Mulţumire, substantiv feminin
Sinonime:
bucurie, compensare, compensație, despăgubire, gratitudine, mândrie, mulțumită, plăcere, răsplată, recompensă, reparație, satisfacţie, slavă, (plural) daune, (regional) mulțămire.
Bine, adverb Sinonime:
acceptabil, potrivit, mulţumitor, satisfăcător, adecvat, convenabil, plăcut, agreabil. Bine, substantiv neutru Sinonime:
mulţumire, fericire, bunăstare; faptă bună, binefacere; folos, avantaj. Bine, adjectiv
Sinonime:
prezentabil. Bine, interjecție
Sinonime:
bravo!
Bucurie, substantiv feminin Sinonime:
încântare, jovialitate, mulţumire, satisfacţie, bună dispoziţie, desfătare, veselie, voioșie.
Despăgubire, substantiv feminin
Sinonime:
recompensă, răsplată, gratificaţie, compensaţie, compensare, (la plural) daune, reparaţie, (învechit şi popular) mulţumire, (învechit) dezdăunare, indemnizaţie, (turcism învechit) adet.
Dulceaţă, substantiv feminin
Sinonime:
(Transilvania şi Banat) pecmez, (Transilvania) silvoiz, magiun; plăcere, desfătare, mulțumire sufletească, bucurie, fericire, încântare; blândeţe, bunătate, duioşie.
Fericire, substantiv feminin
Sinonime:
mulţumire, bucurie, satisfacţie, euforie, (livresc) beatitudine, (învechit şi popular) ferice, (învechit) fericie, noroc, (popular) norocire.
Fericit (fericită), adjectiv
Sinonime:
satisfăcut, bucuros, plin de mulţumire; favorabil, avantajos, nimerit, satisfăcător, bun, mulţumitor, îmbucurător, (învechit şi popular) norocit, (popular) ferice, radios, binevenit.
Haz, substantiv neutru
Sinonime:
amuzament, bucurie, caraghioslâc, desfătare, duh, glumă, mângâiere, mulțumire, nostimadă, plăcere, satisfacție, spirit, umor, veselie, vorbă de duh; farmec, lipici; (figurat) piper, sare.
Mângâiere, substantiv feminin
Sinonime:
alinare, alint, alintare, bucurie, consolare, dezmierdare, îmbărbătare, încurajare, mângâietură, mulţumire, satisfacţie, (învechit și regional) olastiseală, (popular și familiar) giugiuleală, (popular) alintătură, (popular) drăgosteală, (popular) drăgostire.
Noroc, substantiv neutru Sinonime:
soartă, ursită, destin, fatalitate; şansă, avantaj, concurs de împrejurări; fericire, bine, mulţumire, bunăstare, succes, izbândă.
Recunoştinţă, substantiv feminin
Sinonime:
gratitudine, mulţumire, obligație, (învechit și popular) mulțumită, (învechit) blagodarenie, (învechit) cunoștință.
Satisfacţie, substantiv feminin
Sinonime:
beatitudine, bucurie, împlinire, îndeplinire, îndestulare, jubilație, juisare, mulţumire, penitență, plăcere, realizare, reparație, satisfacere, voluptate, (variantă) satisfacțiune.
Tihnă, substantiv feminin Sinonime:
linişte, pace, tăcere, calm; odihnă, repaos, răgaz; mulţumire, bucurie, satisfacție.
Autoîncântare, substantiv
Sinonime:
autoadmirare, automulţumire, mulțumire de sine.
Autosatisfacție, substantiv
Sinonime:
mulțumire de sine, vanitate; autosatisfacere, masturbare.
Descrunta, verb
Sinonime:
a(-și) descreți fruntea; (la figurat) a(-și) îmblânzi privirea, a exprima mulțumire.
Satisfacere, substantiv
Sinonime:
îndeplinire, mulţumire, satisfacţie.
Halal, interjecție
Sinonime:
(peiorativ) bravo! noroc!; (halal mie) ferice (de) mine!; (halal ție) ferice (de) tine!; (halal de) vai și amar de. Halal, substantiv (popular)
Sinonime:
binecuvântare, cadou, dar, fericire, har, mulțumire, noroc, plocon, recunoștință. Hălăl, substantiv (învechit)
Sinonime:
gealat, călău.
Mângâietură, substantiv
Sinonime:
alintare, bucurie, desfătare, dezmierdare, mângâiere, mulțumire, plăcere, satisfacție.
Mulţumită, substantiv
Sinonime:
bucurie, desfătare, mângâiere, mulțumire, plăcere, răsplată, recompensă, recunoștință, satisfacție, slavă. Mulțumită, prepoziție
Sinonime:
(urmat de un dativ) datorită.
Contentație, substantiv
Sinonime:
autosatisfacție, beatitudine, euforie, mulțumire, satisfacție.
Blagodarenie, substantiv (învechit)
Sinonime:
mulțumire, recunoștință.
Alegădire, substantiv (regional)
Sinonime:
îndestulare, mulțumire.
Alegădit, substantiv (regional)
Sinonime:
îndestulare, mulțumire. Alegădit, adjectiv (regional)
Sinonime:
îndestulat, mulțumit.
Tihnire, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
liniște, mulțumire, pace, tihnă, (învechit) ticnire; (locuțiune) (cu tihnire) în liniște, în tihnă, nestingherit, netulburat.
Automulțumire, substantiv
Sinonime:
autoîncântare, mulțumire de sine.
Mulțumeală, substantiv (învechit)
Sinonime:
gratitudine, mulțumire, (variantă) mulțămeală.
Alegăduire, substantiv (regional)
Sinonime:
îndestulare, mulțumire, (regional) alegăduit.
