Perfecţiune, substantiv feminin
Sinonime:
desăvârşire, excelență, ideal, impecabilitate, sublim, sublimitate, summum, (învechit) săvârșire.
Deplinătate, substantiv feminin
Sinonime:
desăvârșire, dezvoltare completă, integritate, întregime, perfecțiune, plenitudine, plinătate, (învechit) plinăciune, (învechit) plineală.
Excela, verb
Sinonime:
a atinge perfecțiunea, a bria, a fi neîntrecut, a predomina, a se afirma, a se autodepăși, a se deosebi, a se distinge, a se evidenţia, a se ilustra, a se impune, a se remarca, (învechit) a escela.
Sublim, substantiv neutru Sinonime:
desăvârşire, perfecţiune.
Desăvârşire, substantiv
Sinonime:
perfecţionare; deplinătate, plenitudine, plinătate, (învechit) plinăciune, plineală; perfecţiune, sublim, puritate.
Transcendență, substantiv
Sinonime:
perfecțiune, superioritate.
Impecabilitate, substantiv
Sinonime:
desăvârșire, ireproșabilitate, perfecțiune.
Absoluitate, substantiv
Sinonime:
absolut, perfecție, perfecțiune, totalitate, universalitate.
Infailibilitate, substantiv
Sinonime:
certitudine, desăvârșire, fiabilitate, ineranță, omnisciență, perfecțiune, siguranță, veritate, (variantă) infalibilitate.
Sublimitate, substantiv
Sinonime:
desăvârşire, elevație, grandoare, perfecţiune, transcendență.
Excelență, substantiv
Sinonime:
alteță, calitate, eminență, înălțime, maiestate, perfecțiune, preeminență, superioritate, transcendență; (variante învechite) celenție, ecțelenție, escelencie, escelență, escelenție, escelință, eselență, eselenție, eselință, excelenție, exelensie, exelență, exelenție, exțeleanție, exțelenție.
Ireproșabilitate, substantiv
Sinonime:
impecabilitate, onestitate, perfecţiune, virtute.
Infalibilitate, substantiv
Sinonime:
desăvârșire, perfecțiune; infailibilitate.
