Ieşi, verb Sinonime:
a pleca, a se duce; a rezulta, a reieşi, a decurge, a izvorî, a urma; a se ivi, a apărea, a răsări, a creşte; a se decolora, a se spălăci; a ajunge, a se face, a deveni.
Ieșind, substantiv
Sinonime:
ieșitură, proeminență, protuberanță, ridicătură, (învechit) scosătură, (învechit) scoțătură, (regional) bolfă.
Ieșire, substantiv feminin
Sinonime:
anulare, apariție, atac, critică violentă, decolorare, eliberare, exit, ieșitor, ieșitură, invectivă, liberare, năvală, output, plecare, plimbare, poartă, portieră, publicare, purgație, răsărire, scaun, scăpare, spălăcire, ștergere, ușă, (figurat) dezlegare, (figurat) soluție, (învechit) cheltuire, (învechit) consecință, (învechit) dispariție, (învechit) părăsire, (învechit) purgare, (învechit) rămas-bun, (învechit) rezultat, (învechit) sfârșit, (învechit; despre ființe) origine, (rar) ieșit.
Ieşit (ieșită), adjectiv Sinonime:
proeminent, reliefat; decolorat, spălăcit.
Ieşitoare, substantiv
Sinonime:
closet, toaletă, vece.
Ieşitură, substantiv (învechit)
Sinonime:
ieșind, plimbare, proeminență, protuberanță, ridicătură, (arhitectură) redan, (învechit) consecință, (învechit) dispariție, (învechit) părăsire, (învechit) plecare, (învechit) rămas-bun, (învechit) rezultat, (învechit) scosătură, (învechit) scoțătură, (învechit) sfârșit, (învechit; contabilitate) cheltuire, (rar) ieșire, (regional) bolfă.
Alege, verb Sinonime:
a selecta, a selecţiona, a reţine, a prefera, a da întâietate; a distinge, a deosebi, a discerne; a vota, a delega; a broda, a coase la gherghef; (reflexiv) a ieşi la iveală, a sfârşi, a se încheia (într-un fel), a adopta, a decide, a desemna, a opta, a tria.
Apărea, verb Sinonime:
a se arăta, a se ivi, a ieşi la lumină, a răsări, a (se) naște, a se detașa, a se produce, a se profila.
Arhaic (arhaică), adjectiv Sinonime:
învechit, din trecut, depăşit, ieşit din uz, primitiv, perimat, anacronic, antic, demodat, desuet.
Birui, verb Sinonime:
a învinge, a câștiga, a triumfa, a izbândi, a obţine victoria, a supune, a răpune, a înfrânge, a zdrobi, a nimici, a copleşi; a răzbi, a răzbate, a ieşi la liman, a izbuti, a scoate la capăt.
Bizar (bizară), adjectiv Sinonime:
abracadabrant, anormal, baroc, ciudat, deconcertant, fantezist, grotesc, nebunesc, straniu, extravagant, excentric, curios, ieşit din comun, neobişnuit, sucit, cu manii, paradoxal.
Bovindou, substantiv neutru Sinonime:
nişă, firidă, scobitură, intrând, ieşitură (pe faţada unei clădiri).
Brodi, verb Sinonime:
a o nimeri, a o găsi; a izbuti, a o scoate la capăt, a ieşi din încurcătură; (reflexiv) a se întâmpla, a se găsi întâmplător, a se nimeri, a fi de faţă; a pune la cale (ceva), a aranja, a urzi, a potrivi.
Caduc (caducă), adjectiv Sinonime:
trecător, efemer, perisabil; demodat, depăşit, desuet, învechit, netrainic, perimat, vechi, obsolet, ieșit din uz.
Ciudat (ciudată), adjectiv Sinonime:
curios, straniu, bizar, ieşit din comun, extravagant, neobişnuit; sucit, cu manii.
Decolorat (decolorată), adjectiv
Sinonime:
şters, palid, fără culoare, spălăcit, (regional) spălat, spălătocit, spălătuit, (figurat) ieşit.
Demoda, verb Sinonime:
a se învechi, a se perima, a ieşi din uz.
Deosebit (deosebită), adjectiv Sinonime:
diferit, felurit, eterogen, variat, divers, osebit; extraordinar, nemaipomenit, însemnat, ieşit din comun.
Deraia, verb Sinonime:
a ieşi din drum; (figurat) a înnebuni, a se sminti, a divaga, a bate câmpii, a devia.
Derapa, verb Sinonime:
a aluneca, a se deplasa, a ieşi din drum.
Deschidere, substantiv feminin
Sinonime:
acces, breșă, ieșire, intrare, spaţiu, perspectivă, despicătură, crăpătură, desfacere, descuiere, căscare, căscat, destupare, spargere, crăpare, despicare, plesnire, deschizătură, deșirare, orificiu, gaură, distanță, ecart, ecartament, descoperire; (deschidere geologică) afloriment; exordiu, inaugurare, începere, preliminar; acceptare, receptivitate, toleranță. Deșchidere, substantiv
Sinonime:
(popular) deschidere.
Desena, verb
Sinonime:
a creiona, a grava, a picta, a reprezenta, a reproduce, a trasa; (reflexiv) a apărea, a ieşi în evidenţă, a accentua; a se profila, a se contura; (figurat, rar) a schiţa, a contura, a închipui.
Desţeleni, verb
Sinonime:
a desfunda; a ara adânc, a cultiva, (învechit şi regional) a ogorî; a ieși din rădăcini.
Desuet (desuetă), adjectiv Sinonime:
necorespunzător, învechit, perimat, ieşit din uz.
Deveni, verb
Sinonime:
a se face, a se preface, a se transforma, a ajunge, (prin Transilvania) a apuca, a ieşi.
Disloca, verb
Sinonime:
a strămuta, a (se) deplasa, a (se) urni, a (se) mișca din loc, a aluneca; a (se) desprinde; a (se) luxa, a (se) scrânti, a ieși din articulație, a se dezarticula; a dezlocui.
Elibera, verb
Sinonime:
a dezrobi, a izbăvi, a descătuşa, a scăpa, a emancipa; a fi lăsat la vatră, a (se) slobozi, a (se) volnici; a desărcina, a scoate, a destitui, a exclude, a îndepărta, a da afară (dintr-o funcţie); a da, a preda, a înmâna, a emite, a livra, a distribui, a libera, a salva, (popular) a mântui, (învechit) a apuca, a ierta, a ieşi, a desprinde, a desface, a debloca, a evacua.
Emancipare, substantiv feminin
Sinonime:
dezrobire, eliberare, emancipat, emancipație, independență, liberare, manumisiune, (figurat) descătușare, (figurat) evadare, (figurat) ieșire de sub dominație, (învechit si popular) mântuire, (învechit și regional) slobozenie, (învechit) desrobire, (învechit) slobozie, (învechit) volnicire, (popular) slobozire.
Enerva, verb
Sinonime:
a (se) irita, a-şi ieşi din fire, a (se) înfuria, a-şi ieşi din pepeni, a-şi ieşi din ţâţâni (balamale), a (se) supăra, a (se) surescita, a aţâţa, a întărâta, a indispune, a-şi pierde cumpătul, a călca pe nervi, a sâcâi, a-și ieși din sărite, a agasa, a necăji, a plictisi, (livresc) a tracasa, (popular) a ciudi, a zădărî, (regional) a zăhătui, (Moldova) a chihăi, (Banat) a zăgălui, (Moldova şi Bucovina) a zăhăi, (învechit) a scârbi, (popular, la figurat) a ardeia, (regional, la figurat) a scociorî.
Exaltat (exaltată), adjectiv
Sinonime:
entuziasmat, înflăcărat, aprins, însufleţit, ieşit din minţi, nebun, smintit, zăpăcit, ţicnit, surescitat.
Exploda, verb Sinonime:
a face explozie, a detona; a se sfărâma, a se zdrobi, a împroşca; (figurat) a răbufni, a izbucni, a-şi pierde răbdarea, a-şi pierde cumpătul, a-şi ieşi din pepeni, a-i sări muştarul.
Fundătură, substantiv feminin
Sinonime:
alee, drum fără ieșire, fundac, înfundătură.
Genial (genială), adjectiv Sinonime:
de geniu, excepţional, formidabil, fără egal, ieşit din comun.
Germina, verb
Sinonime:
a apărea, a da germen, a ieşi, a începe să se dezvolte, a începe un ciclu nou de vegetație, a încolţi, a miji, a prinde viaţă, a răsări, a se naşte.
Groaznic (groaznică), adjectiv
Sinonime:
abominabil, atroce, colosal, cumplit, dezgustător, extraordinar, fenomenal, formidabil, grozav, infernal, înfiorător, înfricoşător, îngrozitor, înspăimântător, năprasnic, oribil, sinistru, strașnic, teribil, turbat, urât, (figurat) îndrăcit, (învechit şi popular) spăimântător, (învechit) spăimântos, (popular) spăimos, (Transilvania) pogan; (și adverbial) extrem de, foarte, ieșit din comun, mult, tare.
Grozav, adverb
Sinonime:
amarnic, extraordinar, extrem de, foarte, ieșit din comun, mult, sfâşietor, strașnic, tare, teribil.
Inexplicabil (inexplicabilă), adjectiv
Sinonime:
abracadabrant, anormal, bizar, ciudat, curios, de neexplicat, enigmatic, excentric, extravagant, fantasmagoric, fantezist, ieșit din comun, incomprehensibil, ininteligibil, insolit, irațional, misterios, năstrușnic, neexplicabil, neînțeles, neobișnuit, original, paradoxal, singular, straniu, (familiar și figurat) fâstichiu, (familiar și figurat) întors, (familiar și figurat) sucit, (familiar și figurat) trăsnit, (familiar) sanchiu, (figurat) impenetrabil, (grecism învechit) paraxin, (învechit) ciudos, (Moldova) deșănțat, (popular) pidosnic, (popular) pocit, (popular) poznaș, (rar) străin, (Transilvania, Banat și Oltenia) șod.
Interesant (interesantă), adjectiv Sinonime:
atrăgător, captivant, atracţios; neobişnuit, ciudat, ieşit din comun.
Izbucni, verb Sinonime:
a erupe, a ţâşni, a stropi, a împroşca, a răbufni, a năvăli; (figurat) a exploda, a-și ieşi din fire, a-şi pierde răbdarea.
Izvorî, verb Sinonime:
a ţâşni, a ieşi; (figurat) a răsări, a se arăta, a se ivi, a apărea; a rezulta, a deriva, a proveni, a decurge.
Învinge, verb Sinonime:
a triumfa, a birui, a izbândi; a doborî, a nimici, a distruge, a înlătura, a cuceri, a răpune; a domina, a stăpâni, a prevala; a ieşi la capăt, a isprăvi, a răzbi, a prididi, a reuşi.
Lumina, verb Sinonime:
a străluci, a luci, a da lumină, a radia; a iradia; a apărea, a se ivi, a se înfiripa, a ieşi; a clarifica, a limpezi, a elucida; (figurat) a educa, a instrui, a cultiva, a informa; a înveseli, a bucura, a însenina, a desfăta. Lumină, substantiv feminin Sinonime:
(figurat) strălucire, înseninare, claritate; (popular) lumânare, sfeşnic; (figurat) învăţătură, instruire, cultură, înţelepciune; limpezire, elucidare, clarificare.
Memorabil (memorabilă), adjectiv Sinonime:
ieşit din comun, important, însemnat, deosebit, marcant, remarcabil.
Miji, verb Sinonime:
a apărea, a se ivi, a licări, a se arăta, a ieşi la iveală; a răsădi, a încolţi, a da colţ, a înmuguri; (despre ochi) a îngusta, a întredeschide.
Necăji, verb Sinonime:
a supăra, a amărî, a mânia, a înfuria, a mâhni, a întrista; (figurat) a face sânge rău, a sâcâi, a cicăli, a tachina, a şicana, a întărâta, a hârjoni; (reflexiv) a se enerva, a se înfuria, a se irita, a-şi ieşi din fire, a (-i) sări muştarul; (reflexiv) a-şi da osteneala, a se trudi, a se sili, a se osteni, a se căzni, a se strădui.
Nemaivăzut (nemaivăzută), adjectiv
Sinonime:
colosal, enorm, excepțional, extraordinar, fabulos, fantastic, fără precedent, fenomenal, formidabil, gigantic, grozav, ieșit din comun, imens, infinit, neauzit, nebun, negrăit, neînchipuit, nemaiauzit, nemaicunoscut, nemaiîntâlnit, nemaipomenit, nesfârșit, nespus, teribil, uimitor, uluitor, unic, uriaș, (figurat) piramidal, (învechit) manin, (învechit) necrezut, (livresc) mirabil.
Ocoli, verb Sinonime:
a înconjura; a împrejmui, a îngrădi; a evita, a se abate, a ieşi din subiect; a umbla brambura, a umbla hai-hui.
Original (originală), adjectiv
Sinonime:
aparte, autentic, bizar, caracteristic, caracterizator, ciudat, deosebit, distinctiv, excentric, excepțional, extraordinar, extravagant, fără pereche, fără seamăn, ieşit din comun, incomparabil, individual, inimitabil, insolit, neasemănat, neasemuit, neauzit, neconformist, necopiat, neimitabil, nemaipomenit, nemaivăzut, neobişnuit, nonconformist, nou, particular, personal, propriu, singular, specific, sui-generis, unic, (învechit) particularnic.
Perimat (perimată), adjectiv
Sinonime:
anacronic, anulat, arhaic, caduc, demodat, depăşit, desuet, ieșit din uz, inactual, invalidat, învechit, neactual, nul, obliterat, obsolet, retardatar, retrograd, revolut, rococo, scos din circulaţie, stins, uzat, vetust; (figurat) prăfuit, răsuflat, (familiar) fumat.
Portiţă, substantiv feminin Sinonime:
uşiţă; (figurat) posibilitate, şansă, ieşire.
Preistoric (preistorică), adjectiv
Sinonime:
antediluvian; (figurat) demodat, desuet, ieșit din uz, învechit, perimat, prăfuit, străvechi, vechi, vetust.
Prodigios (prodigioasă), adjectiv
Sinonime:
amplu, bogat, considerabil, enorm, epustuflant, extraordinar, fabulos, faraminos, fecund, fenomenal, ieșit din comun, imens, nemăsurat, productiv, prolific, uimitor, uluitor, (învechit) etonant.
Proeminenţă, substantiv feminin Sinonime:
ridicătură, ieşitură, protuberanță, excrescenţă.
Profila, verb Sinonime:
a (se) reliefa, a (se) contura, a ieşi în evidenţă.
Răbufni, verb Sinonime:
a ţâşni, a izbucni, a năvăli, a exploda, a-şi ieşi din pepeni, a-i sări muştarul.
Răsări, verb Sinonime:
a apărea, a se ivi, a încolţi, a ieşi la lumină, a creşte.
Răzbi, verb Sinonime:
a pătrunde, a răzbate, a trece, a înainta, a-şi face drum, a străbate, a se răspândi, a se strecura; a izbuti, a reuşi, a prididi, a dovedi, a ieşi la liman, a o scoate la capăt; a învinge, a răpune, a înfrânge, a birui, a copleşi, a cuprinde.
Rezulta, verb Sinonime:
a reieşi, a decurge, a ieşi, a urma, a izvorî, a apărea, a proveni, a se trage, a-şi avea originea, a lua naştere; a degaja, a răspândi, a împrăştia, a exala, a emite, a emana.
Rococo, adjectiv Sinonime:
(figurat) extravagant, ieşit din comun.
Senzațional (senzațională), adjectiv Sinonime:
impresionant, deosebit, uimitor, formidabil , extraordinar, excepţional, ieşit din comun, de necrezut; neaşteptat, neprevăzut.
Soluţie, substantiv feminin Sinonime:
(figurat) rezolvare, ieșire, dezlegare.
Spumega, verb Sinonime:
a face clăbuci, a clocoti, a fierbe; (figurat) a fi furios, a se dezlănţui, a-şi ieşi din sărite.
Straniu (stranie), adjectiv Sinonime:
ciudat, bizar, neobişnuit, ieşit din comun.
Toaletă, substantiv feminin
Sinonime:
abluțiune, costum, curățare, curățire, dichisire, găteală, îmbrăcăminte, împodobire, îngrijire, toaletare, ținută; chiuvetă, closet, coafeză-toaletă, comoditate, lavabou, lavoar, masă de baie, privată, vece, water-closet, (abreviere) WC, (ieșit din uz) cabinet, (învechit) baie, (învechit) ieșitoare, (învechit) retiradă, (popular) latrină, (regional) umblătoare, (Transilvania) budă, (turcism învechit) cheneaf; (ironic) tron. Toaleta, verb
Sinonime:
a curăța, a epura, a face mai estetic, a pompona, a(-și) face toaleta.
Transpira, verb
Sinonime:
a asuda, a năduşi; (figurat) a se auzi, a se transmite, a reieşi, a se afla, a scăpa (public), a ieşi la suprafaţă; a deveni cunoscut.
Modă (mode), substantiv feminin
Sinonime:
deprindere, manieră, obicei, preferință; (de modă veche) depășit, demodat, desuet, ieșit din uz.
Afară, interjecție
Sinonime:
ieşi! marş! pleacă! Afără, substantiv (prin Banat)
Sinonime:
afacere.
Caca, substantiv
Sinonime:
excrement, căcat; (figurat) rahat, lipsa mare. Căca, verb
Sinonime:
a defeca, a ieşi; a face lipsa mare.
Căcare, substantiv
Sinonime:
defecare, defecaţie, ieşire, purgaţie.
Cufureală, substantiv
Sinonime:
defecare, defecaţie, diaree, ieşire, purgaţie.
Decolorare, substantiv
Sinonime:
ieşire, spălăcire.
Decolora, verb
Sinonime:
a-și pierde culoarea, a ieşi, a se spălăci, (regional) a se serbezi, a se spălătoci; (figurat) a se șterge, a păli.
Defeca, verb
Sinonime:
(fiziologie) a ieşi, (popular) a se căca, a se cufuri, a se scârnăvi, a se spârcâi, (regional) a se spurca.
Defecare, substantiv
Sinonime:
clarificație, defecat, defecaţie, defecațiune, dezalbuminare, evacuație, ieşire, purgaţie, purificație, (eufemistic) scaun, (învechit) purgare, (popular) căcare, (popular) cufureală.
Demodare, substantiv
Sinonime:
demodat, ieșire din uz, învechire, perimare.
Demodat, adjectiv
Sinonime:
anacronic, arhaic, caduc, depășit, desuet, ieșit din modă, ieșit din uz, învechit, perimat, retrograd, vechi, (familiar și figurat) fumat, (figurat) antediluvian, (figurat) preistoric, (învechit) obsolet, (livresc) vetust.
Demodat, substantiv
Sinonime:
demodare, învechire.
Deputat, substantiv
Sinonime:
ambasador, emisar, împuternicit, delegat, mandatar, reprezentant, sol, trimis; ales, parlamentar; (politică) (prin Transilvania, ieşit din uz) ablegat.
Dezarticula, verb
Sinonime:
a luxa, a ieși din articulații, a se disloca, a se scrânti, a ieși din încheieturi; (figurat) a se sfărâma, a se spulbera, a se dezagrega; a-și pierde coeziunea, a se dezmembra.
Dezmorţi, verb
Sinonime:
a se dezgheța; a ieși din starea de inerție, a (se) trezi din starea de pasivitate; a se trezi la viață, a reveni la viață, a face să revină la viață; a renaște, a reînvia.
Dispărut, adjectiv
Sinonime:
ieșit din câmpul vizual, trecut, pierit; (și cu rol de substantiv) mort.
Eliberare, substantiv
Sinonime:
liberare, salvare, scăpare, scoatere, (învechit şi popular) slobozire, (popular) mântuire, (învechit) scăpătură, dezrobire, ieşire, desfacere, desărcinare, descăunare, deblocare, evacuare.
Escapadă, substantiv
Sinonime:
aventură, ieșire de scurtă durată.
Eșapa, verb
Sinonime:
a scăpa, a ieși.
Necontrolat, adjectiv
Sinonime:
liber, nedirijat, nestăpânit, neverificat, (locuțiune) ieșit din minți.
Gurguia, verb (învechit)
Sinonime:
a ascuți, a ieși în evidență, a se fuduli, a se împăuna, a se înălța, a se îngâmfa, a se urca.
Afolat, adjectiv
Sinonime:
bulversat, ieșit din minți, înfricoșat, înnebunit, înspăimântat, terifiat, terorizat.
Scăpare, substantiv
Sinonime:
adăpost, cădere, descotorosire, desfacere, dezbărare, eliberare, evadare, ieşire, inadvertenţă, omisiune, pierdere, salvare, (regional) întrelăsare.
Eminență, substantiv
Sinonime:
spirit dominant, supremație intelectuală; apofiză, ieșitură, proeminență, protuberanță, tuberozitate; colină, mamelon, monticul; (termen de adresare) excelență, cardinal, prelat.
Scăpău, substantiv
Sinonime:
alunecuș, gaură de scăpare, ieșire; neglijare, omisiune, omitere, trecere cu vederea; căcat, excrement, (la plural) fecale.
Output, substantiv
Sinonime:
(tehnică) ieșire, element final, produs final.
Scosătură, substantiv
Sinonime:
ieșind, ieșitură, proeminență, protuberanță, ridicătură.
Purgare, substantiv
Sinonime:
defecare, defecaţie, ieşire, purgaţie.
Fantazie, substantiv
Sinonime:
capriciu, ciudățenie, dorință ieșită din comun, imaginație, născocire, plăsmuire, reverie, (variante) fantezie, fantasie.
Vomitoriu, substantiv
Sinonime:
(antichitatea romană) ieșire (din teatru).
Aparițiune, substantiv
Sinonime:
creație, geneză, ieșire de sub tipar, ivire, încolțire, înfiripare, naștere, producere, publicare, tipărire; arătare, ectoplasmă, fantasmă, fantomă, halucinație, himeră, iluzie, imaginație, închipuire, miraj, spectru, vedenie; (variantă) apariție.
Exeat, substantiv
Sinonime:
autorizație, bilet de ieșire, concediere, învoire, permis, permisie, permisiune.
Emerge, verb
Sinonime:
a apărea, a ieși, a se arăta, a se manifesta, a țâșni la suprafață.
Emergență, substantiv
Sinonime:
apariție, emersiune, ieșire.
Perimare, substantiv
Sinonime:
anulare, demodare, ieșire din uz, încetare, învechire, perempţiune, stingere.
Tipărit, substantiv
Sinonime:
apariție, editare, ieșire (de sub tipar), promulgare, publicare, reproducere, tipărire.
Retragere, substantiv
Sinonime:
contractare, defluire, ieșire, izolare, recesiune, refugiu, repliere, retractare, scoatere, (franțuzism învechit) retretă.
Liberare, substantiv (popular)
Sinonime:
achitare, catharsis, deblocare, decolonizare, degajare, delivrență, demobilizare, descărcare, desfacere, dezrobire, eliberare, emancipare, evacuare, ieșire, lăsare la vatră, manumisiune, redempțiune, vacantare, (învechit) liberație, (învechit) liberațiune.
Consigniu, substantiv (învechit)
Sinonime:
consemn, oprire de a ieși din cazarmă; (în gară) biroul de obiecte pierdute.
Ușchi, verb
Sinonime:
a fugi, a ieși brusc, a pleca precipitat, a pleca repede și pe neobservate dintr-un loc, a se retrage în grabă.
Debruia, verb
Sinonime:
a (se) descurca, a ieși din încurcătură, a înlătura un bruiaj.
Scoţătură, substantiv (învechit)
Sinonime:
ieșind, ieșitură, proeminență, protuberanță, ridicătură; (regional) teren recent despădurit.
