală, (popular) tocmire, (prin Banat) pogoadă, (prin Muntenia) prinsoare, (prin Oltenia și Banat) pogodeală, (regional) tocmă.
Legal (legală), adjectiv
Sinonime:
admis, conform legii, drept, edictal, îngăduit, legiuit, normal, permis.
Libertate, substantiv feminin
Sinonime:
abatere de la normă, aprobare, autonomie, dezinvoltură, independenţă, indeterminism, învoire, liber-arbitru, libertinaj, libertinism, licență, neatârnare, nonconformism, permisiune, suveranitate, ușurință, (învechit și popular) slobozenie, (învechit și regional) slobozie, (învechit) liberaliciune, (învechit) nedependență, (învechit) volnicie, (popular) revoluție, (rar) timp liber.
Licit (licită), adjectiv
Sinonime:
admis, autorizat, îngăduit, legal, legitim, permis, regulat, tolerat.
Pitac, substantiv masculin (învechit)
Sinonime:
patacă; (botanică) (pitacu-dracului) (regional) lămâiţă, urechea-babei; ban, gologan, para, piţulă, sfanţ, sorocovăţ, pataşcă, franc, autorizaţie, decret, dispoziţie, hotărâre, ordin, ordonanţă, permis, plângere, poruncă, reclamaţie.
Posibil (posibilă), adjectiv
Sinonime:
acceptabil, admisibil, autorizat, convenabil, cu putinţă, eventual, fezabil, imaginabil, licit, permis, potențial, practicabil, probabil, realizabil, virtual, (învechit și regional) putincios.
Putea, verb Sinonime:
a fi capabil, a avea putere, a fi în stare, a avea posibilitatea, a avea putinţa, a (-i) fi cu putinţă; a fi posibil, a fi probabil; a avea voie, a avea permisiunea, a avea dreptul, a fi permis; a se cădea, a se cuveni, a fi potrivit, a fi convenabil.
Slobozenie, substantiv feminin Sinonime:
libertate, autonomie, independenţă; permisiune, îngăduinţă, voie, aprobare, dezlegare.
Ştire, substantiv feminin Sinonime:
veste, înştiinţare, noutate, informaţie, comunicare; cunoaştere, aprobare, învoire, permisie, autorizaţie.
Valabil (valabilă), adjectiv
Sinonime:
acceptabil, admisibil, autentic, bun, convenabil, corect, de valoare, legal, legitim, pasabil, permis, valid, valoros.
Voie, substantiv feminin Sinonime:
voinţă, vrere, intenţie, dorinţă; poftă, chef, plăcere, gust, opţiune; permisiune, încuviinţare, învoire, aprobare, acord.
Voinţă, substantiv feminin Sinonime:
hotărâre, decizie, determinare, vrere; intenţie, ţel, scop; învoire, consimţământ, acord, permisiune; dorinţă, poftă, chef.
Volnicie, substantiv feminin (învechit)
Sinonime:
acord, aprobare, asentiment, autonomie, autoritate, autorizaţie, aviz, calitate, capacitate, cădere, competenţă, consimţământ, consimţire, destoinicie, drept, independenţă, încuviinţare, îndreptăţire, îngăduinţă, învoială, învoire, libertate, neatârnare, permisiune, pregătire, pricepere, seriozitate, suveranitate, valoare, voie, voință, vrednicie, vrere.
Licenţă (licenţe), substantiv feminin
Sinonime:
autorizaţie, permis, brevet, patentă; desfrâu, exces, imoralitate, desfrânare, poftă, impudoare, indecenţă, necuviinţă, neruşinare, obscenitate, pornografie, scabrozitate, trivialitate, vulgaritate; (locuțiune, licenţă poetică) abatere uşoară de la regulile gramaticale ale limbii.
Concesiune, substantiv
Sinonime:
autorizare, contract, permisiune, privilegiu, tranzacție, drept de exploatare.
Iertăciune, substantiv
Sinonime:
iertare, îngăduință, permisiune, scuză.
Săbăşag, substantiv
Sinonime:
concediu, învoire, permisie, vacanţă; (Maramureș) libertate.
Laxist, adjectiv
Sinonime:
maleabil, permisiv, tolerant.
Laxism, substantiv
Sinonime:
incurie, indulgență, permisivitate, toleranță, (expresie) lasă că merge şi aşa.
Acceptație, substantiv
Sinonime:
accept, acceptare, acord, agrement, aprobare, asentiment, consimțământ, omologare, permisiune, (învechit) acceptațiune, (învechit) aprobație.
Povolenie, substantiv
Sinonime:
autorizație, permis.
Musaadea, substantiv
Sinonime:
(învechit) bunăvoință, favoare, îngăduință, înțelegere, mărinimie, milă, protecție; licență, permis.
Jucabil, adjectiv
Sinonime:
executabil, interpretabil, permis, practicabil, realizabil, reprezentabil, ușor de jucat.
Pozvol, substantiv
Sinonime:
acord, aprobare, asentiment, aviz, consimțământ, consimțire, încuviințare, îngăduință, învoială, învoire, permisiune, voie, voință, vrere.
Pozvolenie, substantiv
Sinonime:
acord, aprobare, asentiment, aviz, consimțământ, consimțire, încuviințare, îngăduință, învoială, învoire, permisiune, voie, voință, vrere.
Învoire, substantiv
Sinonime:
încuviinţare, înţelegere, permisie.
Posluşanie, substantiv
Sinonime:
(învechit) acord, aprobare, ascultare, asentiment, aviz, consimțământ, consimțire, dezlegare, dispoziție, funcție, încuviințare, îngăduință, învoială, învoire, muncă, permisiune, post, serviciu, slujbă, supunere, voie, voință, vrere; (variante) posloșanie, poslujenie, poslușenie, puslușanie.
Slobozie, substantiv
Sinonime:
(învechit) autonomie, colonie, desfrâu, dezmăț, dezrobire, eliberare, emancipare, emancipație, independență, învoire, liberare, libertate, neatârnare, orgie, permisie, posesiune, scutire, suveranitate.
Neoprit, adjectiv
Sinonime:
continuu, liber, nestăvilit, nestânjenit, permis.
Viză (vize), substantiv
Sinonime:
atestație, autorizație, exeat, însemnare, licență, parafă, permis, semn, semnătură, ștampilă; (topografie) miră; (ihtiologie) sturion.
Exeat, substantiv
Sinonime:
autorizație, bilet de ieșire, concediere, învoire, permis, permisie, permisiune.
Pozvolire, substantiv
Sinonime:
(învechit) autorizație, încuviințare, îngăduință, permisiune.
Derogațiune, substantiv
Sinonime:
(învechit) abatere, derogare, derogație, excepție, permisiune.
Ostaftcă, substantiv (învechit)
Sinonime:
permisie, plată, retragere (din armată).
Franciză, substantiv
Sinonime:
autorizație, concesiune, franchisă, permisiune.
Aprobație, substantiv (învechit)
Sinonime:
acord, agrement, aprobare, asentiment, autorizare, confirmare, consimțământ, omologare, permisiune, ratificare, sufragiu, (învechit) aprobațiune.
Încuviinţare, substantiv
Sinonime:
acceptare, acord, admitere, aprobare, asentiment, aviz, consimțământ, consimțire, îngăduință, învoială, învoire, permisiune, voie, voință, vrere, (învechit și regional) poslușanie, (învechit și regional) slobozenie, (învechit) concurs, (învechit) pozvol, (învechit) sfat, (învechit) volnicie, (Moldova și Bucovina) pozvolenie.
Îngăduială, substantiv
Sinonime:
cedare, concesie, indulgență, încetineală, îngăduință, îngăduire, păsuire, permisiune, răbdare, răgaz, timp îndelungat, toleranță, tolerare, voie.
Tolerant, adjectiv
Sinonime:
acomodant, benign, bun, complezent, comprehensiv, concesiv, culant, debonar, deferent, iertător, indulgent, îngăduitor, laxist, magnanim, pacient, permisiv, (învechit) îndurător, (învechit) latitudinar, (învechit) răbdător.
Latitudinar, adjectiv (învechit)
Sinonime:
complezent, ecumenic, laxist, liberal, permisiv, tolerant, universalist.
Nărăvire, substantiv
Sinonime:
ceartă, deprindere, învăț, nărav, nărăveală, obicei (rău), obișnuință, (ironic) neînțelegere, (învechit) păsuire, (învechit) permisiune, (regional) împăcare, (regional) înțelegere.
Îngăduit, adjectiv
Sinonime:
admis, lăsat liber, permis, tolerat; (regional; bou îngăduit) bou încet. Îngăduit, substantiv
Sinonime:
îngăduire.
Învoințare, substantiv (învechit)
Sinonime:
încuviințare, îngăduință, permisiune.
Pasavant, substantiv
Sinonime:
(marină) pasaj, pasarelă, punte; bilet de tranzit, permis.
Credențional, substantiv (învechit)
Sinonime:
împuternicire, mandat, permis de intrare; listă de delegați.
Redie, substantiv (regional)
Sinonime:
autorizație (de trecere), certificat de radiere, permis, (învechit și regional) reghie; crâng, dumbravă, pădurice, (regional) rediu.
Abilitare, substantiv
Sinonime:
acreditare, autorizare, autorizație, permis, permisiune, (învechit) abilitațiune.
Autorizare, substantiv
Sinonime:
abilitare, autenticitate, autorizație, autorizațiune, delegare, exequatur, foc verde, împuternicire, împuternicit, îndreptățire, îngăduire, învestitură, permisiune, permitere, plenipotență, (învechit) hochimat, (învechit) îndrituire, (învechit) pozvolenie, (rar) autorizat.
Agreat, adjectiv
Sinonime:
acceptat, admis, bine-venit, consimțit, convenționalizat, permis, plăcut, recunoscut, simpatizat, tolerat.
Suportiv, adjectiv
Sinonime:
încurajator, îngăduitor, înțelegător, permisiv, sprijinitor, susținător, tolerant.
Razdreșenie, substantiv (desuet)
Sinonime:
permisiune, scutire.
Întrebare, substantiv
Sinonime:
cercetare, chestionare, chestiune, consultare, dubiu, enigmă, examinare, incertitudine, informare, interogare, interogatoriu, interogație, interpelare, îndoială, întrebat, nedumerire, problemă, (învechit și popular) întrebăciune, (învechit și popular) întrebătură, (învechit) consfătuire, (învechit) dare de seamă, (învechit) discuție, (învechit) explicație, (învechit) interogațiune, (învechit) judecată, (învechit) permisiune, (învechit) prigoană, (învechit) răfuială, (regional) întrăbare.
