Mesteca, verb Sinonime:
a zdrobi, a măcina.
Mestecălău, substantiv (regional)
Sinonime:
făcăleţ, (regional) mestecar, (regional) mestelnic.
Mestecănaş, substantiv
Sinonime:
(botanică) mesteacăn (mic), mesteacăn pufos.
Mestecănet, substantiv
Sinonime:
mestecăniș, (regional) mestecăniște, (regional) mestecărie, (regional) mesteciș, (variantă) mesteacănet.
Mestecăniş, substantiv
Sinonime:
mestecănet, (regional) mestecănişte, mestecărie, mesteciş.
Mestecănişte, substantiv (regional)
Sinonime:
mestecănet, mestecăniş.
Mestecare, substantiv
Sinonime:
amestecare, mestecat.
Mestecărie, substantiv (regional)
Sinonime:
mestecănet, mestecăniș.
Mestecător, substantiv neutru Sinonime:
făcăleţ, mestecău, vergea.
Mestecău, substantiv
Sinonime:
făcăleţ, gură, sucitor, vergea.
Mesteciş, substantiv (regional)
Sinonime:
mestecănet, mestecăniș.
Mestelnic, substantiv (regional)
Sinonime:
făcăleţ.
Meşter, substantiv masculin Sinonime:
meseriaş, tehnician; om priceput, îndemânatic, iscusit, cu experienţă, dibaci, abil, ingenios, ştiutor, artist.
Meşteră, substantiv
Sinonime:
babă, meştereasă, vrăjitoare.
Meșteraș, substantiv
Sinonime:
meșter; cabotin, comediant, (depreciativ) șmecher.
Meştereasă, substantiv
Sinonime:
babă, meşteră, vrăjitoare.
Meşteresc, adjectiv
Sinonime:
de meșter, meşteşugăresc.
Meştereşte, adverb
Sinonime:
ca un meșter, meşteşugăreşte.
Meştergrindă, substantiv
Sinonime:
faurmaur, grindă principală, (regional) meşter.
Meşteri, verb (popular) Sinonime:
a face, a lucra, a executa, a confecţiona, a meşteşugi, a fabrica.
Meşterie, substantiv
Sinonime:
abilitate, destoinicie, dexteritate, dibăcie, ingeniozitate, iscusință, isteție, istețime, îndeletnicire, îndemânare, însușire, măiestrie, meserie, meșteșug, ocupație, pricepere, profesiune, știință, talent, ușurință.
Meșteritoare, substantiv (regional)
Sinonime:
babă, meșteră, vrăjitoare.
Meșterșug, substantiv neutru
Sinonime:
(învechit) șiretenie, artă militară.
Meșterșugui, verb
Sinonime:
(învechit) a înșela.
Meşteşug, substantiv neutru Sinonime:
meserie, îndeletnicire, ocupaţie, profesiune, specialitate; pricepere, îndemânare, abilitate, dibăcie, iscusinţă, ingeniozitate; artă, măiestrie; mijloc, procedeu, metodă; viclenie, vicleşug, înşelătorie, tertip, şiretlic.
Meșteșugal, adjectiv (rar)
Sinonime:
meșteșugăresc.
Meşteşugar, substantiv masculin Sinonime:
meseriaş, muncitor, lucrător.
Meşteşugăresc, adjectiv
Sinonime:
de meșteșugar, meşteresc, (rar) meserieșesc, (rar) meșteșugal.
Meşteşugareţ, adjectiv (învechit)
Sinonime:
abil, descurcăreț, deștept, dibaci, făcut cu pricepere, ingenios, intrigant, iscusit, isteț, îndemânatic, meșter, priceput, talentat, viclean, (învechit) meșteșugăreț, (învechit) meșteșugos. Meşteşugareţ, substantiv (învechit)
Sinonime:
meseriaș, meșteșugar.
Meşteşugărie, substantiv feminin Sinonime:
meşteşug, meserie, ocupaţie, îndeletnicire, specialitate.
Meșteșugaș, substantiv (învechit)
Sinonime:
meseriaș, meșteșugar. Meșteșugaș, adjectiv (învechit)
Sinonime:
dibaci, meșter, priceput.
Meşteşugi, verb Sinonime:
a meşteri, a executa, a face, a lucra, a munci, a fabrica, a făuri, a realiza; a aranja, a unelti, a drege, a complota, a urzi.
Meşteşugire, substantiv
Sinonime:
abilitate, aranjare, complot, conjurație, conspirație, destoinicie, dexteritate, dibăcie, dichis, dispozitiv, ingeniozitate, intrigă, iscusință, isteție, istețime, îndemânare, înșelăciune, înșelătorie, mașinație, mecanism, potrivire, pregătire specială, pricepere, șiretlic, știință, talent, uneltire, ușurință, vicleșug, (învechit) meșteșug.
Meșteșugos, adjectiv (învechit și popular)
Sinonime:
abil, dibaci, iscusit, îndemânatic, plin de meșteșug, șiret, viclean.
Mesto, adverb
Sinonime:
(muzică) cu tristețe.
Abil (abilă), adjectiv
Sinonime:
agil, capabil, competent, descurcăreț, destoinic, deștept, dibaci, dotat, emerit, fin, ingenios, iscusit, isteț, îndemânatic, meșter, priceput, subtil, șiret, șmecher, viclean, (familiar și figurat) breaz, (învechit și regional) pricopsit, (învechit) lest, (învechit) meșteșugareț, (învechit) practic, (popular) mehenghi, (prin Transilvania) prinzaci.
Artă, substantiv feminin Sinonime:
măiestrie, meşteşug, pricepere, iscusinţă; talent, abilitate, manieră (de a face). Arță, substantiv
Sinonime:
hârță.
Artificial, adjectiv Sinonime:
nenatural, fabricat, făcut, lucrat, confecţionat, prefăcut, meşteşugit; de comandă, sintetic.
Artizan, substantiv masculin Sinonime:
meşteşugar, meseriaş.
Brighidău (brighidaie), substantiv neutru (regional) Sinonime:
bătător, mâtcă, mestecător (pentru lapte).
Complot, substantiv neutru
Sinonime:
conjuraţie, conspiraţie, intrigă, maşinaţie, uneltire, (livresc) cabală, (învechit şi popular) meşteşug, meşteşugire, (învechit) măiestrie, (figurat) lucrătură, urzeală.
Conjurație, substantiv feminin
Sinonime:
cabală, complot, conspirație, intrigă, mașinație, mașinațiune, uneltire, (figurat) lucrătură, (figurat) urzeală, (învechit și popular) meșteșug, (învechit și popular) meșteșugire, (învechit) bunt, (învechit) măiestrie, (variantă) conjurațiune.
Destoinicie, substantiv feminin
Sinonime:
abilitate, aptitudine, capacitate, competență, cunoaștere temeinică, demnitate, dexteritate, dibăcie, diligență, eminență, ingeniozitate, iscusință, isteție, istețime, îndemânare, înțelegere, moștenire, pătrundere, pregătire, pricepere, sârguință, seriozitate, știință, talent, ușurință, valoare, vrednicie, (învechit și popular) hărnicie, (învechit și regional) meșterie, (învechit) iscusire, (învechit) marafet, (învechit) merit, (învechit) nimereală, (învechit) nimerire, (învechit) perilipsis, (învechit) piotimie, (învechit) practică, (învechit) precepătură, (învechit) pricepătură, (învechit) priceput, (învechit) vârtoșie, (învechit) vârtute, (învechit) volnicie, (popular) meșteșug, (popular) meșteșugire, (regional) apucătură, (regional) pamet, (regional) pricepuție, (variantă) (învechit) dostoinicie.
Deştept (deșteaptă), adjectiv
Sinonime:
inteligent, ager, isteţ, iscusit, vioi, priceput, sprinten; şmecher, şiret, viclean; treaz, activ, sculat; spiritual, abil, dibaci, ingenios, îndemânatic, meşter, (popular) mehenghi, (învechit şi regional) pricopsit, (prin Transilvania) prinzaci, (învechit) meşteşugăreţ, practic, (figurat) breaz; chibzuit, cuminte, înţelept.
Escrocherie, substantiv feminin
Sinonime:
înşelăciune, fraudă, pungăşie, hoţie, înşelătorie, şarlatanie, coţcărie, impostură, pungăşeală, şmecherie, (livresc) tripotaj, (rar) şarlatanerie, şarlatanism, şmecherlâc, (popular şi familiar) pezevenclâc, potlogărie, (Moldova) şolticărie, (învechit) calpuzanlâc, matrapazlărie, meșteșug, șălvirie, (învechit, în Moldova) șulerie, matrapazlâc, pehlivănie, pișicherlâc, șmechereală, (învechit, familiar) coțcă, (figurat) panglicărie, scamatorie.
Executa, verb
Sinonime:
a face, a făuri, a întocmi, a alcătui, a confecţiona, a realiza; a se supune, a da ascultare, (popular şi familiar) a meşteri, a meşterui, a efectua, a împlini, a îndeplini, a înfăptui, a săvârşi, (învechit şi popular) a plini, a săvârși, a desfășura, a cânta, a aplica, (învechit) a zapcii.
Expert (expertă), adjectiv Sinonime:
competent, priceput, cunoscător, specialist, maestru, meşter.
Făcăleţ, substantiv neutru
Sinonime:
retevei, (popular) melesteu, mestecău, (regional) culeşer, mămăligar, mămăligător, mămăligău, mămăligoi, mestecar, mestecălău, mestelnic, (prin Banat) brucelnic, brucer, (Maramureș) tocănău, (Maramureș şi Transilvania) tocăner, sucitor.
Gumă, substantiv feminin
Sinonime:
cauciuc, elastic, gumilastic, radieră, rășină, (familiar) raşpă, (gumă arabică) clei, (gumă de mestecat) (englezism) chewing-gum, (variantă) gomă.
Gură, substantiv feminin
Sinonime:
afirmaţie, bot, buză, ceartă, chei, clanţă, clobanț, clonț, cuvânt, declaraţie, decolteu, deschidere, deschizătură, dușcă, fleancă, fofelniță, gaură, gălăgie, gât, gâtlej, glas, grai, hanță, harță, îmbucătură, înghiţitură, lamă, (Moldova şi Bucovina) leoapă, leoarbă, mal, margine, mărturisire, meliță, moară, muzicuță, ochi, orificiu, papagal, pas, persoană (care trebuie întreținută), plisc, pupăză, răscroială, râșniță, rât, relatare, sărut, sărutare, scandal, sfadă, sorbitură, spusă, strâmtoare, strigăt, tăiş, trombon, țarcă, țipăt, vad, vorbă, vorbitor, zisă, (argou) mestecău, (argou) muie, (Banat şi Transilvania) flit, (botanică) (gura-lupului) (regional) colțul-lupului; (gură căscată) gură-cască, cască-gură; (învechit) rost, (plural) buze, (regional) mordă, (regional) pieptar.
Iscusinţă, substantiv feminin Sinonime:
îndemânare, dibăcie, isteţime, abilitate, ingeniozitate, pricepere; talent, meşteșug, artă. Iscușință, substantiv
Sinonime:
iscusință.
Istețime, substantiv feminin
Sinonime:
abilitate, agerime, destoinicie, deșteptăciune, dexteritate, dibăcie, duh, ingeniozitate, inteligență, iscusință, isteție, îndemânare, minte, perspicacitate, pricepere, spirit, știință, talent, ușurință, viclenie, vicleșug, (figurat) ascuțime, (figurat) ascuțire, (învechit și popular) glagore, (învechit și regional) meșterie, (învechit) iscusire, (învechit) isteciune, (învechit) istețeală, (învechit) ișchiuzarlâc, (învechit) îndrăzneală, (învechit) marafet, (învechit) politichie, (învechit) practică, (învechit) viclenire, (învechit) viclenit, (învechit) vicleșugire, (învechit) vioiciune, (popular) hâtrie, (popular) meșteșug, (popular) meșteșugire, (regional) apucătură, (regional) pricepuție, (regional) schităcie.
Lustruit (lustruită), adjectiv
Sinonime:
curat, făţuit, lucios, luciu, neted, şlefuit, văcsuit; (figurat) meşteşugit, căutat, artificial, fals.
Maestru, substantiv masculin
Sinonime:
artist, as, expert, înțelept, învățat, maistru, meşter, savant, (livresc) magistru; cartea mare; (locuţiune) (maestru de ceremonii) (familiar) gazdă; (locuţiune) (concert-maestru) maestru de concert, prim-violonist într-o orchestră.
Magistral (magistrală), adjectiv Sinonime:
perfect, desăvârşit, măiestrit, meşteşugit, dibaci.
Maistru, substantiv masculin Sinonime:
meşter, meseriaş, meşteşugar.
Masticaţie, substantiv feminin Sinonime:
mestecare, zdrobire, fărâmiţare, zdrumicare, măcinare.
Măiestrie, substantiv feminin
Sinonime:
abilitate, aparat ingenios, artă, complot, conjurație, conspirație, creație (artistică), dar, descântec, dexteritate, dibăcie, farmec, favoare, grație, har, ingeniozitate, instrument, intrigă, inventivitate, iscusinţă, îndemânare, lucrare, magie, mașinație, meserie, meşteşug, operă, pricepere, stratagemă, subterfugiu, șiretenie, șiretlic, șmecherie, știință, talent, tertip, truc, unealtă, uneltire, viclenie, vicleșug, virtuozitate, vrajă, vrăjitorie.
Măiestrit (măiestrită), adjectiv
Sinonime:
abil, artistic, desăvârșit, dibaci, dotat, frumos, ingenios, iscusit, îndemânatic, înzestrat, măiestru, meșteșugit, minunat, priceput, talentat.
Mehenghi, adjectiv
Sinonime:
abil, deștept, dezgheţat, dibaci, fățarnic, glumeț, hazliu, hâtru, hoțoman, ingenios, iscusit, isteț, îndemânatic, meșter, poznaș, priceput, șiret, șmecher, vesel, viclean; piatră de încercare; (variante) mehenchi, mehengler.
Meseriaş, substantiv masculin Sinonime:
meşter, tehnician, lucrător, meşteşugar.
Metodă, substantiv feminin Sinonime:
procedeu, mod, mijloc, fel, cale, modalitate, meşteşug, manieră, sistem.
Mijloc, substantiv neutru
Sinonime:
ambianță, anturaj, brâu, cadru, cale, centru, cerc, chip, cingătoare, fel, formă, gros, instrument, intermediar, intermediu, jumătate, mediator, mediu, meşteşug, metodă, miez, mijlocitor, mod, modalitate, mulțime, paliativ, procedeu, putinţă, rețetă, sferă, societate, soluție, stratagemă, subterfugiu, talie, toi, unealtă, (figurat) buric, (figurat) inimă, (figurat) sân, (învechit și figurat) dric, (la plural) avere, (la plural) bani, (la plural) bogăție, (la plural) fonduri, (la plural) posibilități, (la plural) resurse, (la plural) șale, (mijloc de transport) vehicul, (regional) miljoc.
Mânca, verb Sinonime:
a mesteca, a înghiţi; a se hrăni, a se alimenta; (figurat) a omite, a lua; (figurat) a nimici, a răpune, a distruge, a prăpădi; a pişca, a ciupi, a roade, a măcina.
Muncă, substantiv feminin
Sinonime:
activitate, acţiune, calvar, canon, caznă, chin, durere, efort, forțare, încercare, îndeletnicire, lucrare, lucrat, lucru, martiriu, meserie, munculiță, muncușoară, ocupaţie, osteneală, patimă, păs, pătimire, post, preocupare, profesie, profesiune, robotă, roboteală, robotit, schingiuire, schingiuit, serviciu, sforțare, silință, slujbă, slujbuliță, slujbușoară, strădanie, străduială, străduință, străduire, suferință, supliciu, tortură, travaliu, treabă, trudă, trudnicie, zbatere, (învechit și popular) muncire, (învechit și popular) osteneală, (Moldova și Transilvania) zoală, (popular și familiar) trebușoară, (popular) canoneală, (prin Muntenia) morânceală, (regional) meșteșug, (regional) ștrapaț; (învechit) căznire, deală, laboare, nevoință, ocupare, ostenință, preocupație, sforță, strădănuință, strădănuire.
Potrivit (potrivită), adjectiv Sinonime:
conform, corespunzător, nimerit, adecvat, convenabil, acceptabil; la fel, armonic; aranjat, aşezat, întocmit, meşteşugit; moderat, temperat, reţinut, aşa şi aşa.
Practic (practică), adjectiv
Sinonime:
abil, aplicat, bun, capabil, comod, competent, destoinic, deștept, dibaci, dotat, economicos, eficace, ergonomic, experimentat, folositor, funcțional, ingenios, iscusit, isteț, încercat, îndemânatic, înzestrat, lesnicios, maniabil, materialist, meșter, pozitiv, practician, pragmatic, pregătit, priceput, realist, util, utilitar, utilitarist, valoros, versat, vrednic.
Rumega, verb Sinonime:
a mesteca, a mânca; (figurat) a medita, a gândi, a reflecta.
Tehnician, substantiv masculin
Sinonime:
expert, maistru, meșter, practician, profesionist, specialist, tehnocrat, (învechit) tehnic.
Amestecare, substantiv
Sinonime:
combinare; mestecare; corcire.
Amestecat, adjectiv
Sinonime:
adunat laolaltă, amalgamat, angrenat, bariolat, combinat, compozit, corcit, diferit, eteroclit, eterogen, felurit, heteroclit, hibrid, împestrițat, încâlcit, încrucișat, încurcat, mestecat, mixat, mixt, panașat, pestriț, reunit, variat, (figurat) confuz, (figurat) nehotărât, (învechit) nedelimitat, (Oltenia) mistrițat, (popular) mistreț, (prin Banat) mistricioi. Amestecat, adverb
Sinonime:
adunat laolaltă, angrenat, combinat, împestrițat, încurcat, pus în legătură, reunit, (învechit) incestuos. Amestecat, substantiv
Sinonime:
amestecare, mestecat.
Artistic, adjectiv
Sinonime:
literar; iscusit, măiestrit, meşteşugit, (rar) măiestru.
Chewing-gum, substantiv (englezism)
Sinonime:
gumă de mestecat.
Dispozitiv, substantiv
Sinonime:
(tehnică) aparat, mașină, mecanică, mecanism, (învechit şi regional) meşteşug; aranjament, dispunere, metodă, procedeu, sistem.
Fabricant, substantiv
Sinonime:
industriaş, producător, manufacturier, realizator; artizan, confecționer, meșteșugar, meseriaș.
Faurmaur, substantiv
Sinonime:
meştergrindă.
Marafet, substantiv
Sinonime:
abilitate, artificiu, capcană, capriciu, chef, cursă, destoinicie, dexteritate, dibăcie, fandoseală, fantezie, fason, fiţă, fleac, ingeniozitate, intermediere, intrigă, iscusință, isteţie, isteţime, îndeletnicire, îndemânare, înșelătorie, lucru mărunt, maimuţăreală, maraz, maşinaţie, măiestrie, meserie, meșteșug, mijloc, moft, naz, obiect lipsit de valoare, ocupaţie, organ, podoabă (pretențioasă), poftă, prefăcătorie, pricepere, procedeu, profesiune, prosteală, sclifoseală, stratagemă, subterfugiu, șiretenie, șiretlic, șmecherie, știință, talent, tertip, toană, truc, uneltire, ușurință, viclenie, vicleșug.
Prinzaci, adjectiv
Sinonime:
abil, deştept, dibaci, ingenios, iscusit, isteţ, îndemânatic, meşter, priceput.
Apla, adverb
Sinonime:
(învechit și popular) fără meșteșug, în mod curent, obișnuit, popular, simplu, vulgar.
Măiestru, adjectiv
Sinonime:
abil, artistic, ca din basme, fermecat, ingenios, iscusit, măiestrit, meşteşugit, minunat.
Șterţ (șterțuri), substantiv
Sinonime:
(regional) felinar (portativ), feştilă, fitil, lampă (de mină), opaiţ; băț, făcăleț, mestecău; mătură uzată; basma, broboadă, cârpă (de șters).
Masticațiune, substantiv
Sinonime:
manducație, masticare, masticație, mestecare.
Măiestri, verb
Sinonime:
a complota, a conjura, a conspira, a executa cu artă, a meșteri, a meșteșugi, a unelti.
Faur-maur, substantiv
Sinonime:
grindă principală, meșter-grindă.
Meș, substantiv (învechit)
Sinonime:
cizmuliță, papuc, (variantă) mestie, (variantă) meșt; (regional) pătură, strat; mes.
Înşelăciune, substantiv
Sinonime:
ademenire, adulter, amăgire, escrocherie, hoție, impostură, infidelitate, înșelare, înșelătorie, momire, necredință, păcăleală, păcălire, păcălit, prostire, prostit, pungășeală, pungășie, șarlatanerie, șarlatanie, șarlatanism, șmecherie, șmecherlâc, trișare, (familiar) cacealma, (familiar) coțcărie, (familiar) matrapazlâc, (familiar) pehlivănie, (familiar) pișicherlâc, (familiar) șmechereală, (figurat) panglicărie, (figurat) pingelire, (figurat) pingeluială, (figurat) pingeluire, (figurat) scamatorie, (figurat) trădare, (învechit și familiar) coțcă, (învechit și regional) marghiolie, (învechit) calpuzanlâc, (învechit) matrapazlărie, (învechit) măglisitură, (învechit) meșteșug, (învechit) preacurvie, (învechit) preacurvire, (învechit) preaiubire, (învechit) prilăstire, (învechit) șălvirie, (învechit) viclenie, (învechit, în Moldova) șulerie, (livresc) iluzionare, (livresc) tripotaj, (Moldova) șolticărie, (Muntenia) mâgliseală, (popular) pezevenclâc, (popular) potlogărie, (rar) mistificare, (regional) celuială, (regional) celuire, (regional) mâglisire, (regional) păcală, (Transilvania și Banat) celșag.
Potroşi, verb (regional)
Sinonime:
a distruge, a mesteca, a nimici, a omorî, a potopi, a prăpădi, a prelucra (prin amestecare), a sfărâma, a trăi de azi pe mâine, a trăi greu, a zdrobi, a zvânta.
Muncitor, substantiv
Sinonime:
acar, artizan, caloriferist, elev-muncitor, femeie-muncitor, fierar, fierar-betonist, hamal, lucrător, manevrant, mână de lucru, meseriaș, meșteșugar, muncitor-constructor, muncitor-elev, muncitor-inginer, muncitor-sortator, proletar, salahor, salariat, strungar, textilist, turnător, zilier, (învechit) uvrier, (popular) salaor, (regional) ziler, (regional) ziuaș.
Uneltire, substantiv
Sinonime:
complot, conjurație, conspirație, intrigă, mașinație, (Bucovina și Transilvania) șcort, (familiar) tertip, (figurat) lucrătură, (figurat) manevră, (figurat) manoperă, (figurat) mâncătorie, (figurat) mreajă, (figurat) panglicărie, (figurat) rețea, (figurat) sforărie, (figurat) tramă, (figurat) țesătură, (figurat) urzeală, (învechit și popular) meșteșug, (învechit și popular) meșteșugire, (învechit și regional) marghiolie, (învechit) marafet, (învechit) măiestrie, (învechit) tehnă, (învechit) tocmeală, (învechit) umblet, (învechit) zavistie, (livresc) cabală, (Muntenia și Oltenia) școală.
Molfăitură, substantiv
Sinonime:
clefăială, clefăit, mestecătură, molfăială, molfăire, molfăit, plescăială, plescăit.
Meserieşesc, adjectiv
Sinonime:
de meseriaș, meşteşugăresc.
Industriaş, substantiv
Sinonime:
fabricant, (învechit) industrial, (învechit) industrios, (învechit) meseriaș, (învechit) meșteșugar.
Mescioară, substantiv
Sinonime:
masă (mică), măsuţă, (mescioară de noapte) noptieră, (regional) bănicel, (regional) față de masă, (regional) fund de mămăligă, (regional) mesişoară, (regional) perinoc (la car), (variantă) mescior, (variantă) meștioară.
Măistorie, substantiv (regional)
Sinonime:
meserie, meșteșug.
Factotum, substantiv
Sinonime:
intendent, îngrijitor, (figurat) meșter la toate.
Remastica, verb
Sinonime:
(despre rumegătoare) a mesteca din nou, a rumega.
Fabricator, substantiv (învechit)
Sinonime:
artizan, creator, fabricant, făcător, meșteșugar, (învechit) confecționator.
Bucăli, verb (regional)
Sinonime:
a mesteca.
Iscusit, adjectiv
Sinonime:
abil, ager, arătos, artistic, capabil, chipeș, creator, deștept, dexter, dibaci, experimentat, expert, frumos, imaginativ, industrios, ingenios, inteligent, inventiv, iscoditor, isteț, îndemânatic, înțelept, învățat, măiestrit, meșter, meșteșugit, născocitor, priceput, subtil, șiret, șmecher, viclean, (familiar și figurat) breaz, (figurat) dezghețat, (figurat) sprinten, (figurat) subțire, (învechit și popular) meșteșugos, (învechit și regional) curteneț, (învechit și regional) marghiol, (învechit și regional) pricopsit, (învechit) civilizat, (învechit) deletnic, (învechit) dibaciu, (învechit) fin, (învechit) infatuat, (învechit) ischiuzar, (învechit) ispitaci, (învechit) ișchiuzar, (învechit) meșteșugareț, (învechit) nimeritor, (învechit) pătrunzăcios, (învechit) potrivit, (învechit) practic, (învechit) practicos, (învechit) practisit, (învechit) pricepător, (învechit) scornaci, (Moldova și Bucovina) hâtru, (popular) mehenghi, (popular) mintos, (prin Transilvania) artut, (prin Transilvania) prinzaci, (rar) măiestru, (regional) micelnic, (regional) pocăzit, (regional) sconat, (Transilvania) ocoș, (Transilvania) ștram, (variantă) inscusit, (variantă) iscosit.
Zănătar, substantiv (Banat)
Sinonime:
meseriaș, meșteșugar, slujbaș. Zănătar, adjectiv (regional)
Sinonime:
măiestru.
Zănat, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
datină, măiestrie, meserie, meșteșug, obicei, profesie; (variante) (regional) zanat, zănatie, zăneat, zenat.
Sucăleață, substantiv (regional)
Sinonime:
făcăleț, plăcintar, sucitor, sul, vergea, (popular) mestecău, (regional) melesteu, (regional) plăcintor.
Amestecăciune, substantiv (învechit)
Sinonime:
amestec, amestecare, promiscuitate, (învechit) mestecăciune.
