Necumpătare, adjectiv
Sinonime:
imoderație, intemperanță, nechibzuință, netemperanță, (învechit) imoderațiune.
Abuz, substantiv neutru Sinonime:
exces, exagerare, necumpătare, ilegalitate, injustiție, abatere, încălcare a legii.
Exces, substantiv neutru
Sinonime:
exagerare, abuz, necumpătare, abundență, desfrâu, preaplin, excedent, extremism, prodigalitate, redundanță, sațietate, suplement, supraabundență, surplus.
Intemperanță, substantiv
Sinonime:
lipsă de temperanță, lipsă de moderație, libertate excesivă, netemperanță, necumpătare.
Imprudenţă, substantiv
Sinonime:
aventură, aventurism, hazard, inconștiență, lejeritate, nebunie, nechibzuință, necugetare, necumpănire, necumpătare, neglijență, neprevedere, nesăbuință, nesăbuire, neseriozitate, nesocotință, risc, ușurință, (învechit) inatențiune, (învechit) ireflexiune, (învechit) neatențiune.
Nemoderanță, substantiv (învechit)
Sinonime:
imoderație, intemperanță, necumpătare, (învechit) imoderațiune.
Lăcomire, substantiv (învechit)
Sinonime:
necumpătare, poftă nestăpânită, râvnire.
Imoderație, substantiv
Sinonime:
abuz, exagerare, exces, intemperanță, necumpătare, (învechit) imoderațiune.
Netemperanță, substantiv
Sinonime:
intemperanță, nechibzuință, necumpătare.
Nechibzuială, substantiv
Sinonime:
nechibzuință, nechibzuire, necumpătare, nesocotință, netemperanță, prostie, (învechit) neînțelepciune, (învechit) neînțelepție, (învechit) neminte, (învechit) nesocoteală.
Deboșare, substantiv
Sinonime:
corupere, deboșat, deboșă, depravare, desfrânare, necumpătare, pervertire, stricare.
Neoprire, substantiv (învechit)
Sinonime:
necumpătare, nestăpânire.
