Îngăduinţă, substantiv feminin
Sinonime:
amânare, aprobare, asentiment, autorizație, bunăvoinţă, clemenţă, generozitate, iertare, indulgenţă, încuviinţare, îngăduire, înţelegere, mărinimie, milă, păsuială, păsuire, permisiune, răgaz, toleranţă, voie, (învechit și popular) milostenie, (învechit) priință, (învechit) răbdare, (popular) îngăduială, (rar) tolerantism, (turcism învechit) musaadea.
Milostenie, substantiv feminin
Sinonime:
ajutor, altruism, binefacere, bunăvoință, clemenţă, danie, grație, har, iertare, indulgenţă, îndurare, îngăduință, înțelegere, mărinimie, milă, milostivire, ofrandă, pomană.
Mântuire, substantiv feminin
Sinonime:
dezrobire, eliberare, emancipare, emancipație, fine, iertare (de păcate), ispăşire, isprăvire, isprăvit, izbăvire, încheiere, liberare, mântuit, salvare, scoatere, sfârșire, sfârșit, terminare, terminat, (învechit) jertfă, (învechit) liniște și siguranță, (învechit) măntuire, (învechit) mântuință, (învechit) mântuitură, (învechit) prinos, (învechit) scăpare, (învechit) spăseală, (învechit) spăsenie, (învechit) spăsire, (livresc) redempțiune.
Pardon, substantiv neutru Sinonime:
iertare, scuze.
Spăsenie, substantiv feminin (învechit)
Sinonime:
căință, eliberare, iertare, ispăşire, izbăvire, mântuire, salvare, smerenie, umilință.
Absolvire (absolviri), substantiv feminin
Sinonime:
absolvență, isprăvire, terminare; cruțare, iertare, scutire.
Amnistie, substantiv
Sinonime:
absoluție, absolvire, clemență, grațiere, indulgență, iertare, pardon.
Scuzare, substantiv
Sinonime:
dezvinovăţire, disculpare, iertare, justificare, motivare, motivaţie, scuză.
Iertăciune, substantiv
Sinonime:
iertare, îngăduință, permisiune, scuză.
Graţiere, substantiv
Sinonime:
iertare a unui păcat, (învechit) graţie.
Venie, substantiv
Sinonime:
bunăvoință, iertare, indulgență, pronie, suplicare.
Absoluțiune, substantiv
Sinonime:
aboliție, abolițiune, abrogație, absolvire, achitare, amnistie, anulație, anulațiune, benedicțiune, casație, casațiune, clemență, expiaţie, grație, iertare, indulgență, mizericordie, pardon, penitență, prescripție, prescripțiune, redempțiune, remisiune, scutire, uitare.
Remisiune, substantiv
Sinonime:
ameliorare, diminuare, intermitență, remitenţă; absoluțiune, amnistie, iertare, pardon; remitere.
Absoluție, substantiv
Sinonime:
(biserica catolică) absoluțiune, iertarea păcatelor, remisiune.
Pocaianie, substantiv
Sinonime:
(învechit) căință, chin, dezlegare, iertare, mustrare, părere de rău, pedeapsă, penitență, pocăință, regret, remușcare, suferință, (regional) moarte; (regional) limită (în comportare), măsură, pereche, seamăn; (variantă; învechit) pocanie.
Ispășire, substantiv
Sinonime:
expiație, expiere, iertare de păcate, mântuire, (învechit) expiare, (învechit) ispașă, (învechit) ispășenie, (învechit) spăsire.
Dispensare, substantiv
Sinonime:
desărcinare, descărcare, dezlegare, dispensă, exonerare, exonerație, iertare, renunțare, scutire, (regional) dehlemetire.
Lăsăciune, substantiv (învechit)
Sinonime:
divorț, eliberare, iertare, separare.
