Loc, substantiv neutru Sinonime:
spaţiu, întindere; punct de plecare, origine, obârşie; situaţie, post, funcţie, poziţie, rang, treaptă.
Local, substantiv neutru
Sinonime:
birt, bodegă, clădire, han, imobil, ospătărie, proprietate, remiză, restaurant, sediu.
Local (locală), adjectiv
Sinonime:
ambiant, apropiat, circumscris, învecinat, limitat, provincial, regional, restrâns, suburban, (învechit) localnic.
Localemente, adverb (învechit)
Sinonime:
în manieră locală, (învechit) localicește.
Localist, adjectiv
Sinonime:
parohial, provincial.
Localitate, substantiv feminin Sinonime:
sat, aşezare, comună, oraş.
Localiza, verb Sinonime:
a fixa, a determina, a încadra, a indica locul; a restrânge, a limita, a delimita; a adapta, a aclimatiza, a introduce.
Localizabil, adjectiv
Sinonime:
adaptabil, databil, determinabil, situabil.
Localizăciune, substantiv (învechit)
Sinonime:
localizare, (învechit) localizație, (învechit) localizațiune.
Localizare, substantiv
Sinonime:
adaptare, datare, detectare, determinare, fixare, limitare, poziționare, prelucrare, situare, (învechit) localizație, (învechit) localizăciune.
Localizat, adjectiv
Sinonime:
adaptat, bornat, circumscris, datat, delimitat, detectat, determinat, limitat, poziționat, prelucrat, reperat, situat, spațializat.
Localizație, substantiv (învechit)
Sinonime:
localizare, (învechit) localizațiune, (învechit) localizăciune.
Localnic, substantiv masculin Sinonime:
băştinaş, de baștină, indigen, omul-locului.
Locandă, substantiv
Sinonime:
birt, cârciumă, han, ospătărie, otel, restaurant, (variantă) locantă.
Locandier, substantiv
Sinonime:
(învechit) birtaș, hangiu, ospătar; (variantă) locantier.
Locantă, substantiv feminin (învechit) Sinonime:
ospătărie, birt, han, restaurant, pensiune.
Locaş, substantiv neutru Sinonime:
adăpost, locuinţă, încăpere, aşezare, casă, sălaş, reşedinţă; biserică, mănăstire.
Locatar, substantiv masculin
Sinonime:
chiriaş, coabitant, colocatar, coocupant, ocupant, proprietar, sublocatar, (învechit, în Moldova) chirigiu, (prin Transilvania) salău.
Locaţie, substantiv feminin
Sinonime:
aranjare, arendare, chirie, concesiune, dispunere, închiriere, leasing, reînchiriere, (învechit și regional) năiem, (învechit și regional) năimeală, (învechit și regional) simbrie, (învechit) năimire, (învechit) orânduire, (Transilvania) tapșă, (variantă) locațiune.
Locator, substantiv
Sinonime:
posesor, proprietar; (locator radio) radar, radiolocator; (tehnică) reper.
Locel, substantiv
Sinonime:
(botanică) lojă mică.
Lock-out, substantiv
Sinonime:
grevă patronală.
Locma, substantiv feminin (învechit)
Sinonime:
afacere, avantaj, câştig, chilipir, îndestulare; clătită, mâncare bună, plăcintă (turcească), prăjitură (orientală), sinecură.
Locomobil (locomobilă), adjectiv Sinonime:
deplasabil, mobil.
Locomotiv, adjectiv (învechit)
Sinonime:
locomotor. Locomotiv, substantiv (învechit)
Sinonime:
locomotivă.
Locomotivă, substantiv
Sinonime:
automotor, locomobilă, maşină, tren, (învechit şi popular) car de foc, (învechit) trăsură cu aburi, (regional) ţug.
Locotenent, substantiv
Sinonime:
adjunct, ajutor, asesor, asistent, colaborator, locțiitor, ofițer, secund, (figurat) braț drept; (învechit) porucic, poruşnic; (locotenent domnesc) regent; (locotenent-colonel) (rusism învechit) podpolcovnic.
Locotenenţă, substantiv
Sinonime:
regenţă; (locotenenţă domnească) căimăcămie.
Locotiţă, substantiv (regional)
Sinonime:
(botanică) clocotici, clocotiș.
Locotractor, substantiv
Sinonime:
locomotivă de mică putere.
Locțiitor, substantiv masculin Sinonime:
substitut, înlocuitor, suplinitor.
Locuacitate, substantiv (învechit)
Sinonime:
limbuție, locvacitate, (învechit) locvacitație.
Locui, verb Sinonime:
a domicilia, a şedea, a fi stabilit, a sta, a-şi avea locuința.
Locuibil, adjectiv
Sinonime:
bun de locuit, (învechit) locuincios.
Locuincios, adjectiv (învechit)
Sinonime:
locuibil, (învechit) lăcuicios.
Locuinţă, substantiv feminin Sinonime:
casă, apartament, încăpere, clădire, sediu; domiciliu, lăcaş, aşezare, (popular) sălaş.
Locuințișoară, substantiv
Sinonime:
locuință (mică).
Locuire, substantiv
Sinonime:
domiciliere, ședere, (învechit) conviețuire, (învechit) domiciliu, (învechit) rezidare, (popular) sălășluire.
Locuit (locuită), adjectiv
Sinonime:
neliber, ocupat, populat, (învechit) locuitor, (învechit) poporat, (învechit) poporos, (învechit) populos.
Locuitor, substantiv
Sinonime:
aborigen, autohton, băștinaș, citadin, compatriot, consătean, contadin, emigrant, emigrat, imigrant, indigen, insular, localnic, mahalagiu, mărginaș, mărginean, ocupant, persoană, resortisant, rezident, sătean, târgoveț, țăran, (figurat) suflet, (grecism învechit) simpatriot, (învechit) lăcuitor, (învechit) sălășluitor, (livresc) pământean; (la plural) orășenime, populație, târgovețime, țărănime, (învechit și regional) poporime, (învechit) poporație, (învechit) public.
Locuitoresc, adjectiv (învechit)
Sinonime:
populațional.
Locuitorime, substantiv (învechit)
Sinonime:
populație.
Locul, substantiv
Sinonime:
alveolă, cavitate, (botanică) lojă, (variantă) loculă.
Locular, adjectiv
Sinonime:
(botanică) bilocular, cvadrilocular, împărțit în mai mulți loculi, închis în alveole, multilocular, plurilocular, trilocular.
Locupleta, verb (latinism)
Sinonime:
a îmbogăți.
Locupletare, substantiv (livresc)
Sinonime:
îmbogățire.
Locuţ, substantiv
Sinonime:
(anatomie) placentă.
Locuție, substantiv
Sinonime:
locuțiune.
Locuțiune, substantiv feminin
Sinonime:
(lingvistică) clișeu, construcție, dicton, elocuție, elocuțiune, expresie, formă, formulă, frază, grup de cuvinte, idiotism, sintagmă, turnură, (învechit) idiotismă, (învechit) locuție.
Locutor, substantiv
Sinonime:
emițător, enunțiator, interlocutor, vorbitor.
Aborigen (aborigenă), adjectiv Sinonime:
băştinaş, autohton, indigen, pământean, originar, nativ, localnic, omul locului.
Adăpost, substantiv neutru Sinonime:
refugiu, pavăză, ocrotire, protecţie, oblăduire; bârlog, clădire, ascunzătoare, depozit, garaj, haltă, hangar, chioșc, loc.
Ad-interim, adjectiv Sinonime:
interimar, locţiitor, provizoriu, supleant, tranzitoriu.
Aduna, verb Sinonime:
a strânge, a pune la un loc, a colecta, a îngrămădi, a culege, a concentra, a însuma, a reuni, a condensa.
Aiurea, adverb Sinonime:
în alt loc, departe, altundeva, altfel decât trebuie, anapoda.
Alia, verb Sinonime:
a se uni, a se întovărăşi, a se solidariza; a împreuna, a amesteca (prin topire), a pune la un loc, a fuziona, a (se) lega.
Altundeva, adverb Sinonime:
aiurea, în alt loc.
Arie, substantiv feminin
Sinonime:
domeniu, întindere, loc, suprafață, zonă, (învechit) are; cântec, melodie, (învechit) aer. Arie, substantiv masculin
Sinonime:
om rău, (figurat) eretic, (variantă) aria.
Aşezare, substantiv feminin Sinonime:
fixare, stabilire, instalare, punere, aranjare, amenajare, situare, dispunere; casă, adăpost, locuinţă; localitate, comună, oraş; poziție.
Aşezat (aşezată), adjectiv Sinonime:
cuminte, liniștit, calm, la locul lui, cumpătat, serios, măsurat, chibzuit, potolit, instalat.
Autohton (autohtonă), adjectiv Sinonime:
băştinaş, localnic, de loc, aborigen, indigen, pământean, nativ, local.
Ba, adverb (familiar şi regional) Sinonime:
nu, nicidecum, de loc, de fel, nici vorbă, nici pomeneală, nici gând, nici de fel, nici de leac, da de unde, ţi-ai găsit, vorbă să fie, în nici un caz, aş!, (regional) baiu! Bă, interjecție (familiar) Sinonime:
mă, măi, hei, fă, bre; tii, măi-măi, ia uite, aoleo.
Bar, substantiv neutru Sinonime:
restaurant, loc de petrecere, birt, bistrou, braserie, bufet, cafenea, tavernă.
Baștină, substantiv feminin
Sinonime:
loc de naștere, origine, patrie, țară; (sens învechit) moșie, patrimoniu, (învechit și popular) ocină, (învechit) baștenă, (învechit) ohabă.
Băştinaş (băştinaşă), adjectiv Sinonime:
autohton, indigen, localnic, aborigen, nativ, de loc.
Binecrescut (binecrescută), adjectiv Sinonime:
cuviincios, cumsecade, educat, respectuos, politicos, decent, la locul lui, de treabă, cuminte.
Bântui, verb Sinonime:
a face ravagii, a pustii, a devasta, a năpăstui; a frecventa, a obseda, a preocupa; a locui.
Bârlog, substantiv neutru Sinonime:
culcuş, vizuină; cocină, coteţ; (figurat) locuinţă, casă, cămin, adăpost, sălaş.
Broşa, verb Sinonime:
a lega, a cartona, a compacta; a lipi la un loc. Broșă, substantiv
Sinonime:
broșetă, tijă; bijuterie; agrafă.
Cantona, verb
Sinonime:
a (se) adăposti, a (se) caza, a (se) instala, a bivuaca, a campa, a confina, a găzdui, a încartirui, a poposi, a rămâne pe loc; (figurat) a se limita, a se stabili.
Capăt (capete), substantiv neutru
Sinonime:
punct final, margine, extremitate, limită, cap, terminaţie; fragment, rămăşiţă, bucată; (capete de lege, locuțiune) articole.
Capelă, substantiv feminin Sinonime:
bonetă, chipiu, şapcă; biserică, paraclis, templu, bazilică, lăcaş de cult, loc de închinăciune; orchestră, fanfară.
Casa, verb
Sinonime:
a anula, a desfiinţa; a scoate din serviciu, a scoate din uz.
Casă, substantiv feminin
Sinonime:
imobil, clădire, locuinţă, cămin, domiciliu, familie, dinastie, neam; întreprindere, firmă; casierie, ghişeu de plăţi; coşmelie. Casa, substantiv articulat
Sinonime:
(astronomie) gemma, perla. Cașa, verb
Sinonime:
a cașera.
Catedrală, substantiv feminin Sinonime:
biserică, templu, locaş divin.
Căimăcămie, substantiv feminin (învechit) Sinonime:
locotenenţă, regenţă.
Cetăţean, substantiv masculin
Sinonime:
supus, locuitor; orăşean, târgoveţ.
Circumlocuţiune, substantiv feminin Sinonime:
perifrază, locuţiune.
Circumscrie, verb Sinonime:
a delimita, a încadra, a limita, a localiza, a restrânge.
Citadelă, substantiv feminin Sinonime:
fortăreaţă, cetate, întăritură, loc întărit.
Câmp, substantiv
Sinonime:
șes, câmpie, platou; ogor, cultură; (figurat) loc, spaţiu, întindere, arie, domeniu; (geografie) (câmp de gheaţă) aisfild, (câmp de pietre) mare de pietre; (câmpul muncii) producţie; (lingvistică) (câmp asociativ) câmp noţional, câmp semantic; ţară. Camp, substantiv
Sinonime:
(regional) cuarț (amestecat cu elemente metalice).
Clinti, verb Sinonime:
a urni, a mişca din loc, a deplasa, a clăti.
Coloniza, verb
Sinonime:
a popula; (învechit) a aşeza, a locui, a ocupa, a invada.
Colţ, substantiv
Sinonime:
bucată, fărâmă; loc retras, refugiu, ascunziş, cotlon, ungher, unghi, (regional) corn, cot, (Oltenia şi Transilvania) ungheţ; extremitate; (colţul gurii) comisură; canin, dinte, măsea, zimţ; ţintă, (regional) cui; (botanică) (colţul-babei) (regional) păducheriţă, păducherniţă, păduchele-calului, păduchele-elefantului.
Comasa, verb
Sinonime:
a amesteca, a combina, a concentra, a grupa, a împreuna, a îngrămădi, a pune la un loc, a reuni, (învechit și regional) a însorări.
Combina, verb
Sinonime:
a amesteca, a aranja, a asambla, a asocia, a asorta, a calcula, a chibzui, a comasa, a dispune, a fuziona, a îmbina, a împreuna, a îngrămădi, a lega, a organiza, a plămădi, a plănui, a plăsmui, a potrivi, a prepara, a pune la cale, a pune la un loc, a reprezenta în minte, a reuni, a uni într-o anumită ordine, a urzi.
Compensa, verb
Sinonime:
a pune la loc, a (se) echilibra, a despăgubi, a satisface; a (se) contrabalansa, a (se) cumpăni, a precumpăni, (livresc) a (se) pondera.
Contra, prepoziție
Sinonime:
împotriva, în schimbul, pentru, în loc de, asupra, (învechit) către, despre, spre, contrar. Contra, adverb
Sinonime:
împotrivă, (învechit şi regional) potrivă. Contra, verb
Sinonime:
a contrazice; (sport) a da o contră, a se opune, a rezista.
Culcuş, substantiv neutru
Sinonime:
pat; vizuină, bârlog, adăpost, aşezare, casă, cămin, domiciliu, locuinţă, sălaş; (botanică) (culcuşul-vacii) vulturică.
Cumsecade, adjectiv
Sinonime:
binecrescut, blajin, blând, bun, calm, cinstit, corect, corespunzător, cu purtări bune, cuviincios, de bună credinţă, de ispravă, de treabă, educat, îngăduitor, înțelegător, loial, omenos, onest, pașnic, politicos, potrivit, prietenos, tolerant, (învechit) omenit. Cumsecade, adverb
Sinonime:
bine, convenabil, cum se cere, cum se cuvine, la locul lui, omenește, perfect, strașnic, (învechit și regional) tare.
Cuprins, substantiv neutru
Sinonime:
conţinut; întindere, suprafaţă, spaţiu, loc, ţinut, regiune; tablă de materii, sumar, întins, teritoriu, (învechit) cuprindere, olat, limită, (rar) perimetru, (învechit) ocol, (rar) plin, corp, materie, (învechit) registru, scară, sumă, (grecism învechit) pinax; cotropire, gard, invadare, invazie, împrejmuire, încălcare, îngrăditură, năpădire, ulucă. Cuprins, adjectiv
Sinonime:
avut, bogat, înstărit, ocupat, prins, situat.
Cuviincios (cuviincioasă), adjectiv
Sinonime:
politicos, respectuos, binecrescut, decent, cumsecade, educat, la locul lui, de treabă; adecvat, cerut, conform, convenabil, corespunzător, cuvenit, indicat, meritat, necesar, nimerit, oportun, potrivit, recomandabil, recomandat, trebuincios, trebuitor.
Dancing, substantiv neutru Sinonime:
local, bar.
Decent (decentă), adjectiv
Sinonime:
cuviincios, cumsecade, la locul său, respectuos, politicos; pudic, ruşinos, sfios; acceptabil, onorabil.
Demara, verb Sinonime:
a porni, a o lua din loc, (figurat) a-şi lua avânt.
Depozit (depozite), substantiv neutru
Sinonime:
abaldă, magazie, loc de păstrare; rezervă, acumulare; strat, depunere, sediment.
Deranjat (deranjată), adjectiv
Sinonime:
răvăşit, răscolit, stânjenit, stingherit, defectat, tulburat, în neorânduială, mutat din loc, zăpăcit, ciufulit, defect, stricat.
Destinaţie, substantiv feminin
Sinonime:
scop, ţintă, finalitate, funcţie; loc, aşezare, punct de sosire; (învechit) săvârşire, săvârşit.
Disloca, verb
Sinonime:
a strămuta, a (se) deplasa, a (se) urni, a (se) mișca din loc, a aluneca; a (se) desprinde; a (se) luxa, a (se) scrânti, a ieși din articulație, a se dezarticula; a dezlocui.
Distanţa, verb
Sinonime:
a rări, a lăsa distanţă, a îndepărta, a detaşa, a spaţia, a depăși, a devansa, a mări. Distanţă, substantiv feminin
Sinonime:
ecart, depărtare, spaţiu, interval, (Transilvania) scopot, (popular) cale, (învechit) loc, bucată, (regional) postată, lungime; (la figurat, rar) deosebire, diferență.
Domicilia, verb Sinonime:
a locui, a sta, a-şi avea locuinţa.
Domiciliu, substantiv neutru
Sinonime:
locuinţă; (figurat) acoperiș, adăpost, adresă, casă, rezidență.
Expresie, substantiv feminin
Sinonime:
alegorie, clișeu, exprimare, expunere, formulare, formulă, grup de cuvinte, idiotism, limbaj, locuțiune, vorbire, cuvânt, metaforă, sintagmă, slogan, termen, vocabulă, vorbă, (popular) zicere; înfăţişare, mimică, privire, figură, formă, fizionomie, mască; (expresie identic-adevărată) tautologie, (expresie validă) tautologie.
Fereală, substantiv feminin Sinonime:
evitare, ocolire, înconjur; pază, precauţie, prudenţă, băgare de seamă, circumspecţie; (figurat) grijă, teamă, rezervă; adăpost, refugiu, loc sigur, siguranţă, ascunziş, loc retras.
Fi, verb
Sinonime:
a exista, a avea fiinţă, a avea loc, a avea, a fiinţa; a trăi, a vieţui, a o duce, a-şi duce viaţa; a (se) afla, a se găsi; a (se) întâmpla, a se petrece, a se săvârşi, a se realiza, a dăinui, a sta, a figura, a se număra, a situa, a locui, a constitui, a însemna, a proveni, a trebui, a costa.
Frâna, verb
Sinonime:
a opri, a înfrâna, a stăvili, a stăpâni, a pune frâu; a împiedica, a ţine în loc; a inhiba.
Frână, substantiv feminin
Sinonime:
piedică, obstacol, frâu, stavilă, baraj.
Front, substantiv neutru
Sinonime:
linie de bătaie, loc de luptă, (popular) şirag; sferă de activitate, domeniu, tărâm; alianță, bloc, cartel, coaliție, înțelegere, uniune.
În genere, locuțiune adverbială
Sinonime:
în general; de obicei, îndeobște, în mod obişnuit, în mod curent.
Gol, substantiv neutru
Sinonime:
cavitate, gaură, lacună, lipsă, loc lipsit de așezări, loc lipsit de vegetație, spațiu liber, vid.
Hangiu, substantiv masculin
Sinonime:
birtaş, hotelier, locandier, tractirgiu.
Hălădui, verb
Sinonime:
a domicilia, a fi, a izbuti, a înainta, a locui, a merge, a o duce, a petrece, a propăşi, a reuşi, a salva, a scăpa, a sta, a şedea, a trăi, a vieţui.
Imaş, substantiv neutru Sinonime:
izlaz, păşune, loc de păscut.
Imobil, substantiv neutru Sinonime:
clădire, casă, locuinţă, bloc.
Inclusiv, adverb Sinonime:
împreună cu, şi cu, la un loc cu.
Indigen (indigenă), adjectiv
Sinonime:
autohton, aborigen, băştinaş, pământean, localnic, (învechit) indigean, (învechit) indigene.
Infern, substantiv neutru
Sinonime:
gheenă, Hades, iad, orc, tartar; (figurat) chin, loc cu condiții insuportabile, loc de dezordine și de confuzie, situație chinuitoare, situație greu de suportat, stare de nefericire, suferinţă, tortură (sufletească), viață chinuită, viață mizerabilă, viață plină de chinuri.
Interimar (interimară), adjectiv Sinonime:
locţiitor; provizoriu, temporar, vremelnic.
Intra, verb Sinonime:
a pătrunde, a se introduce, a se băga, a se vârî; a-şi face loc, a se strecura, a încăpea.
Îngemăna, verb
Sinonime:
a aduna la un loc, a amesteca, a asocia, a combina, a ingemena, a îmbina, a împreuna, a reuni, a uni strâns, (învechit; despre rumegătoare) a avea copita spintecată în două, (variantă) a îngemâna.
Înlemni, verb Sinonime:
a încremeni, a înmărmuri, a rămâne nemişcat, a fi ţintuit locului, a îngheţa, a împietri, a înţepeni, a sta imobil, a fi stană de piatră.
Înlocui, verb Sinonime:
a substitui, a pune în locul, a schimba, a suplini.
Înlocuitor (înlocuitoare), substantiv
Sinonime:
locțiitor, substituent, substitut, succedaneu, supleant, suplinitor, surogat, (învechit) schimbaș.
Înstrăina, verb
Sinonime:
a aliena, a emigra, a expatria, a fura, a lua pe ascuns și pe nedrept, a pierde afecțiunea, a pleca, a pribegi, a se depărta, a se dezrădăcina, a se exila, a se îndepărta (sufletește), a străina, a sustrage, a transmite (prin vânzare) un drept, a-şi însuşi, a-și părăsi familia, a-și părăsi locul de naștere, a-și părăsi locul de reședință, (variantă) a (se) înstreina.
Întâmpla, verb Sinonime:
a se petrece, a se desfăşura, a avea loc; a se înfăptui, a se realiza; a se ivi prilejul, a se nimeri.
Laolaltă, adverb Sinonime:
împreună, la un loc, în comun, alături.
Leagăn, substantiv neutru
Sinonime:
scrânciob, belceu, ţuţul, (regional) covată; (figurat) lăcaş, cuib, loc, origine.
Limbuţie, substantiv feminin
Sinonime:
baliverne, beție de cuvinte, fleacuri, flecăreală, flecărie, flecărire, flecărit, locvacitate, logoree, minciuni, pălăvrăgeală, pălăvrăgire, pălăvrăgit, povești, sporovăire, sporovăit, tăifăsuială, tăifăsuire, tăifăsuit, trăncăneală, trăncănire, trăncănit, treanca-fleanca, verbalism, verbozitate, verzi și uscate, volubilitate, vorbă multă și fără rost, vorbăraie, vorbărie, vorbe de clacă, vorbe goale, vorbe în vânt, vrute și nevrute, (depreciativ) poliloghie, (familiar) brașoave, (familiar) gogoși (de tufă), (familiar) palavre, (familiar) taclale, (figurat) clănțăneală, (figurat) dârdâială, (figurat) dârdâit, (figurat) frazeologie, (franțuzism) facondă, (franțuzism) verbiaj, (învechit) elocvență, (învechit) trancana, (Moldova) leorbăială, (popular și familiar) sporovăială, (prin Muntenia) procovanță, (regional) lehăit, (regional) pălăvăcăială, (regional) pălăvrăgitură, (regional) pălăvrit, (Transilvania) stroncănire.
Logoree, substantiv feminin
Sinonime:
bavardaj, facondă, flecăreală, flecărie, flecărire, flecărit, frazeologie, incontinență (verbală), limbuție, locvacitate, pălăvrăgeală, pălăvrăgire, pălăvrăgit, sporovăială, sporovăire, sporovăit, tăifăsuială, tăifăsuire, tăifăsuit, trăncăneală, trăncănit, verbiaj, verbigerație, verbomanie, verbozitate, volubilitate, vorbărie, (învechit) vorbăreție, (învechit) vorbitorie, (învechit) vorbitură, (rar) vorbăraie, (regional) leorbăială.
Luminiş, substantiv neutru Sinonime:
poiană, rariște, loc defrişat.
Lupanar, substantiv neutru
Sinonime:
bordel, casă de prostituție, casă de toleranţă, local de perdiție, stabiliment, (învechit) tractir.
Maidan, substantiv neutru Sinonime:
câmp, teren, loc, pământ.
Maşină, substantiv feminin Sinonime:
locomotivă, automobil, camion, batoză.
Meleag, substantiv neutru Sinonime:
loc, regiune, ţinut, ţară.
Militar, substantiv masculin
Sinonime:
apărător, artilerist, caporal, carabinier, cavalerist, colonel, comandant, combatant, fantasin, furgonar, general, gheriler, gueriler, infanterist, leat, legionar, locotenent, lunetist, mareșal, mercenar, ofițer, ostaş, oștean, parașutist, reangajat, recrut, rezervist, sergent, soldat, subofițer, tanchist, voinic, voluntar, (învechit) săgar, (învechit) stratiot, (Transilvania) cătană.
Muta, verb Sinonime:
a mişca, a deplasa, a transfera, a dizloca, a urni din loc.
Nemişcare, substantiv feminin
Sinonime:
apatie, fixare, fixitate, imobilitate, imobilizare, imuabilitate, inactivitate, inacțiune, inerție, încremenire, înlemnire, înmărmurire, înțepenire, letargie, neactivitate, neclintire, nemobilitate, oprire pe loc, pasivitate, prindere, rămânere pe loc, stabilitate, stagnare, (figurat) împietrire, (figurat) petrificare.
Nicicum, adverb Sinonime:
nicidecum, de fel, de loc, în nici un chip, cu nici un chip.
Numai, adverb Sinonime:
exclusiv, doar; tocmai, chiar; dar, însă; îndată, imediat, numaidecât, pe loc, fără întârziere, degrabă.
Număr, substantiv neutru
Sinonime:
bucată, cantitate, ceată, cifră, colectivitate, dimensiune, ediție, exemplar, grup, masă, mărime, mulţime, parte, seamă, spectacol, sumă, talie, total, (învechit) cislă, (număr fracţionar) număr raţional, (număr zecimal) fracţie zecimală; (familiar, locuţiune) (numărul unu) de prima calitate, excelent, fără pereche, fenomenal, strașnic.
Obor, substantiv neutru
Sinonime:
bordei, colibă, împrejmuire, loc îngrădit, ocol, piaţă, staul, târg, țarc.
Oficină, substantiv feminin
Sinonime:
laborator, farmacie; agenție, loc de întâlnire (în scop conspirativ).
Olaltă, adverb
Sinonime:
împreună, la un loc, laolaltă, (regional) olantă.
Onest (onestă), adjectiv Sinonime:
cinstit, de treabă, corect, la locul lui, drept, imparţial, obiectiv, corect.
Opri, verb Sinonime:
a stăvili, a înceta, a curma, a bara, a întrerupe, a stopa, a împiedica, a nu îngădui, a ţine pe loc; a zăbovi, a rămâne undeva, a staţiona; a (se) stăpâni, a (se) înfrâna, a (se) abţine.
Ordonat (ordonată), adjectiv Sinonime:
îngrijit, corect, la locul lui.
Parcaj, substantiv neutru
Sinonime:
garare, loc de parcare, parcare, parching, parking, staţionare.
Parte, substantiv feminin Sinonime:
porţiune, fracţiune, bucată, fragment, felie; cotă, raţie, porţie, contribuţie; constituent, component; regiune, ţinut, loc; margine, latură, extremitate; direcţie, sens.
Patrie, substantiv feminin Sinonime:
ţară, vatră; origine, provenienţă; loc, regiune, ţinut.
Pământ, substantiv neutru Sinonime:
sol, scoarţă; uscatul; lut, tină, noroi; loc, teren, câmp, moşie; teritoriu, regiune, ţinut, ţară, patrie.
Pământean (pământeană), adjectiv Sinonime:
băştinaş, autohton, originar, indigen, aborigen, localnic; (figurat) muritor, ins.
Perpetua, verb
Sinonime:
a (se) menţine, a (se) transmite, a continua, a dăinui, a dura (constant), a eterniza, a exista, a fi (perpetuu), a imortaliza, a întreține, a pereniza, a persista, a prelungi, a rămâne, a se conserva, a se fixa, a se înmulţi, a se păstra, a se repeta, a se reproduce, a stărui, a trăi, a ține, (învechit) a înnemuri, (învechit) a înveșnici, (învechit) a locui, (învechit) a petrece, (învechit) a sta, (învechit) a via, (rar) a nemuri, (rar) a subzista.
