Mira, verb Sinonime:
a surprinde, a minuna, a uimi. Miră, substantiv feminin Sinonime:
riglă; cătare (la arme).
Mirabil, adjectiv
Sinonime:
colosal, enorm, excepțional, extraordinar, fabulos, fantastic, fenomenal, formidabil, gigantic, grozav, imens, infinit, minunat, neauzit, nebun, negrăit, neînchipuit, nemaiauzit, nemaicunoscut, nemaiîntâlnit, nemaipomenit, nemaivăzut, nesfârșit, nespus, teribil, uimitor, uluitor, unic, uriaș.
Mirac, substantiv
Sinonime:
(învechit) minune, miracol; (învechit) băiat, copil, flăcău.
Mirăciune, substantiv (rar)
Sinonime:
mirare.
Miracol, substantiv neutru Sinonime:
minune, minunăție.
Miraculos (miraculoasă), adjectiv Sinonime:
uimitor, extraordinar, supranatural, fantastic, minunat, magic.
Miragiu, substantiv
Sinonime:
miraj.
Miraj, substantiv neutru
Sinonime:
aparență, apariție, atracţie, fantasmă, fantezie, farmec, fascinație, fata morgana, halucinație, himeră, iluzie (deșartă), imaginație, imagine înșelătoare, irealitate, închipuire, nălucire, nonsens, obsesie, părere, revelație, reverie, spectru, speranţă falsă, umbră, utopie, vedenie, (variantă) miragiu.
Mirare, substantiv
Sinonime:
admiraţie, nedumerire, preţuire, stimă, surprindere, uimire.
Mirătură, substantiv
Sinonime:
deochetură, deochi; arătare, pocitanie.
Miraz, substantiv
Sinonime:
(învechit și regional) avere rămasă, ereditate, moștenire, patrimoniu, succesiune; (variante; cu sensul de moștenire) meras, meraz, miras; (regional) bazaconie, bizarerie, bâzdâganie, ciudățenie, curiozitate, drăcie, drăcovenie, minunăție, năstrușnicie, năzdrăvănie, poznă.
Mirază, substantiv
Sinonime:
(învechit) oglindă.
Mirăzenie, substantiv
Sinonime:
bazaconie, bizarerie, bâzdâganie, ciudățenie, curiozitate, drăcie, drăcovenie, minunăție, năstrușnicie, năzdrăvănie, poznă.
Căscat (căscată), adjectiv
Sinonime:
(familiar) holbat, mirat, nătăfleţ, neatent, prost, uimit, uituc, zăbăuc, zăpăcit, zgâit; deschis, crăpat, desfăcut, răscrăcănat.
Ciudăţenie, substantiv feminin
Sinonime:
curiozitate, bizarerie, extravaganţă, fantezie, bazaconie, bâzdâganie, drăcie, drăcovenie, minunăţie, năstruşnicie, năzdrăvănie, poznă, (rar) singularitate, (popular) comedie, (regional) dănănaie, nagodă, şozenie, (Banat şi Oltenia) miraz, (Transilvania şi Banat) mirăzenie, (Moldova) şanţ; (grecism rar) paraxenie.
Chioşc, substantiv neutru
Sinonime:
belvedere, cerdac, edicul, foișor, gheretă, glorietă, minimagazin, mirador, pavilion, tonetă, (Transilvania) filigorie, (variantă) chioș, (variantă) chioşc.
Cruci, verb Sinonime:
a se mira, a se minuna, a fi uimit, a fi stupefiat, a înmărmuri.
Drăcovenie, substantiv feminin
Sinonime:
bazaconie, bâzdâganie, bizarerie, blestemăție, ciudățenie, curiozitate, drăcie, glumă, minunăție, năstrușnicie, năzbâtie, năzdrăvănie, poznă, ștrengărie, (Banat și Oltenia) miraz, (familiar) parascovenie, (Moldova) șanț, (popular) comedie, (popular) drăcărie, (rar) singularitate, (regional) dănănaie, (regional) nagodă, (regional) porcărie, (regional) șozenie, (Transilvania și Banat) mirăzenie, (variantă) dracovenie.
Extraordinar (extraordinară), adjectiv
Sinonime:
neobişnuit, nemaipomenit, excepţional, formidabil, deosebit, minunat, impresionant, abracadabrant, epatant, colosal, enorm, fabulos, fantastic, fenomenal, gigantic, grozav, imens, infinit, neauzit, nebun, negrăit, neînchipuit, nemaiauzit, nemaicunoscut, nemaiîntâlnit, nemaivăzut, nesfârşit, nespus, teribil, uimitor, uluitor, unic, uriaș, (livresc) mirabil, (învechit) manin, necrezut, (figurat) piramidal, (argou) mortal, titanic, cumplit, special, perfect.
Fantastic (fantastică), adjectiv
Sinonime:
închipuit, ireal, imaginar; neobişnuit, bizar, ciudat, straniu, minunat, extraordinar, fabulos, nemaipomenit, de necrezut, fantasmagoric, plăsmuit, legendar, miraculos, mitic, supranatural, (învechit) surnatural, nerealizabil.
Fascinaţie, substantiv feminin
Sinonime:
atracţie, fermecare, vrajă, subjugare, încântare, farmec, magie, captivare, miraj, hipnoză, hipnotism, magnetism, seducție.
Fenomen, substantiv neutru
Sinonime:
manifestare, aspect, stare, aparenţă, proces, fapt, epifenomen, eveniment, manifestație, minune, miracol, raritate; (fenomen antropic) fenomen antropogen, fenomen antropogenic.
Fenomenal (fenomenală), adjectiv Sinonime:
surprinzător, uimitor, uluitor, de mirare, nemaipomenit, nemaiauzit, nemaivăzut, nemaiîntâlnit.
Himeră, substantiv feminin
Sinonime:
amăgire, fantasmă, fantomă, folie, iluzie, imaginație, închipuire, miraj, nălucire, utopie; (variante) chimeră, imeră.
Magic (magică), adjectiv
Sinonime:
cabalistic, captivant, divinator, esoteric, ezoteric, fascinant, fascinator, feeric, fermecat, fermecător, încântător, minunat, miraculos, misterios, năzdrăvan, ocult, taumaturgic, vrăjit, vrăjitor, vrăjitoresc, (învechit) etonant, (învechit) maghicesc, (popular) fermecătoresc, (popular) măiestresc, (variantă) (învechit) maghic.
Minuna, verb Sinonime:
a uimi, a mira, a extazia, a surprinde, a ului.
Minunăţie, substantiv feminin Sinonime:
ciudăţenie, miracol.
Minune, substantiv feminin Sinonime:
miracol; mândreţe, mândrenie.
Neauzit (neauzită), adjectiv
Sinonime:
colosal, confuz, difuz, enorm, estompat, excepțional, extraordinar, fabulos, fantastic, fenomenal, formidabil, gigantic, grozav, imens, imperceptibil, infinit, insesizabil, nebun, nedeslușit, negrăit, neînchipuit, nemaiauzit, nemaicunoscut, nemaiîntâlnit, nemaipomenit, nemaivăzut, neperceptibil, nesesizabil, nesfârșit, nesimțit, nespus, slab, teribil, uimitor, unic, uriaș, vag, (figurat) imponderabil, (figurat) piramidal, (învechit) manin, (învechit) necrezut, (livresc) mirabil.
Negrăit (negrăită), adjectiv
Sinonime:
colosal, de nedescris, deosebit, enorm, excepțional, extraordinar, fabulos, fantastic, fenomenal, formidabil, gigantic, grozav, imens, indescriptibil, indicibil, inefabil, inexprimabil, infinit, instabil, neauzit, nebun, nedescriptibil, neexprimabil, neînchipuit, nemaiauzit, nemaicunoscut, nemaiîntâlnit, nemaipomenit, nemaivăzut, nesfârșit, nespus, teribil, uimitor, uluitor, unic, uriaș, (figurat) piramidal, (învechit) manin, (învechit) necrezut, (livresc) mirabil.
Nemaiauzit (nemaiauzită), adjectiv
Sinonime:
colosal, enorm, excepțional, extraordinar, fabulos, fantastic, fenomenal, formidabil, gigantic, grozav, imens, infinit, mirabil, neauzit, nebun, negrăit, neînchipuit, nemaicunoscut, nemaiîntâlnit, nemaipomenit, nemaivăzut, nesfârșit, nespus, teribil, uimitor, uluitor, unic, uriaș, (figurat) piramidal, (învechit) manin, (învechit) necrezut.
Nemaivăzut (nemaivăzută), adjectiv
Sinonime:
colosal, enorm, excepțional, extraordinar, fabulos, fantastic, fără precedent, fenomenal, formidabil, gigantic, grozav, ieșit din comun, imens, infinit, neauzit, nebun, negrăit, neînchipuit, nemaiauzit, nemaicunoscut, nemaiîntâlnit, nemaipomenit, nesfârșit, nespus, teribil, uimitor, uluitor, unic, uriaș, (figurat) piramidal, (învechit) manin, (învechit) necrezut, (livresc) mirabil.
Perplex (perplexă), adjectiv Sinonime:
uluit, surprins, uimit, mirat, nedumerit, descumpănit, încurcat, dezorientat.
Reflecta, verb
Sinonime:
a (se) oglindi, a (se) răsfrânge, a chibzui, a contempla, a cugeta, a exprima, a gândi, a înfățișa, a judeca, a medita, a raționa, a reda, a reprezenta, a reveni, a se întoarce, a se proiecta, a se repercuta, a zugrăvi, a-și găsi expresia, a-și proiecta imaginea, (figurat) a se scălda, (învechit) a mândri, (învechit) a meditarisi, (învechit) a rezona, (învechit) a se mira, (învechit) a se refrânge, (învechit) a semui, (rar) a se prevedea, (rar) a se străvedea.
Supranatural (supranaturală), adjectiv Sinonime:
extraordinar, excepţional, miraculos, incredibil.
Surprinde, verb
Sinonime:
a ademeni, a ajunge, a amăgi, a apuca, a băga de seamă, a cuceri pe neașteptate, a descoperi în mod brusc, a descoperi pe neașteptate, a descoperi, a epata, a frapa, a încânta, a înșela, a lua pe neașteptate, a minți, a minuna, a mira, a momi, a observa (pe furiș), a păcăli, a prinde fără veste, a prinde în flagrant delict, a prinde pe nepregătite, a prinde, a prosti, a purta, a remarca, a sesiza, a sezisa, a stupefia, a șoca, a trișa, a uimi, a ului, a vedea, (figurat) a izbi, (învechit și regional) a pripi, (Moldova, Transilvania și Banat) a zăpsi.
Uimi, verb Sinonime:
a provoca mirare, a stârni admiraţie, a surprinde, a impresiona, a tulbura, a zăpăci, a buimăci, a ului.
Utopie, substantiv feminin
Sinonime:
aspiraţie vană, fantasmă, fantezie, ficțiune, halucinație, himeră, ideal, iluzie, imaginație, invenție, închipuire, miraj, reverie, viziune, (livresc) irealitate.
Vedenie, substantiv feminin Sinonime:
halucinaţie, nălucă, fantomă, miraj, arătare; imagine, reprezentare, vedere.
Admiraţie, substantiv
Sinonime:
preţuire, stimă, (învechit) mirare.
Cătare, substantiv
Sinonime:
miră, (învechit) ţel; scânteiuţă.
Ciudesă, substantiv
Sinonime:
ciudă, minune, miracol.
Ciudi, verb
Sinonime:
a agasa, a cruci, a enerva, a indispune, a irita, a înciuda, a minuna, a mira, a necăji, a nedumeri, a plictisi, a sâcâi, a supăra, a uimi, a ului.
Interzis, adjectiv
Sinonime:
neautorizat, neîngăduit, nepermis, oprit, prohibit, proscris, suprimat, suspendat, uimit, uluit, (familiar) foarte mirat, (familiar) șocat, (învechit) poprit.
Renglotă, substantiv
Sinonime:
(botanică) goldană, (rar) mirabelă, (prin Transilvania) crichină.
Deochetură, substantiv
Sinonime:
deochi, (popular) potcă, (regional) mirătură, (regional) râvnă, (variantă) diochetură.
Deochi, substantiv
Sinonime:
deochetură, (popular) potcă, (regional) mirătură, râvnă.
Divă, substantiv
Sinonime:
cântăreață, comediană, star; minune, miracol.
Divi, verb
Sinonime:
a (se) cruci, a (se) minuna, a (se) mira, a (se) nedumeri, a (se) uimi, a (se) ului.
Glauberit, substantiv
Sinonime:
(mineral) mirabilit.
Ugnit, adjectiv
Sinonime:
(regional) uimit, mirat.
Goldană, substantiv
Sinonime:
(botanică) renglotă, (rar) mirabelă, (prin Transilvania) crichină.
Ha, interjecție
Sinonime:
(exprimă surpriza) ce? cum? poftim?; (exprimă mirare sau neîncredere) nu-i așa? n-am dreptate?; (variante) aha, hai, hi, hî, ho, oho.
Scăndălisi, verb
Sinonime:
a se mira, a se nedumeri.
Limnimetru, substantiv
Sinonime:
(tehnică) limnometru, miră hidrometrică.
Mereaz, substantiv
Sinonime:
(învechit și regional) miraz, moștenire (lăsată sau primită).
Aparițiune, substantiv
Sinonime:
creație, geneză, ieșire de sub tipar, ivire, încolțire, înfiripare, naștere, producere, publicare, tipărire; arătare, ectoplasmă, fantasmă, fantomă, halucinație, himeră, iluzie, imaginație, închipuire, miraj, spectru, vedenie; (variantă) apariție.
Iluziune, substantiv
Sinonime:
aberație, amăgire, aparență, fantasmă, himeră, iluzie, irealitate, închipuire, înșelare, miraj, nerealitate, speranță deșartă, superstiție, utopie, vedenie.
Nenatural, adjectiv
Sinonime:
afectat, artificial, bombastic, căutat, convențional, declamator, emfatic, fals, făcut, grandilocvent, manierat, miraculos, nefiresc, pompos, pretențios, retoric, sunător, umflat, (figurat) prețios.
Viză (vize), substantiv
Sinonime:
atestație, autorizație, exeat, însemnare, licență, parafă, permis, semn, semnătură, ștampilă; (topografie) miră; (ihtiologie) sturion.
Meregiu, substantiv
Sinonime:
(regional) jitar, miragiu, pădurar, pândar.
Nemaicunoscut, adjectiv
Sinonime:
colosal, enorm, excepțional, extraordinar, fabulos, fantastic, fenomenal, formidabil, gigantic, grozav, imens, infinit, neauzit, nebun, necrezut, negrăit, neînchipuit, nemaiauzit, nemaiîntâlnit, nemaipomenit, nemaivăzut, nesfârșit, nespus, teribil, uimitor, uluitor, unic, uriaș, (figurat) piramidal, (învechit) manin, (livresc) mirabil.
Măiestresc, adjectiv (învechit)
Sinonime:
intrigant, magic, miraculos, șiret, vrăjitoresc.
Reflect, substantiv (învechit)
Sinonime:
halo, iluzie, irizație, lumină, miraj, oglindire, proiectare, răsfrângere, reflectare, reflex, reflexie, reverberație, scintilație.
Hlizi, verb
Sinonime:
a chicoti, a cocheta, a râde fără rost, a râde prostește, a rânji, a se chiorî, a se hârjoni, a se holba, a se mira, a se zgâi; (regional) a delimita.
Moştenire, substantiv
Sinonime:
atavism, domeniu, ereditate, patrimoniu, succesiune, testament, tradiție, transmitere, (învechit și popular) moșie, (învechit și regional) miraz, (învechit și regional) moștină, (învechit și regional) rămășiță, (învechit) clironomie, (învechit) dostoianie, (învechit) leg, (învechit) moșnenie, (învechit) moștenie, (învechit) nemestnicie, (învechit) rămas.
Preţuire, substantiv
Sinonime:
admirație, apreciere, atenție, calcul, calculare, cinste, cinstire, considerație, estimare, estimație, evaluare, măsurare, onoare, respect, socotire, stimă, trecere, vază, (figurat) credit, (grecism învechit) sevas, (învechit și familiar) baftă, (învechit și regional) seamă, (învechit) laudă, (învechit) mirare, (învechit) prețăluire, (învechit) socoteală, (învechit) socotință, (livresc) condescendență, (livresc) deferență, (livresc) reverență, (Moldova) lefterie, (regional) prețuială.
Aducere, substantiv
Sinonime:
aportare, conducere, creare, facere, îndoire, pricinuire, procurare, producere, transportare, (aducere în ispravă) isprăvire, (aducere la cunoștință) înștiințare, (aducere la mirare) minunare, (aducere la săvârșit) săvârșire, (aducere spre îndeplinire) executare, (aducere-aminte) amintire, (figurat) decidere, (învechit) jertfă.
Surnatural, adjectiv (franțuzism învechit)
Sinonime:
fabulos, fantastic, legendar, miraculos, mitic, supranatural, suprauman, taumaturgic.
Nedumerit, adjectiv
Sinonime:
dezorientat, mirat, neașteptat, neclar, nelămurit, surprins, uluit, (variantă) nedumirit.
Nedumerire, substantiv
Sinonime:
dezorientare, încurcătură, mirare, nelămurire, șovăială, uimire, (rar) șaradă, (regional) nedomerire, (regional) nedomirire.
Surprins, adjectiv
Sinonime:
crucit, deconcertat, minunat, mirat, perplex, stupefiat, uimit, uluit.
Meraz, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
avere rămasă, moștenire; (variante) meras, miras, miraz.
Altan, substantiv (învechit)
Sinonime:
foișor, mirador, terasă.
Altan, adverb (regional)
Sinonime:
dincoace, dincolo.
Prodigiu, substantiv
Sinonime:
fenomen, geniu, minune, miracol, virtuoz, (figurat) fenix.
Mirenesc, adjectiv
Sinonime:
laic, lumesc, mirean, pământean, profan, (învechit și popular) pământesc, (învechit) politicesc, (învechit) temporal, (rar) secular; (variante învechite) merenesc, mirănesc, mirinesc.
Desanta, verb
Sinonime:
(despre trupe, echipamente etc.) a lansa.
Deșănța, verb (învechit)
Sinonime:
a se destrăbăla, a se mira, (învechit) a se dișănța.
Miroaică, substantiv
Sinonime:
(mitologie populară) mirătoare, miritură.
