Insulta, verb Sinonime:
a ofensa, a ocărî, a jigni, a ultragia. Insultă, substantiv feminin Sinonime:
ocară, jignire, injurie, ofensă, ultragiu.
Insultant, adjectiv
Sinonime:
arogant, grosier, injurios, insolent, insultător, irespectuos, ireverențios, ofensant, provocant, ultragios, vexant.
Insultat, adjectiv
Sinonime:
jignit, ofensat.
Insultător, adjectiv
Sinonime:
batjocoritor, injurios, jignitor, ocărâtor, ofensator, vexant, vexatoriu, (figurat) tare, (învechit) batjocuritor.
Afront, substantiv neutru Sinonime:
jignire, insultă, ofensă; calomnie, atingere, dezonorare, vexare.
Atins (atinsă), adjectiv
Sinonime:
alipit, apucat, contactat, emoționat, gustat, impresionat, insultat, îndeplinit, înduioșat, jignit, lezat, lovit, menționat, mişcat, ofensat, posedat, tulburat, ultragiat, vătămat. Atins, substantiv (învechit)
Sinonime:
asemănare, atacare, atingere, jignire, lovire.
Batjocori, verb Sinonime:
a ruşina, a înjosi, a insulta, a ocărî, a apostrofa, a beşteli, a umili; a-şi bate joc, a lua în râs, a lua în derâdere, a face de râs, a face de ruşine, a face de ocară; a necinsti, a viola, a dezonora.
Batjocoritor (batjocoritoare), adjectiv Sinonime:
insultător, de ocară, înjositor, dezonorant, umilitor; înţepător, usturător, tăios, caustic, zeflemitor, ironic, sarcastic, satiric, incisiv.
Batjocură, substantiv feminin Sinonime:
înjosire, insultă, injurie, ponegrire, defăimare, (regional) bălăcărie, ocară, umilire; bătaie de joc, batjocorire, băşcălie, luare în derâdere; înţepătură, ironie, zeflemea, sarcasm; necinstire, violare, dezonoare.
Bălăcărie, substantiv feminin Sinonime:
(regional) insultă, injurie, jignire, batjocură, ponegrire, înjosire, defăimare, ocară; vorbă urâtă (murdară).
Brutaliza, verb Sinonime:
a maltrata, a molesta, a vătăma, a lovi, a bate, a brusca; a insulta, a umili, a ofensa, a supăra, a şicana.
Hulă, substantiv feminin (popular)
Sinonime:
afront, batjocură, bârfă, bârfeală, bârfire, bârfit, blasfemie, calomnie, calomniere, cleveteală, clevetire, clevetit, defăimare, denigrare, discreditare, injurie, insultă, jignire, ocară, ofensă, ponegreală, ponegrire, ruşine, sacrilegiu; (Muntenia, Transilvania) surpare, desprindere; balansare, oscilare, tangaj, (prin extindere) furtună pe mare.
Huli, verb (popular)
Sinonime:
a batjocori, a bârfi, a blama, a blasfemia, a calomnia, a cleveti, a da-n tărbacă, a defăima, a denigra, a discredita, a face de ocară, a insulta, a înnegri, a ocărî, a pângări, a ponegri, a profana, a supune unui sacrilegiu, a trata cu hule, a vorbi de rău.
Injurie, substantiv feminin Sinonime:
jignire, insultă, ocară, hulă, batjocură, defăimare, ponegrire.
Injurios (injurioasă), adjectiv Sinonime:
jignitor, insultător, defăimător, agresiv, cinic.
Invectivă, substantiv feminin
Sinonime:
apostrofă, injurie, insultă, înjurătură, jignire, ocară, ofensă. Invectiva, verb
Sinonime:
a apostrofa, a fulmina, a insulta, a înjura, a jigni, a ocărî, a ofensa, a ultragia, a vitupera.
Împroşca, verb Sinonime:
a stropi, a dispersa; a batjocori, a insulta.
Înjura, verb Sinonime:
a sudui, a ocărî, a ofensa, a insulta.
Înjurătură, substantiv feminin Sinonime:
sudalmă, injurie, insultă, ofensă.
Jigni, verb
Sinonime:
a dezonora, a injuria, a insulta, a invectiva, a ofensa, a ultragia, a vexa, (figurat) a atinge, (figurat) a răni, (învechit) a aduce un prejudiciu, (livresc și figurat) a leza, (popular) a sudui, (variantă) a jicni.
Molesta, verb Sinonime:
a brutaliza, a insulta; a necăji, a şicana.
Necinste, substantiv feminin
Sinonime:
afront, batjocură, bătaie de joc, defăimare, dezonoare, incorectitudine, injurie, insultă, înjosire, jignire, malonestitate, necorectitudine, ocară, ofensă, perfidie, profanare, rea-credinţă, rea-intenţie, ruşine, umilinţă, (învechit) incorecţiune.
Necinsti, verb Sinonime:
a dezonora, a defăima, a înjosi, a insulta, a ofensa, a jigni, a aduce prejudicii; a batjocori, a viola, a silui; a profana, a pângări, a terfeli.
Obidă, substantiv feminin
Sinonime:
afront, amărăciune, apăsare, asuprire, chin, ciudă, durere (sufletească), exploatare, furie, gelozie, inechitate, injurie, insultă, invidie, împilare, întristare, înverșunare, jale, jignire, mâhnire, mânie, năpăstuire, necaz, nedreptate, ocară, ofensă, opresiune, oprimare, persecutare, persecuție, pică, pizmă, pornire, prigoană, prigonire, ranchiună, rușine, supărare, tristețe, umilință, umilire, urgisire, zbucium.
Ocară, substantiv feminin Sinonime:
defăimare, jignire, ofensă, insultă, înjosire; dojană, ceartă, mustrare.
Ocărî, verb Sinonime:
a mustra, a certa, a dojeni; a vorbi de rău, a defăima, a insulta.
Ofensa, verb Sinonime:
a insulta, a jigni, a ocărî; a (se) supăra, a (se) mânia, a (se) simţi jignit. Ofensă, substantiv feminin Sinonime:
insultă, jignire, injurie, ocară, defăimare.
Răni, verb Sinonime:
a contuziona, a vătăma, a accidenta, a leza; (figurat) a jigni, a ofensa, a insulta. Râni, verb Sinonime:
a curăţa, a scoate gunoiul.
Sudalmă, substantiv feminin (popular)
Sinonime:
afront, injurie, insultă, înjurătură, jignire, ocară, ofensă, rușine, suduială, umilință.
Sudui, verb (popular)
Sinonime:
a admonesta, a certa, a dăscăli, a dojeni, a drăcui, a insulta, a înjura, a jigni, a moraliza, a mustra, a ocărî, a ofensa, a ultragia.
Tărbăci, verb Sinonime:
a bate, a lovi, a snopi; a ocărî, a batjocori, a insulta, a certa; a murdări, a mânji, a tăvăli, a păta, a terfeli.
Terfeli, verb Sinonime:
a murdări, a mânji, a păta, a tăvăli, a tărbăci; (figurat) a înjosi, a insulta, a batjocori, a compromite, a discredita.
Ultragia, verb Sinonime:
a insulta, a jigni, a ofensa, a aduce injurii, a defăima, a face un afront.
Atingere, substantiv
Sinonime:
afront, agresare sexuală, asemănare, atacare, atins, contact, injurie, insultă, jignire, lovire, ocară, ofensă, rușine, umilință, (învechit) atingătură, (învechit) atinsătură, (învechit) atinsură.
Dosadă, substantiv
Sinonime:
necaz, supărare, durere, afront, injurie, insultă, întristare, jignire, mâhnire, ocară, ofensă, ruşine, umilinţă.
Insanitate, substantiv
Sinonime:
nebunie; injurie, insultă, invectivă.
Vexatoriu, adjectiv
Sinonime:
injurios, insultător, jignitor, mortifiant, ofensator, umilitor, vexant.
Vexant, adjectiv
Sinonime:
injurios, insultător, iritant, jignitor, mortifiant, ofensator.
Vexare, substantiv
Sinonime:
insultare, jignire, ofensare, ultragiere, vexație, vexațiune, (învechit) nedreptățire, (învechit) persecutare, (rar) contrariere.
Vexaţiune, substantiv
Sinonime:
afront, avanie, injurie, insultă, jignire, mortificație, ocară, ofensă, opresiune, persecuție, ruşine, umilinţă, vexație. Vexățiune, substantiv (învechit)
Sinonime:
vexațiune.
Vexat, adjectiv
Sinonime:
contrariat, insultat, jignit, ofensat, şocat, ultragiat, (figurat) izbit.
Injuria, verb
Sinonime:
a insulta, a invectiva, a jigni, a ofensa, a ultragia.
Probăzitură, substantiv (învechit)
Sinonime:
insultă, mustrare.
Scăndălit, adjectiv
Sinonime:
(învechit) insultat, jignit, lezat.
Ultragiat, adjectiv
Sinonime:
calomniat, dezonorat, insultat, jignit, ofensat, vexat, (figurat) rănit.
Ultragiere, substantiv
Sinonime:
calomniere, insultare, jignire, ofensare, ultraj, vexare.
Suduitură, substantiv
Sinonime:
afront, injurie, insultă, înjurătură, jignire, ocară, ofensă, ruşine, sudalmă, umilinţă.
Recriminare, substantiv
Sinonime:
acuzație, injurie, insultă, recriminaţie.
Țărănism, substantiv
Sinonime:
bădărănism, comportare grosolană, faptă insultătoare, mitocănism, nesimţire, vorbă jignitoare.
Mărdăci, verb
Sinonime:
(regional) a terfeli, a murdări; a insulta, a ocărî.
Suduială, substantiv
Sinonime:
(regional) certare, dojenire, insultă, înjurătură, mustrare, sudalmă.
Atentare, substantiv
Sinonime:
afront, agresiune, atac, atentat, atingere, avanie, camuflet, injurie, insultă, jignire, ofensă, ultraj, vexație.
Ofensator, adjectiv
Sinonime:
injurios, insultător, jignitor, ofensant, vexant, vexatoriu.
Picarisi, verb (învechit)
Sinonime:
a se simți insultat, a se simți jignit, a se supăra (în urma unei jigniri).
Ultragios, adjectiv
Sinonime:
dezonorant, injurios, insultant, ofensant, umiliant, vexant.
Ofensat, adjectiv
Sinonime:
insultat, jignit, ofuscat, supărat, ultragiat, umilit, (figurat) atins, (figurat) rănit, (livresc și figurat) lezat, (livresc) vexat.
Ofensare, substantiv
Sinonime:
insultare, jignire, ofuscare, supărare, ultragiere, (figurat) rănire, (livresc și figurat) lezare, (livresc) vexare.
Jignire, substantiv
Sinonime:
afront, injurie, insultare, insultă, ocară, ofensare, ofensă, rușine, ultragiere, umilință, (figurat) atingere, (figurat) rănire, (învechit) băsău, (învechit) dosadă, (învechit) înfruntare, (învechit) necinste, (învechit) obidă, (livresc și figurat) lezare, (livresc) ultraj, (livresc) vexare, (livresc) vexațiune, (popular) hulă, (popular) sudalmă, (popular) suduitură.
Jignitor, adjectiv
Sinonime:
injurios, insultător, ofensator, (figurat) tare, (livresc) vexant, (livresc) vexatoriu.
Jignit, adjectiv
Sinonime:
insultat, ofensat, ultragiat, (figurat) atins, (figurat) rănit, (livresc și figurat) lezat, (livresc) vexat.
Lezat, adjectiv
Sinonime:
insultat, jignit, lovit, ofensat, păgubit, rănit, ultragiat, vătămat.
Rănit, adjectiv
Sinonime:
lovit, (Banat, Transilvania și Bucovina) prizărit, (învechit) plăguit, (livresc) lezat, (popular) vătămat, (Transilvania) marod; (figurat) insultat, jignit, ofensat, ofuscat, ultragiat.
Rănire, substantiv
Sinonime:
insultare, îndurerare, întristare, jignire, julire, mâhnire, ofensare, ultragiere, zdrelire, (livresc) lezare, (popular) vătămare.
Lezare, substantiv
Sinonime:
afront, daună, injurie, insultare, insultă, jignire, ocară, ofensare, ofensă, prejudiciu, rănire, rușine, ultragiere, umilință, vătămare.
Scrofăli, verb (regional)
Sinonime:
a adresa cuvinte obscene, a certa, a insulta în mod grosolan, a mustra, a scrofăi.
Prâsni, verb (învechit)
Sinonime:
a fâșâi, a foșni, a pârâi, a scârțâi, a stropi, a suna, a susura, a șopoti, a șopti, a șușoti, a șușui, a trosni, a uda; (regional) a batjocori, a insulta, a nesocoti. Prâsni, substantiv la plural (regional)
Sinonime:
picături, stropi (de ploaie).
Sictiri, verb (familiar)
Sinonime:
a alunga înjurând, a drăcui, a insulta, a înjura, a ocărî, a se enerva, a se supăra.
Invectiv, adjectiv
Sinonime:
injurios, insultător, jignitor, ofensator.
Invectivare, substantiv
Sinonime:
insultare, jignire.
Invectivat, adjectiv
Sinonime:
insultat.
Băsău, substantiv (regional)
Sinonime:
afront, batjocură, ciudă, cusur, dar, defect, dorință de răzbunare, gelozie, injurie, insultă, invidie, jignire, meteahnă, nărav, necaz, nedreptate, ocară, ofensă, patimă, pică, pizmă, pornire, ranchiună, răzbunare, rușine, umilință, ură, viciu.
Dosădire, substantiv (învechit)
Sinonime:
batjocorire, blestemare, ceartă, hulire, insultare, înfruntare, mustrare, nedreptățire, oprimare, pedepsire, persecuție, suferință, supărare, (învechit) măhnire, (variantă) dosăndire.
Suduire, substantiv (învechit)
Sinonime:
certare, dojenire, insultă, înjurare, înjurătură, mustrare.
Ocărâre, substantiv
Sinonime:
defăimare, desconsiderare, dojană, insultă, mustrare, ocară, (regional) ocărire.
Ultrajat, adjectiv (învechit)
Sinonime:
insultat, jignit, lezat, ofensat, ultragiat.
Suduitor, substantiv (învechit)
Sinonime:
înjurător, mustrător. Suduitor, adjectiv (învechit)
Sinonime:
insultător.
Pleftureală, substantiv (regional)
Sinonime:
insultă, înjosire, jignire, ocară, ofensă.
