Mântui, verb
Sinonime:
a (se) dezrobi, a (se) elibera, a (se) isprăvi, a (se) izbăvi, a (se) limpezi, a (se) purifica, a (se) răscumpăra, a (se) salva, a (se) sfârși, a (se) tămădui, a (se) termina, a (se) vindeca, a apăra, a disculpa, a emancipa, a epuiza, a fini, a ierta de păcate, a ispăși, a încheia, a justifica, a libera, a răpune, a scăpa, a scuza, a se lecui, (figurat) a (se) curăța, (figurat) a (se) spăla, (învechit și popular) a se cortorosi, (învechit) a (se) dezvinovăți, (învechit) a (se) litrosi, (învechit) a (se) măntui, (învechit) a (se) scoate, (învechit) a (se) scumpăra, (învechit) a (se) scura, (învechit) a (se) spăsi, (învechit) a (se) spogreși, (învechit) a isțeli, (învechit, impropriu) a se izbândi.
Mântuielnic, adjectiv (învechit)
Sinonime:
mântuitor, salvator.
Mântuinţă, substantiv (învechit)
Sinonime:
izbăvire, mântuire, salvare, scăpare, (învechit) dezvinovățire, (regional) măntuință.
Mântuire, substantiv feminin
Sinonime:
dezrobire, eliberare, emancipare, emancipație, fine, iertare (de păcate), ispăşire, isprăvire, isprăvit, izbăvire, încheiere, liberare, mântuit, salvare, scoatere, sfârșire, sfârșit, terminare, terminat, (învechit) jertfă, (învechit) liniște și siguranță, (învechit) măntuire, (învechit) mântuință, (învechit) mântuitură, (învechit) prinos, (învechit) scăpare, (învechit) spăseală, (învechit) spăsenie, (învechit) spăsire, (livresc) redempțiune.
Mântuit, adjectiv
Sinonime:
dezrobit, eliberat, ispășit, izbăvit, limpezit, salvat, scăpat, (învechit și popular) cortorosit, (învechit) isțelit, (învechit) îndreptat, (învechit) litrosit, (învechit) spăsit, (învechit, impropriu) izbândit. Mântuit, substantiv
Sinonime:
desăvârșire, dezrobire, mântuire, (învechit și popular) cortorosire, (învechit și popular) scăpare.
Mântuitor, substantiv
Sinonime:
eliberator, izbăvitor, liberator, salvator, tămăduitor, vindecător, (învechit și popular) cortorositor, (învechit) expiator, (învechit) miluitorul, (învechit) răscumpărător, (învechit) scoțător, (învechit) scumpărător, (învechit) slobozitor, (învechit) sotir.
Mântuitor (mântuitoare), adjectiv
Sinonime:
dezrobitor, eliberator, izbăvitor, liberator, redemptoriu, salvator, tămăduitor, (învechit și popular) cortorositor, (învechit) deliberator, (învechit) măntuitor, (învechit) măntuitoriu, (învechit) mântuielnic, (învechit) mântuitoriu, (învechit) mântuitornic, (învechit) mistuitor, (învechit) scoțător, (învechit) spăsitor.
Mântuitorul, substantiv articulat
Sinonime:
(religia creștină) Hristos, Iisus, Mesia.
Mântuitură, substantiv (învechit)
Sinonime:
izbăvire, mântuire, salvare, scăpare.
Curăţa, verb
Sinonime:
a face curat, a deretica, a limpezi, a (se) purifica; (familiar) a omorî, a ucide, a distruge; a elimina, a îndepărta, a înlătura, a şterge, (învechit şi regional) a cura, (Transilvania) a tăgăşi, a dezinfecta; a asasina, a se debarasa, a deceda, a se descotorosi, a dispărea, a duce, a izbăvi, a mântui, a muri, a pieri, a (se) prăpădi, a răposa, a răscumpăra, a salva, a scăpa, a sfârşi, a (se) stinge, a sucomba, a suprima.
Dezrobi, verb
Sinonime:
a da libertate, a (se) elibera, a (se) emancipa, a (se) libera, (învechit şi popular) a (se) mântui, (popular) a (se) slobozi, (învechit) a (se) volnici, (figurat) a (se) descătuşa.
Dezvinovăţi, verb
Sinonime:
a (se) disculpa, a (se) scuza, a (se) justifica, a (se) apăra, a se dezincrimina, (rar) a (se) dezvinui, (învechit şi regional) a (se) cura, (învechit) a (se) îndreptăţi, a (se) mântui.
Dovedi, verb
Sinonime:
a demonstra, a atesta, a proba; a (se) arăta, a manifesta, a vădi; a învinge, a birui, a răpune, a întrece; a prididi, a răzbi, a isprăvi, a mântui; a confirma, a argumenta, a întări, a susţine; a asasina, a bate, a încheia, a înfrânge, a omorî, a sfârşi, a suprima, a termina, a ucide.
Elibera, verb
Sinonime:
a dezrobi, a izbăvi, a descătuşa, a scăpa, a emancipa; a fi lăsat la vatră, a (se) slobozi, a (se) volnici; a desărcina, a scoate, a destitui, a exclude, a îndepărta, a da afară (dintr-o funcţie); a da, a preda, a înmâna, a emite, a livra, a distribui, a libera, a salva, (popular) a mântui, (învechit) a apuca, a ierta, a ieşi, a desprinde, a desface, a debloca, a evacua.
Eliberator (eliberatoare), adjectiv
Sinonime:
dezrobitor, salvator, liberator, (învechit şi popular) mântuitor, slobozitor.
Emancipare, substantiv feminin
Sinonime:
dezrobire, eliberare, emancipat, emancipație, independență, liberare, manumisiune, (figurat) descătușare, (figurat) evadare, (figurat) ieșire de sub dominație, (învechit si popular) mântuire, (învechit și regional) slobozenie, (învechit) desrobire, (învechit) slobozie, (învechit) volnicire, (popular) slobozire.
Isprăvi, verb Sinonime:
a sfârşi, a termina, a mântui, a încheia; a îndeplini, a executa, a înfăptui, a realiza; (figurat) a muri, a deceda, a dispare, a sucomba.
Izbăvi, verb Sinonime:
a scăpa, a salva, a mântui, a elibera.
Rasoli, verb Sinonime:
a lucra superficial, a face de mântuială, a da peste cap.
Răpune, verb
Sinonime:
a anihila, a asasina, a bate, a birui, a copleşi, a covârși, a cuprinde, a distruge, a doborî, a extermina, a face să piardă, a împovăra, a înfrânge, a întrece, a învinge, a lipsi de viață, a mântui, a muri, a năpădi, a nimici, a omorî, a pierde, a potopi, a prăpădi, a răzbi, a sfărâma, a sfârși, a suprima, a ucide, a zdrobi, a zvânta, a-și pierde viața.
Salvator (salvatoare), adjectiv
Sinonime:
binefăcător, binevenit, dezrobitor, expiator, providențial, redemptoriu, salutar, (învechit) mântuielnic, (învechit) mistuitor, (învechit) scoțător, (învechit) spăsitor, (popular) izbăvitor, (popular) mântuitor.
Spăsenie, substantiv feminin (învechit)
Sinonime:
căință, eliberare, iertare, ispăşire, izbăvire, mântuire, salvare, smerenie, umilință.
Fușăreală, substantiv feminin
Sinonime:
lucru de mântuială.
Cârcăli, verb (popular)
Sinonime:
a (se) murdări, a (se) perpeli, a (se) prăji superficial, a lucra de mântuială, a mâzgăli, a necăji, a pârpăli, a scrie ilizibil, a strica, (variantă) a cărcăli.
Cortorosi, verb (învechit și popular)
Sinonime:
a (se) degaja, a (se) elibera, a fugi, a o șterge, a pleca, a scăpa de, a se căra, a se coroti, a se debarasa, a se descotorosi, a se dezbăra, a se lepăda, a se mântui, (variantă) a (se) cotorăsi, (variantă) a (se) cotorisi, (variantă) a (se) cotorosi.
Scumpăra, verb
Sinonime:
a achiziţiona, a cumpăra, a da, a izbăvi, a împrumuta, a lua, a mântui, a procura, a purifica, a răscumpăra, a salva, a târgui.
Fușerai, substantiv
Sinonime:
înșelare, furt, faptă ilicită; (familiar) lucru de mântuială.
Fușeri, verb
Sinonime:
a frunzări, a răscoli, a face un lucru de mântuială; a rasoli.
Dezrobire, substantiv
Sinonime:
eliberare, emancipare, emancipaţie, liberare, (învechit şi popular) mântuire, (popular) slobozire, (învechit şi regional) slobozenie, (învechit) slobozie, (figurat) descătuşare.
Dezrobitor, adjectiv și substantiv
Sinonime:
eliberator, liberator, (învechit și popular) mântuitor, (învechit și popular) slobozitor.
Eliberare, substantiv
Sinonime:
liberare, salvare, scăpare, scoatere, (învechit şi popular) slobozire, (popular) mântuire, (învechit) scăpătură, dezrobire, ieşire, desfacere, desărcinare, descăunare, deblocare, evacuare.
Fini, verb
Sinonime:
a duce până la fine, a dovedi, a mântui, a finaliza, a isprăvi, a încheia, a sfârşi, a termina.
Hinayana, substantiv
Sinonime:
(biserică) theravada, (ad-literam) calea îngustă a mântuirii.
Pungi, verb
Sinonime:
a fura, a pungăşi; a se calici, a se lăcomi, a se scumpi, a se zgârci; a coase prost (de mântuială).
Scumpărător, substantiv
Sinonime:
(învechit) eliberator, mântuitor, răzbunător, salvator.
Sucăli, verb
Sinonime:
(regional) a bodogăni, a cicăli, a dăscăli, a învârti, a plictisi, a rasoli, a răsuci, a roti, a rula, a sâcâi, a suci; a cârpăci, a lucra de mântuială, a-și bate joc de o treabă.
Orjoveni, verb
Sinonime:
(regional) a lucra de mântuială, a se buhăi, a se întrema, a se reface, a se scărpina.
Redempţiune, substantiv
Sinonime:
absoluție, absoluțiune, amnistie, expiație, izbăvire, liberație, mântuire, pardon, purgatoriu, reabilitare, remisiune, salvare.
Spăsitor, adjectiv
Sinonime:
(învechit) ispășitor, izbăvitor, mântuitor, salvator.
Spăsit, adjectiv
Sinonime:
(învechit) izbăvit, mântuit, pocăit, salvat, smerit, umil, (variantă) spășit.
Spăsire, substantiv
Sinonime:
(învechit) ispășire, izbăvire, mântuire, salvare, (figurat) umilință.
Spăsi, verb
Sinonime:
(învechit) a ispăși, a izbăvi, a mântui, a plăti, a purifica, a răscumpăra, a salva, a se căi, a se pocăi, (variantă) a (se) spăși.
Spăseală, substantiv
Sinonime:
(învechit) izbăvire, mântuire, salvare, smerenie, umilință.
Izbăvire, substantiv
Sinonime:
mântuire, salvare, scăpare, (livresc) redempțiune; (învechit) mântuință, mântuitură, spăseală, spăsenie, spăsire.
Mesia, substantiv articulat
Sinonime:
(în creștinism) Isus Hristos, izbăvitor, liberator, mântuitor, salvator, Unsul Domnului.
Redemptoriu, adjectiv
Sinonime:
binefăcător, izbăvitor, mântuitor, salvator.
Liberator, adjectiv (învechit și popular)
Sinonime:
dezrobitor, eliberator, liberatoriu, redemptoriu, salvator, (învechit și popular) mântuitor, (învechit și popular) slobozitor.
Izini, verb (regional)
Sinonime:
a băga în boală, a degenera, a nu se dezvolta normal, a se chirci, a se închirci, a se ogârji, a se pipernici, a se sfriji, a se zgârci, a slăbi, a zălezi; a (se) murdări, a spăla de mântuială.
Îngăla, verb
Sinonime:
a jegoși, a mânji, a murdări, a păta; a ocărî, a ponegri; a cârcăli, a îmbredeli, a închipui, a lucra de mântuială, a lucra neîngrijit; a bâigui, a bâlbâi, a bolborosi, a îndruga, a îngâima, a îngâna, a nu rosti ceva clar, a vorbi neprecis.
Răscumpărare, substantiv
Sinonime:
compensație, eliberare, ispășire, lichidare, mântuire, răsplată, (învechit) pedeapsă, (învechit) răzbunare, (învechit) satisfacție.
Scoatere, substantiv
Sinonime:
ablațiune, anulare, concediere, curățare, demitere, desărcinare, descălțare, descălțat, descăunare, desfacere, desprindere, destituire, dezbrăcare, dezgropare, editare, eliberare, eliminare, excludere, exereză, exploatare, extirpare, extracție, extragere, imprimare, imprimat, încasare, îndepărtare, înlăturare, liberare, obținere, publicare, realizare, salvare, scăpare, scos, smulgere, suprimare, ștergere, tăiere, tipărire, tipărit, tragere, (familiar) dezechipare, (învechit și familiar) mazilire, (învechit și familiar) mazilit, (învechit și popular) slobozire, (învechit) publicarisire, (învechit) publicație, (învechit) publicitate, (învechit) scăpătură, (învechit) tipărie, (popular) mântuire.
Forfăi, verb (popular)
Sinonime:
a fârfâi, a forfoti, (regional) a face treabă de mântuială.
Îndreptare, substantiv
Sinonime:
ameliorare, ameliorație, călăuzire, conducere, corectare, corectiv, corectură, corijare, dezdoire, dezvinovățire, dirijare, fortificare, ghidare, îmbunătățire, îndreptat, îndreptățire, îndrumare, îndrumat, înfiripare, însănătoșire, întărire, întremare, înzdrăvenire, lecuire, netezire, nivelare, normalizare, orientare, pretext, reconfortare, rectificare, redresare, refacere, remediere, restabilire, retuș, retușare, ridicare, schimbare, scuzare, tămăduire, tonificare, vindecare, (figurat) reparare, (învechit și figurat) sculare, (învechit și figurat) sculătoare, (învechit și popular) împuternicire, (învechit) document oficial, (învechit) dreptate, (învechit) îndireptare, (învechit) îndreptăciune, (învechit) mântuire, (învechit) poruncă, (învechit) principiu conducător, (învechit) răsplată, (învechit) sănătoșare, (învechit) sentință, (învechit) tămăduință, (învechit) vracevanie, (învechit; la plural) act justificativ, (popular) tămăduială, (rar) reconfort, (rar) rectificație.
Salvgardare, substantiv
Sinonime:
apărare, ferire, mântuire, ocrotire, păzire, protejare, salvare.
Isprăvire, substantiv
Sinonime:
absolvență, absolvire, consumare, epuizare, executare, isprăvit, încheiere, sfârșire, sfârșit, terminare, terminat, (învechit) corectare, (învechit) izbândă, (învechit) săvârșire, (popular) gătare, (popular) isprăvenie, (popular) istovire, (popular) mântuire, (popular) ucidere.
Terminare, substantiv
Sinonime:
absolvență, absolvire, consumare, epuizare, isprăvire, isprăvit, încetare, încheiere, închidere, lichidare, sfârșire, sfârșit, terminat, (învechit și regional) spargere, (învechit și regional) spart, (învechit) săvârșire, (popular) gătare, (popular) istovire, (popular) mântuire, (rar) terminație.
Dezlegământ, substantiv (regional)
Sinonime:
dezlegare, (învechit) anulare, (învechit) divorț, (învechit) mântuire.
Motoji, verb (regional)
Sinonime:
a lucra de mântuială, a spăla prost, (variantă) a motozi.
Câine-câinește, locuțiune adverbială
Sinonime:
cu chiu cu vai, cu multă greutate, de mântuială, de-abia, foarte greu.
Îndreptat, adjectiv
Sinonime:
ameliorat, cinstit, ciulit, corect, corectat, dezdoit, drept, fortificat, îmbunătățit, înfiripat, însănătoșit, întărit, întremat, înzdrăvenit, lecuit, netezit, nivelat, răsplătit, reconfortat, rectificat, refăcut, restabilit, ridicat, scuzat, tămăduit, tonificat, vindecat, (învechit) dezvinovățit, (învechit) îndereptat, (învechit) mântuit, (învechit) reorganizat, (învechit) sănătoșat, (Moldova) pribolit. Îndreptat, substantiv
Sinonime:
îndreptare, pretext, scuzare, (învechit) dezvinovățire, (învechit) dreptate, (învechit) mântuire, (învechit) poruncă, (învechit) răsplată, (învechit) sentință.
Răscumpărător, adjectiv (învechit)
Sinonime:
răscumpărabil, răzbunător, (variantă) răscumpărătoriu. Răscumpărător, substantiv (învechit)
Sinonime:
mântuitor.
Ispășire, substantiv
Sinonime:
expiație, expiere, iertare de păcate, mântuire, (învechit) expiare, (învechit) ispașă, (învechit) ispășenie, (învechit) spăsire.
Limpezit, adjectiv
Sinonime:
clarificat, clătit, curățat, edificat, înseninat, lămurit, transparent, (prin extensiune) mântuit, (prin extensiune) purificat, (regional) liștăvit. Limpezit, substantiv
Sinonime:
claritate, clătire, clătit, limpezire, luminozitate, transparență, (prin extensiune) mântuire, (prin extensiune) purificare.
Limpezire, substantiv
Sinonime:
clarificare, claritate, clătire, clătit, curățire, deslușire, dezlegare, elucidare, explicare, explicație, înseninare, lămurire, limpezeală, limpeziciune, limpezie, limpezit, limpezitură, luminare, luminozitate, precizare, rezolvare, soluție, soluționare, transparență, (figurat) cheie, (figurat) descâlcire, (învechit și regional) netezire, (învechit) pliroforie, (învechit) răspicare, (prin extensiune) mântuire, (prin extensiune) purificare, (regional) liștăvire; (expresie; limpezire la minte) calmare.
Drăcăraie, substantiv (regional)
Sinonime:
drăcime; afacere încâlcită, belea, dandana, încurcătură, lucrare de mântuială, (la plural) fleacuri, (la plural) mărunțișuri.
Emancipat, adjectiv
Sinonime:
cu purtări libertine, descătușat, dezrobit, eliberat, independent, liber, mântuit, modernizat, (învechit) volnic, (învechit) volnicit, (popular) slobozit. Emancipat, substantiv
Sinonime:
emancipare, emancipație, (neobișnuit) fruntaș.
Fușereală, substantiv
Sinonime:
fușerire, fușerit, lucru de mântuială, rasolire, răscolire.
Litroseală, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
distrugere, furt, mântuire.
Salvator, substantiv
Sinonime:
apărător, binefăcător, dezrobitor, eliberator, liberator, mântuitor, mesia, (figurat) balon de oxigen, (figurat) providență, (învechit și figurat) ridicător, (învechit și figurat) vraci, (învechit și popular) slobozitor, (învechit) scăpător, (învechit) scoțător, (învechit) scumpărător, (învechit) vindecător.
Cortorosire, substantiv (învechit și popular)
Sinonime:
cortoroseală, cortorosit, debarasare, descotorosire, descotorosit, dezbărare, eliberare, mântuire, plecare, (variantă) cotorăsire, (variantă) cotorisire, (variantă) cotorosire.
Cortorosit, adjectiv (învechit și popular)
Sinonime:
descotorosit, dezbărat, eliberat, mântuit; (variante) cotorăsit, cotorisit, cotorosit. Cortorosit, substantiv (învechit și popular)
Sinonime:
eliberare, mântuire, (învechit și popular) cortorosire; (variante) cotorăsit, cotorisit, cotorosit, cuturisit.
Cortorositor, adjectiv și substantiv (învechit și popular)
Sinonime:
eliberator, mântuitor, (variantă) cotorăsitor, (variantă) cotorisitor, (variantă) cotorositor.
Litrosire, substantiv (învechit)
Sinonime:
distrugere, furt, mântuire, (învechit și regional) litroseală, (învechit) alitrosire.
Litrosit, adjectiv (învechit)
Sinonime:
distrus, furat, mântuit, (învechit) alitrosit.
Spogreși, verb (învechit)
Sinonime:
a greși, a scăpa, a se dezbăra, a se mântui, a se salva.
