Explicaţie, substantiv feminin Sinonime:
lămurire, clarificare, desluşire, limpezire; informaţie, îndrumare, orientare, explicare; justificare, motivare, motiv, pricină, cauză; expunere, predare, explicare (a unei lecţii, a unei teme).
Explicațiune, substantiv
Sinonime:
cauză, clarificare, comentariu, definiție, demonstrare, exegeză, explicare, expozeu, indicație, instrucțiune, interpretare, justificare, justificație, lămurire, legendă, motiv, parafrază, precizare; (variante) esplicație, esplicațiune, explicație.
Explicativ, adjectiv
Sinonime:
ilustrativ, lămuritor, (învechit) desluşitor, explicator.
Explicator, adjectiv (învechit)
Sinonime:
explicativ, lămuritor; (variante învechite) esplicator, esplicător, esplicătoriu, explicatoriu, explicător. Explicator, substantiv
Sinonime:
comentator.
Demonstraţie, substantiv feminin
Sinonime:
defilare, manifestare, manifestație, miting, protestație; argument, argumentare, deducție, dovedire, exhibiţie, explicație, inducție, justificație, probă, silogism, teoremă; (variantă) demonstrațiune.
Explica, verb
Sinonime:
a lămuri, a desluşi, a clarifica, a limpezi; a informa, a îndruma, a orienta, a ghida; a (se) justifica, a motiva, a se dezvinovăţi, a se disculpa, a da explicaţii; a expune, a preda (o lecţie), a rezolva, a glosa, a demonstra, a analiza, a înţelege.
Glosa, verb Sinonime:
a explica, a lămuri; a adnota, a comenta. Glosă, substantiv feminin Sinonime:
comentariu, notă, lămurire, explicaţie.
Interpretare, substantiv feminin
Sinonime:
analizare, comentare, comentariu, executare, execuție, explicare, explicație, interpretat, interpretație, intonare, joc, tălmăcire, tâlcuire, (învechit) interpretațiune, (învechit) tălmăcitură, (învechit) tâlcovanie, (învechit) tâlcuială, (popular) tâlc.
Justifica, verb Sinonime:
a îndreptăţi, a motiva; a se dezvinovăţi, a se disculpa, a da explicaţii, a explica.
Preambul, substantiv neutru Sinonime:
introducere, capitol introductiv, precuvântare, cuvânt înainte; expunere, explicație, lămurire.
Referinţă, substantiv feminin Sinonime:
informaţie, informare, lămurire, explicaţie, relatare.
Socoteală, substantiv feminin
Sinonime:
adunare, afacere, apreciere, atenție, bilanț, calcul, calculare, chestiune, chibzuială, chibzuință, chibzuire, cinste, cinstire, considerație, cont, cumințenie, cuminție, cumpăt, cumpătare, deliberare, estimare, estimație, evaluare, explicație, gând, ghid, grijă, idee, intenție, îndemn, îndrumare, înțelepciune, înțeles, învățătură, judecată, măsură, mesaj, minte, moderație, motiv, notă de plată, numărare, numărat, numărătoare, onoare, operație, ordine, plan, ponderație, povață, povățuire, poveste, prețuire, pricină, problemă, proiect, raționament, rânduială, reflecție, regulă, respect, rost, sarcină, semnificație, sens, situație (de venituri și cheltuieli), socotire, socotit, stimă, tact, tâlc, temperanță, trecere, vază, vorbă, (familiar) combinație, (familiar) lucru, (familiar) treabă, (figurat) cumpăneală, (figurat) cumpănire, (figurat) spate, (figurat) spinare, (învechit și regional) propus, (învechit și regional) sfat, (învechit și regional) socoată, (învechit și regional) socotință, (învechit și regional) soroc, (învechit și regional) șart, (învechit) aviz, (învechit) cuget, (învechit) duh, (învechit) inteligență, (învechit) madea, (învechit) opinie, (învechit) părere, (învechit) propozit, (învechit) rațiune, (învechit) sămăluire, (învechit) săvârșit, (învechit) schepsis, (învechit) seamă, (învechit) tocmeală, (învechit, în Transilvania) comput, (livresc) continență, (popular) răboj, (popular) scumpătate, (rar) calculație, (regional) ogod, (rusism învechit) predmet, (Transilvania și Maramureș) sămădaș.
Tâlc, substantiv neutru Sinonime:
înţeles, sens, rost, semnificaţie; socoteală, interpretare, explicaţie.
Edificator (edificatoare), adjectiv
Sinonime:
clarificator, concludent, convingător, decisiv, edifiant, elocvent, exemplar, explicativ, grăitor, hotărâtor, ilustrativ, lămuritor, pilduitor, probant, puternic, serios, solid, tare, temeinic, vorbitor, (învechit) înduplecător.
Definiție, substantiv feminin
Sinonime:
(lingvistică) definire, descriere, explicaţie, principiu, semnificație, sens, (variantă) definăciune, (variantă) definiciune, (variantă) definițiune; (audiovizual) liniatură, precizia imaginii, rezoluție; (locuțiune; prin definiție) logicamente.
Clarificare, substantiv
Sinonime:
clarificație, deslușire, dezlegare, dumerire, edificare, elucidare, explicare, explicație, lămurire, limpezire, precizare, rezolvare, soluție, soluţionare, (figurat) cheie, (figurat) descâlcire, (învechit) curățare, (învechit) pliroforie, (învechit) răspicare.
Clarificator, adjectiv
Sinonime:
dezlegător, edificator, explicativ, lămuritor, (învechit) clarificător.
Demonstrare, substantiv
Sinonime:
dovedire, confirmare, argumentare, argumentaţie, explicare, explicaţie.
Descâlcire, substantiv
Sinonime:
clarificare, desluşire, dezlegare, elucidare, explicare, explicaţie, lămurire, limpezire, precizare, rezolvare, soluţie, soluţionare.
Desluşire, substantiv
Sinonime:
explicație, distingere, lămurire, claritate, descâlcire.
Desluşitor, adjectiv
Sinonime:
explicativ, lămuritor.
Elucidare, substantiv
Sinonime:
clarificare, deslușire, dezlegare, elucidat, explicare, explicație, lămurire, limpezire, precizare, rezolvare, soluție, soluționare, (figurat) cheie, (figurat) descâlcire, (învechit) elucidație, (învechit) pliroforie, (învechit) răspicare.
Explicare, substantiv
Sinonime:
explicație, lămurire, demonstrare, analizare, justificare.
Motivare, substantiv
Sinonime:
argument, explicare, explicaţie, justificare, logică, motiv, motivație, noimă, raţiune, rost, scuză, sens, temei.
Hermeneutică, substantiv
Sinonime:
adaptație, comentariu, critică, exegeză, explicație, glosă, interpretațiune, parafrază, ştiinţa exegezei, traducție, (variantă) ermeneutică.
Pliroforie, substantiv
Sinonime:
clarificare, cunoştinţă, desluşire, dezlegare, elucidare, explicare, explicaţie, informaţie, lămurire, limpezire, precizare, raport, rezolvare, soluţie, soluţionare, ştire, veste.
Demonstrațiune, substantiv
Sinonime:
argument, argumentare, confirmare, deducție, demonstrare, explicație, inducție, justificație, raționament, silogism, teoremă; manifestație, protestație; probă; demonstrație.
Răspicare, substantiv
Sinonime:
analizare, analiză, cercetare, clarificare, deslușire, dezlegare, elucidare, examen, examinare, explicare, explicație, investigare, investigație, lămurire, limpezire, precizare, rezolvare, soluție, soluționare, studiere, studiu.
Justificațiune, substantiv
Sinonime:
apărare, apologie, argument, demonstrație, explicație, justificare, justificație, rezon, scuzare.
Argumentațiune, substantiv
Sinonime:
alegație, argument, argumentare, argumentație, deducție, demonstrație, explicație, inducție, raționament, rezon, rezonament, silogism, sofism, sorit.
Exegeză, substantiv
Sinonime:
clarificare, comentare, comentariu, critică, explicare, explicație, expozeu, hermeneutică, interpretare, lămurire, parafrază.
Adnotațiune, substantiv
Sinonime:
adiție, adnotare, adnotație, antet, apostilă, asterisc, comentariu, critică, exegeză, explicație, glosă, letrină, mențiune, notă, observație, referință, remarcă, scolie, subsol, trimitere.
Justificaţie, substantiv
Sinonime:
apărare, apologie, argument, demonstrație, explicație, justificare, scuză, (variantă) justificațiune.
Deducție, substantiv
Sinonime:
deducere; argument, argumentație, concluzie, concluziune, consecință, demonstrație, explicație, justificație, raționament, silogism, sorit; defalcare, scoatere, substracție, substracțiune; (variantă) deducțiune.
Enucleație, substantiv
Sinonime:
explicație; enucleare, extirpație, extracție; (variantă) enucleațiune.
Preciziune, substantiv
Sinonime:
acuratețe, brevitate, claritate, concizie, conciziune, dexteritate, exactitate, exactitudine, fidelitate, finețe, justețe, meticulozitate, netitate, precizie, rigoare, siguranță; explicație, informație precisă, lămurire, precizare, specificație.
Legendă, substantiv
Sinonime:
alegorie, anecdotă, apolog, basm, deviză, epigraf, epitaf, exergă, explicație, fabliau, fabulă, ficțiune, folclor, indicație, inscripție, istorie, legendar, minologhion, mit, mitologie, parabolă, poveste, povestioară, povestire, precizare, saga, sinaxar.
Epexegetic, adjectiv
Sinonime:
explicativ.
Precizare, substantiv
Sinonime:
clarificare, consemnare, conturare, definire, delimitare, deslușire, determinare, dezlegare, elucidare, evidențiere, explicare, explicație, fixare, hotărâre, indicare, indicație, înregistrare, însemnare, lămurire, limpezire, menționare, mențiune, notă, notificare, notificație, observație, prescripție, prevedere, profilare, proiectare, punere, reliefare, rezolvare, soluție, soluționare, specificare, specificație, stabilire, statornicire, (figurat) cheie, (figurat) descâlcire, (grecism învechit) prohdiorihmos, (învechit) pliroforie, (învechit) răspicare, (învechit) scriptură.
Elucidație, substantiv (învechit)
Sinonime:
clarificare, elucidare, explicație, lămurire, (variantă) elucidațiune.
Elucidant, adjectiv
Sinonime:
clarificator, explicativ, lămuritor.
Elucidat, adjectiv
Sinonime:
clarificat, explicat, lămurit, rezolvat. Elucidat, substantiv
Sinonime:
elucidare.
Glosat, adjectiv
Sinonime:
adnotat, explicat, (învechit) cenzurat, (învechit) criticat; (în formă de limbă) glosoid.
Lămuritor, adjectiv
Sinonime:
clarificator, edificator, explicativ, (învechit) deslușitor, (învechit) explicator, (învechit) lămuritoriu. Lămuritor, substantiv (învechit)
Sinonime:
rafinor.
Lămurire, substantiv
Sinonime:
argumentare, clarificare, curățare, demonstrație, deslușire, dezlegare, dumerire, edificare, elucidare, explicare, explicație, indicație, informație, îndrumare, limpezire, precizare, relevare, rezolvare, soluție, soluționare, (figurat) cheie, (figurat) descâlcire, (figurat) puritate, (învechit) lămurit, (învechit) lămuritură, (învechit) pliroforie, (învechit) răspicare, (la plural) instrucțiuni, (popular) lămureală, (rar) evidențiere.
Dezmestecat, adjectiv (învechit)
Sinonime:
dezamestecat, separat, (figurat) explicat. Dezmestecat, substantiv
Sinonime:
dezmestecare.
Limpezire, substantiv
Sinonime:
clarificare, claritate, clătire, clătit, curățire, deslușire, dezlegare, elucidare, explicare, explicație, înseninare, lămurire, limpezeală, limpeziciune, limpezie, limpezit, limpezitură, luminare, luminozitate, precizare, rezolvare, soluție, soluționare, transparență, (figurat) cheie, (figurat) descâlcire, (învechit și regional) netezire, (învechit) pliroforie, (învechit) răspicare, (prin extensiune) mântuire, (prin extensiune) purificare, (regional) liștăvire; (expresie; limpezire la minte) calmare.
Soluționare, substantiv
Sinonime:
clarificare, deslușire, dezlegare, elucidare, explicare, explicație, lămurire, limpezire, precizare, rezolvare, soluție, (figurat) cheie, (figurat) descâlcire, (învechit) pliroforie, (învechit) răspicare.
Explicăciune, substantiv (învechit)
Sinonime:
explicație.
Enucleațiune, substantiv
Sinonime:
enucleare, enucleație, explicație.
Lămurătiv, adjectiv (învechit)
Sinonime:
explicativ.
Întrebare, substantiv
Sinonime:
cercetare, chestionare, chestiune, consultare, dubiu, enigmă, examinare, incertitudine, informare, interogare, interogatoriu, interogație, interpelare, îndoială, întrebat, nedumerire, problemă, (învechit și popular) întrebăciune, (învechit și popular) întrebătură, (învechit) consfătuire, (învechit) dare de seamă, (învechit) discuție, (învechit) explicație, (învechit) interogațiune, (învechit) judecată, (învechit) permisiune, (învechit) prigoană, (învechit) răfuială, (regional) întrăbare.
Esplicăciune, substantiv (învechit)
Sinonime:
explicație.
