Expatriere, substantiv
Sinonime:
deportare, emigrare, emigrație, exilare, exod, expulsiune, expulsie, fugă, transplantație.
Emigraţie, substantiv feminin
Sinonime:
emigrare, expatriere, pribegie, pribegire, exod, deportare, migrațiune, transplantație.
Exod, substantiv neutru Sinonime:
emigrare, expatriere, emigraţie, pribegie.
Pribegie, substantiv feminin
Sinonime:
emigrare, emigraţie, exil, exilare, expatriere, fugă, hoinăreală, pribegire, proscriere, proscripție, rătăcire, refugiu, surghiun, surghiunire, vagabondaj, vagabondare, (învechit) băjenărie, (învechit) băjenărit, (învechit) băjenie, (învechit) băjenire, (învechit) băjenit, (învechit) haiducie, (învechit) înstrăinare, (învechit) străinătate, (învechit) surghiunie, (învechit) surgunlâc, (învechit) urgie, (învechit) zatocenie, (regional) pribăgie.
Deportare, substantiv
Sinonime:
deportat, deportație, deportațiune, exil, exilare, expatriere, expulzare, surghiun, surghiunire, (învechit) relegare, (învechit) relegație, (învechit) surghiunie, (învechit) surgunlâc.
Desţărare, substantiv
Sinonime:
emigrare, emigraţie, expatriere, pribegie.
Emigrare, substantiv
Sinonime:
băjenie, emigraţie, expatriere, exod, pribegie, (învechit şi livresc) desţărare, (învechit) înstrăinare.
Expulsie, substantiv
Sinonime:
defecație, delivrență, destituție, ejectare, ejecție, eliminare, emisie, epurație, eructație, evacuație, evicțiune, excluziune, excomunicare, excreție, exil, expatriere, expectorație, expulsiune, îndepărtare, licențiere, micțiune, ostracism, proscripție, puniție, radiere, rejet, relegație, revocare, vomisment.
Condamnațiune, substantiv (învechit)
Sinonime:
anatematizare, anatemă, anatemizare, blam, cenzură, condamnare, damnare, damnațiune, deportare, deportație, excomunicare, excomunicație, exil, expatriere, maledicție, oprobriu, osândă, pedeapsă, proscripție, proscripțiune, punițiune, reprobație, reprobațiune, sancțiune, (învechit) puniție, (variantă) condamnație.
Deportațiune, substantiv (învechit)
Sinonime:
deplasare, deportare, deportație, dezrădăcinare, exil, exilare, expatriere, (învechit) relegare, (învechit) relegație.
Înstrăinare, substantiv
Sinonime:
alienare, emigrare, emigrație, exil, expatriere, furt, indiferență, îndepărtare, pribegie, răceală, răcire (a relațiilor), (variantă) înstreinare.
