Obişnui, verb
Sinonime:
a (se) aclimatiza, a (se) acomoda, a (se) adapta, a (se) deda, a (se) deprinde, a (se) familiariza, a (se) folosi des, a (se) învăţa, a practica, a se împăca, (învechit) a (se) obicinui, (învechit) a (se) obiciui, (învechit) a metahirisi, (învechit) a se politici, (popular) a se îndătina, (regional) a (se) hârsi, (Transilvania) a sucui.
Obişnuinţă, substantiv feminin
Sinonime:
apucătură, datină, deprindere, familiarizare, fire, obicei, tabiet, utilizare (frecventă), (Banat) ogod, (învechit și popular) nărav, (învechit și regional) nacafa, (învechit și regional) obicinuință, (învechit) învățătură, (învechit) obicină, (învechit) taifet, (popular) învăț, (popular) treabă, (prin Oltenia) săbaș.
Obişnuire, substantiv
Sinonime:
aclimatizare, acomodare, adaptare, dedare, deprindere, familiarizare, practicare, utilizare (frecventă), (învechit) obicinuire, (învechit) obiciuire.
Obişnuit (obișnuită), adjectiv
Sinonime:
acomodat, banal, caracteristic, clasic, comun, consacrat, consfințit, cotidian, cunoscut, curent, dedat, deprins, familiar, familiarizat, firesc, frecvent, natural, normal, oarecare, ordinar, prozaic, răspândit, regulat, simplu, specific, tradițional, uzual, zilnic, (figurat) curat, (învechit) fireș, (învechit) prost, (învechit) prostesc, (rar) sacramental, (învechit) obicinuit, (învechit) obiciuit.
Aclimatiza, verb Sinonime:
a (se) adapta, a (se) obişnui, a (se) acomoda; a (se) deprinde, a (se) familiariza, a se învăţa (cu ceva), a se iniția.
Banal (banală), adjectiv Sinonime:
comun, obişnuit, de rând, ordinar, plat, nesemnificativ.
Clasic (clasică), adjectiv
Sinonime:
perfect, echilibrat, reprezentativ, ordinar, obișnuit, conform, convențional, tradițional.
Comun (comună), adjectiv Sinonime:
obştesc, general; obişnuit, normal, frecvent, banal, de rând.
Cotidian (cotidiană), adjectiv Sinonime:
zilnic, de fiecare zi, (figurat) obişnuit.
Curat (curată), adjectiv
Sinonime:
îngrijit, curăţat; (figurat) integru, cinstit, pur, nevinovat, candid; (figurat) senin, clar, transparent, limpede; neamestecat, în stare pură, nepătat, (regional) neîntinat, (Transilvania) tistaş, spălat, nativ, veritabil, natural, adevărat, bun, nealterat, nestricat, nevătămător, neviciat, oxigenat, ozonat, proaspăt, purificat, salubru, sănătos, tare, cast, corect, distinct, evident, feciorelnic, fecioresc, firesc, ideal, incoruptibil, inocent, leal, necoruptibil, neprihănit, net, normal, obişnuit, onest, platonic, precis, pudic,
spovedit, virgin, virginal, desluşit, lămurit.
Curent (curentă), adjectiv Sinonime:
obişnuit, uzual; curgător, fluent, cursiv; în curs, actual, prezent, de faţă, la îndemână.
Deda, verb Sinonime:
a se deprinde, a se obişnui, a se familiariza, a se acomoda, a se nărăvi.
Deprinde, verb
Sinonime:
a (se) obişnui, a (se) aclimatiza, a (se) adapta, a (se) învăţa, a (se) deda, a (se) încadra, a se împăca, a dresa, a-și însuşi.
Deprindere, substantiv feminin
Sinonime:
obişnuinţă, obicei, învăţ, familiarizare; destoinicie, pricepere, experimentare, dexteritate; aclimatizare, însuşire, comportare, tabiet, fire.
Dezvăţa, verb Sinonime:
a (se) dezobişnui, a (se) dezbăra, a-şi pierde obişnuinţa.
Familiar (familiară), adjectiv
Sinonime:
afectuos, apropiat, binecunoscut, comun, cordial, cunoscut, de rând, facil, fără pretenții, intim, ireverențios, lipsit de respect, neafectat, neconvențional, nepretențios, neprotocolar, obișnuit, prietenesc, prietenos, simplu, sociabil, știut, (variantă) (învechit) familier.
Familiariza, verb
Sinonime:
a (se) obişnui, a (se) adapta, a (se) deprinde, a (se) aclimatiza.
Fire, substantiv feminin
Sinonime:
lume, natură, viaţă, mediu; caracter, structură, temperament, cuget, cumpăt, cumpătare, fel, (livresc) umoare, (învechit şi regional) natural, (învechit) duh, (figurat) inimă; apucătură, deprindere, nărav, obicei, obişnuinţă, (Banat) ogod; ciclu, menstruaţie, period.
Firesc (firească), adjectiv
Sinonime:
natural, normal, obişnuit, de la sine înţeles, (învechit) fireş, (figurat) curat, regulat; (cu rol de substantiv) naturaleţe.
Frecvent (frecventă), adjectiv
Sinonime:
banal, clasic, cunoscut, curent, cutumiar, de uz general, des, familiar, la rând, mereu, obişnuit, ordinar, periodic, răspândit, regulier, repetat, rutinier, tradiţional, uzual.
În genere, substantiv neutru invariabil Sinonime:
în general; de obicei, îndeobște, în mod obişnuit, în mod curent.
Împăca, verb Sinonime:
a linişti, a domoli, a pacifica, a potoli, a îmbuna, a îmblânzi, a împăciui; a satisface, a mulţumi; a se concilia, a cădea de acord; a se obişnui, a se deprinde, a se familiariza.
Împământeni, verb
Sinonime:
a (se) generaliza, a (se) introduce, a (se) naturaliza, a aclimatiza, a adapta, a deveni obișnuit, a intra adânc în uz, a îngropa, a prinde rădăcini, a se încetățeni, a se înrădăcina, a se statornici, a transplanta, (învechit) a (se) indigena, (învechit) a (se) naționaliza.
Îndătinat (îndătinată), adjectiv Sinonime:
tradiţional, statornicit, înrădăcinat, obişnuit.
Învăţ, substantiv neutru Sinonime:
obicei, obişnuinţă, deprindere, nărav; povaţă, sfat, îndemn.
Învăţa, verb Sinonime:
a instrui, a medita, a iniţia; a deprinde, a (se) deda, a (se) obişnui, a (se) familiariza; a studia, a cerceta, a pătrunde; a consilia, a sfătui, a povăţui.
Înveterat (înveterată), adjectiv Sinonime:
înrădăcinat, învechit, obişnuit, tradiţional.
Mediocru (mediocră), adjectiv
Sinonime:
banal, comun, de rând, fără însemnătate, fără valoare, insuficient, mărunt, mediu, meschin, mic, mijlociu, minabil, moderat, modest, modic, neglijabil, neînsemnat, obişnuit, obscur, pasabil, plat, potrivit, ratat, redus, scăzut, tern.
Nărav, substantiv neutru Sinonime:
deprindere, obicei, obişnuinţă, învăţ.
Neînsemnat (neînsemnată), adjectiv
Sinonime:
banal, biet, colateral, comun, de rând, derizoriu, fără importanţă, fără însemnătate, lăturalnic, marginal, mărunt, meschin, mic, minor, modest, neglijabil, neimportant, oarecare, obișnuit, obscur, sărac, secundar, simplu, umil, ușor, (figurat) periferic, (figurat) prizărit, (livresc) anodin, (livresc) insignifiant, (rar) lateral.
Normal (normală), adjectiv Sinonime:
obişnuit, firesc, natural; sănătos, teafăr, întreg, neatins.
Obicei, substantiv neutru Sinonime:
deprindere, obişnuinţă, învăţ, nărav; datină, rânduială, cutumă, uz; lege, normă, prescripţie.
Ordinar (ordinară), adjectiv Sinonime:
obişnuit, comun, de rând, inferior, prost; vulgar, grosolan, josnic.
Plat (plată), adjectiv Sinonime:
lătăreţ, neted, întins; (figurat) banal, comun, mediocru, obişnuit.
Prozaic (prozaică), adjectiv Sinonime:
banal, comun, de rând, obişnuit, cotidian.
Rutină, substantiv feminin Sinonime:
obişnuinţă, conservatorism, anchiloză, formalism.
Sacramental (sacramentală), adjectiv
Sinonime:
bisericesc, consacrat, consfințit, cutumiar, habitual, intangibil, inviolabil, obișnuit, ritual, sacru, sfânt, sfinţit, solemn, tradițional.
Uzual (uzuală), adjectiv
Sinonime:
banal, clasic, comun, cunoscut, curent, de mare uz, de uz curent, familiar, folosit în mod curent, folosit în mod obișnuit, frecvent, întrebuințat în mod obișnuit, obişnuit, ordinar, tradiţional, uzitat.
Vulgar (vulgară), adjectiv Sinonime:
ordinar, grosolan, josnic, mitocănesc; comun, obişnuit, banal, neştiinţific; (învechit) popular, de mase, de uz curent.
Zilnic (zilnică), adjectiv (adesea adverbial)
Sinonime:
banal, cotidian, curent, de fiecare zi, diurn, în fiecare zi, în mod regulat, mereu, obișnuit, permanent, prozaic, (învechit) zilial, (învechit) zios.
Aclimatizare, substantiv feminin
Sinonime:
acomodare, adaptare, dedare, deprindere, familiarizare, obişnuire; naturalizare.
Acomodat (acomodată), adjectiv
Sinonime:
adaptat, potrivit, dedat, deprins, familiarizat, obişnuit; aclimatizat.
Adesmie, substantiv feminin
Sinonime:
(botanică) separarea congenitală a unor organe obişnuit concrescute.
Rutinier (rutinieră), adjectiv
Sinonime:
rutinar; șablonizat, ritualic, obișnuit, tradițional, cutumiar.
Exceda, verb
Sinonime:
a întrece măsura, a întrece nivelul obişnuit; a depăşi valoarea; a copleşi, a covârşi.
Abona, verb
Sinonime:
a contracta, a face abonament, a subscrie, (învechit) a (se) prenumăra; a se obișnui, a-și face un obicei.
Aclimatizat, adjectiv
Sinonime:
acomodat, deprins, familiarizat, obişnuit. Aclimatizat, substantiv
Sinonime:
aclimatat, aclimatizare.
Banalitate, substantiv
Sinonime:
clișeu, evidență, generalitate, idee banală, insignifianță, lapalisadă, lipsă de originalitate, loc comun, lucru banal, lucru comun, lucru obișnuit, platitudine, poncif, prozaism, proză, stereotip, truism, vorbă banală.
Alepta, verb (regional)
Sinonime:
a se obişnui, a se deda.
Consacrat, adjectiv
Sinonime:
consfinţit, obişnuit, tradiţional, (rar) sacramental; confirmat; cunoscut, faimos, notoriu, recunoscut, renumit, reputat, vestit.
Consuetudine, substantiv
Sinonime:
(livresc) obișnuință, obicei, deprindere, cutumă.
Dedat, adjectiv
Sinonime:
aclimatizat, acomodat, deprins, familiarizat, obişnuit.
Deprins (deprinsă), adjectiv
Sinonime:
aclimatizat, acomodat, dedat, exercitat, exersat, experimentat, familiarizat, încercat, învățat, obișnuit, priceput, rutinat, versat, (învechit) obiceinic.
Aclimata, verb
Sinonime:
a (se) aclimatiza, a (se) adapta, a (se) obișnui; a se familiariza.
Familiarizare, substantiv
Sinonime:
deprindere, aclimatizare, acomodare, obișnuire.
Fireş, adjectiv
Sinonime:
firesc, natural, normal, obişnuit.
Habitua, verb
Sinonime:
a (se) obișnui; a (se) familiariza.
Habitudine, substantiv
Sinonime:
deprindere, manie, marotă, obicei, obişnuinţă, tic.
Săbaş, substantiv
Sinonime:
aer, aspect, chip, comportament, comportare, conduită, deprindere, expresie, faţă, figură, fizionomie, înfăţişare, mină, obicei, obişnuinţă, obraz, purtare. Sabaș, substantiv
Sinonime:
origine.
Habitual, adjectiv
Sinonime:
comun, cutumiar, frecvent, obișnuit, ordinar, tradițional, uzitat, uzual.
Uzitat, adjectiv
Sinonime:
comun, curent, de folosință, familiar, folosit, frecvent, habitual, întrebuinţat, obișnuit, ordinar, uzual.
Obicină, substantiv (învechit)
Sinonime:
deprindere, lege, obicei, obișnuință, practică religioasă, ritual, tabiet, (învechit) impozit, (variantă) obâcină.
Taifet, substantiv
Sinonime:
apucătură, deprindere, obicei, obişnuinţă, tabiet; taifas, (variantă) taefet.
Apla, adverb
Sinonime:
(învechit și popular) fără meșteșug, în mod curent, obișnuit, popular, simplu, vulgar.
Nacafa, substantiv
Sinonime:
(învechit și regional) belea, bucluc, capriciu, chef, dandana, defect, deprindere, fandoseală, fantezie, fason, fiță, încurcătură, maimuțăreală, moft, naz, năcăfală, năpastă, nărav, neajuns, necaz, nemulțumire, nenorocire, neplăcere, nevoie, obicei, obișnuință, pacoste, pasiune, pocinog, poftă, preocupare, pretenție, prosteală, rău, sclifoseală, supărare, toană, viciu.
Purtăreţ, adjectiv
Sinonime:
comun, de dimensiuni reduse, de purtat cu sine, de rând, durabil, mai ușor de suportat, obișnuit, popular, portabil, portativ, purtabil, rezistent, solid, trainic, transportabil, ușor de transportat.
Sucui, verb
Sinonime:
(Transilvania) a se obişnui, a se vicia.
Hârsi, verb
Sinonime:
(regional) a nu se îndura să cheltuiască, a se aclimatiza, a se acomoda, a se adapta, a se deda, a se deprinde, a se familiariza, a se hârșâi, a se învăța, a se obișnui, a se scumpi, a se zgârci.
Ogod, substantiv
Sinonime:
(învechit) apucătură, chef, cinste, deprindere, dispoziție, dorință, fire, gust, nărav, obicei, obișnuință, omenie, plac, plăcere, poftă, rost, seamă, socoteală, uz, voie, voință, vrere; (variante) ogoadă, ugod.
Supradimensiona, verb
Sinonime:
a dimensiona peste cotele obișnuite, a exagera.
Politici, verb (învechit)
Sinonime:
a circula, a civiliza, a cultiva, a da îndrumări, a educa, a fixa, a folosi (în mod obișnuit), a hotărî, a institui, a îndruma cu dibăcie, a întocmi, a întrebuința, a obișnui, a orândui, a rafina, a rândui, a sfătui, a stabili, a statornici, a stila, a utiliza, a uzita.
Nescris (nescrisă), adjectiv
Sinonime:
alb, consuetudinar, curat, gol, oral, (învechit) nemărginit; (expresie) (lege nescrisă) adat, consuetudine, cutumă, datină, lege naturală, obicei, tradiție, (învechit) drept obișnuielnic, (învechit) praxis, (învechit) tradițiune.
Abitual, adjectiv (învechit)
Sinonime:
consuetudinar, habitual, obișnuit.
Cuntit, adjectiv (învechit și regional)
Sinonime:
acomodat, învățat, obișnuit, (variantă) cumptit, (variantă) cumtit.
Cuntire, substantiv (regional)
Sinonime:
acomodare, familiarizare, familiarizat, obișnuire, (regional) cuntit.
Cunti, verb (învechit și regional)
Sinonime:
a se deprinde, a se familiariza, a se îndătina, a se învăța, a se obișnui, (învechit și regional) a se poda, (variantă) a se cumpti, (variantă) a se cumti, (variantă) a se încunti.
Poda, verb (învechit și regional)
Sinonime:
a se deprinde, a se obișnui, (regional) a se cunti.
Nărăvire, substantiv
Sinonime:
ceartă, deprindere, învăț, nărav, nărăveală, obicei (rău), obișnuință, (ironic) neînțelegere, (învechit) păsuire, (învechit) permisiune, (regional) împăcare, (regional) înțelegere.
Înnădi, verb
Sinonime:
a adăuga, a alungi, a compila, a fi atras, a fi sedus, a începe o relație, a pune o nadă, a răspunde la apel, a se lua la ceartă, a se nărăvi, a se obișnui, a se vicia, (popular) a nădi.
Denotativ, adjectiv
Sinonime:
(despre sensul cuvintelor) banal, comun, direct, obișnuit, precis; (despre stil) lipsit de conotații, neutru, obiectiv.
Sucuire, substantiv (regional)
Sinonime:
obișnuință, obișnuire.
Politevsi, verb (învechit)
Sinonime:
a amăgi, a civiliza, a cultiva, a fi în vigoare, a instrui, a înșela, a se obișnui, (învechit) a politefsi, (învechit) a politifsi.
Tradițional, adjectiv
Sinonime:
ancestral, bătrânesc, clasic, conformist, consacrat, conservator, consfințit, consuetudinar, convențional, curent, cutumiar, dintotdeauna, ereditar, familiar, folcloric, frecvent, habitual, hieratic, inveterat, întemeiat pe tradiție, obișnuit, ortodox, patriarhal, popular, ritual, rutinier, tradiționalist, uzitat, uzual, vechi, (rar) sacramental.
Învățare, substantiv
Sinonime:
aflare, asimilare, asimilație, buchereală, cultivare, dăscălire, deprindere, familiarizare, inițiere, instruire, însușire, înțelegere, învățat, învățământ, învățătură, memorare, memorizare, nărăvire, obișnuire, studiere, studiu, (învechit) paradosie, (învechit) paradosire, (învechit) paradosit, (învechit) poruncire.
Obicinuință, substantiv (învechit)
Sinonime:
familiaritate, obicei, obișnuință, uz, uzanță.
Obicinui, verb (învechit)
Sinonime:
a avea obiceiul, a practica, a se deprinde, a se familiariza, a se obișnui.
Obicinuelnic, adjectiv (învechit)
Sinonime:
obișnuit, uzual.
Obicinuit, adjectiv (învechit)
Sinonime:
obișnuit, uzual.
Obicinuire, substantiv (învechit)
Sinonime:
obișnuire.
Obiciuire, substantiv (învechit)
Sinonime:
obișnuire.
Obicinit, adjectiv (învechit)
Sinonime:
obișnuit.
Abitudine, substantiv (desuet)
Sinonime:
deprindere, habitudine, obicei, obișnuință.
Dedanie, substantiv (învechit)
Sinonime:
obișnuință.
Deprinsătură, substantiv (învechit)
Sinonime:
îndeletnicire, învățătură, obișnuință.
Deprins, substantiv (învechit)
Sinonime:
deprindere, dresare, familiarizare, obișnuință, (învechit) instruire.
Habitus, substantiv
Sinonime:
aparență, aspect, habitudine, înfățișare, look, manieră, mod de a fi, obișnuință.
Acomodație, substantiv
Sinonime:
aclimatație, aclimatizare, acomodare, acomodat, acutumanță, adaptare, ajustare, naturalizare, obișnuire, potrivire, (învechit) adaptație, (învechit) naturalizație, (popular) potriveală, (variantă) acomodațiune.
